\”Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevarul – Amicus Plato sed magis amica veritas\” (Ammonius Saccas \”Viata lui Aristotel\”)
Cele doua tentative esuate de alegere a Presedintelui Republicii Moldova vor conduce la dizolvarea Parlamentului si organizarea alegerilor parlamentare anticipate in 2010. Acest lucru este statuat in Constitutie, legea suprema in stat. Cu toate acestea, unele cercuri politice si jurnalistice aduc in discutie posibilitatea evitarii dizolvarii Parlamentului. In plus, se vehiculeaza ideea ca o posibila reforma constitutionala, al carei ax central ar fi modificarea procedurii de alegere a Presedintelui, ar putea constitui mecanismul de blocare a dizolvarii Parlamentului si organizarii de alegeri parlamentare anticipate. Aceste afirmatii nu isi au fundament din punct de vedere juridic. Componentele Aliantei pentru Integrare Europeana trebuie sa evite greselile pe care le-au facut comunistii, mai ales sub aspectul interpretarii si aplicarii Constitutiei. Principiile de drept se impun a fi respectate indiferent de culoarea politica a guvernarii. In caz contrar, riscam sa distrugem definitiv arhitectura constitutionala destul de fragila a tarii.
Constitutia Republicii Moldova reglementeaza trei situatii care genereaza circumstantele pentru dizolvarea Parlamentului. In doua cazuri, Parlamentul poate fi dizolvat ; in al treilea caz Parlamentul trebuie dizolvat.
Cand poate fi dizolvat Parlamentul
Presedintele Republicii Moldova poate sa dizolve Parlamentul in cazul imposibilitatii formarii Guvernului sau a blocarii procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni [art. 85 alin.(1)]. Astfel, potrivit Constitutiei, Presedintele are posibilitatea de a emite decretul de dizolvare a Parlamentului in urmatoarele doua situatii :
a) in cazul in care Parlamentul nu a acceptat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 45 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura [art. 85 alin.(2)],
b) in cazul blocarii procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni [art. 85 alin.(1)].
Observam ca in cazul celor doua situatii, decizia finala apartine sefului statului, acesta nefiind obligat sa emita decretul de dizolvare. Prin aceasta norma juridica cu caracter permisiv nu se impune, ci doar se permite ca Presedintele sa aiba o anumita conduita, care depinde de propria sa vointa.
Cand trebuie dizolvat Parlamentul
Daca si dupa alegerile repetate (de catre Parlament n.a.) Presedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor in noul Parlament [art. 78 alin.(5)]. Aceasta situatie care genereaza circumstantele de dizolvare a Parlamentului este diferita fata de primele doua. In acest caz, Presedintele nu decide, ci se supune textului Constitutiei, in sensul de a dizolva Parlamentul, fiindu-i retrasa posibilitatea de a se pronunta asupra acestui aspect. Ne aflam in fata unei norme imperative cu caracter onerativ (trebuie savarsita o actiune), spre deosebire de norma permisiva in care isi au sediul primele doua situatii. Astfel, in cadrul acestui perimetru, Presedintele are obligatia de a intreprinde doua actiuni : dizolvarea Parlamentului si stabilirea datei alegerilor in noul Parlament. Coroborand acest articol cu art. 61 alin.(3) din Constitutie, deducem ca alegerile deputatilor in Parlament se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.
Cand nu poate fi dizolvat Parlamentul
Parlamentul nu poate fi dizolvat in urmatoarele situatii :
a) In cursul unui an, Parlamentul nu poate di dizolvat decat o singura data [art. 85 alin.(3)];
b) In ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Republicii Moldova, cu exceptia cazului prevazut la art. 78 alin.(5) [art. 85 alin.(4)];
c) In timpul starii de urgenta, de asediu sau de razboi [art. 85 alin.(4)].
In concluzie, Presedintele poate invoca doar situatiile de mai sus pentru a fi exonerat de obligatia dizolvarii Parlamentului si stabilirii datei alegerilor. De altfel, observam ca, inclusiv in cadrul articolului care reglementeaza cazurile de imposibilitate de dizolvare a Parlamentului, este inserata si exceptia ce vizeaza situatia alegerilor repetate care se finalizeaza cu nevotarea Presedintelui de catre Parlament. Din interpretarea art. 85. alin.(4), Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Republicii Moldova, cu exceptia cazului in care Presedintele nu este ales de catre parlament nici in urma alegerilor repetate. Aplicand regula de drept potrivita careia exceptio est strictae interpretationis (exceptia este de stricta interpretare), deducem ca aceasta exceptie nu face decat sa reprezinte un argument in plus pentru demararea procedurilor de dizolvare a Parlamentului.
Poate reforma constitutionala sa blocheze dizolvarea Parlamentului si organizarea de alegeri parlamentare anticipate ?
Raspunsul este negativ. Acest Parlament este deja \”dizolvabil\”, fiind consumate cele doua tentative de alegere a Presedintelui de catre Parlament. Dupa cum am mentionat, aflandu-ne sub incidenta unei norme imperative cu caracter onerativ, Presedintele este obligat sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru ca aceasta sa constate circumstantele care justifica dizolvarea Parlamentului [art. 135 lit.f)]. Ulterior, potrivit art. 94 alin.(1) din Constitutie coroborat cu art. 78 alin.(5), Presedintele va trebui sa emita in cursul lunii iunie 2010 decretul de dizolvare a Parlamentului si de stabilire a datei alegerilor pentru noul Parlament. Dispozitiile noii Constitutii, in care ar fi modificata procedura de alegere a Presedintelui de catre Parlament, pot fi puse in aplicare doar de noul Parlament, rezultat in urma alegerilor anticipate. Actualul Parlament nu poate reincepe procedura de alegere a sefului statului sub imperiul unei noi Constitutii, deoarece el si-a epuizat mecanismele de alegere a sefului statului generate de actuala Constitutie si a devenit un Parlament \”dizolvabil\”. Acest parlament poate exercita, pana la data emiterii decretului de dizolvare, toate atributiile prevazute de Constitutie, cu exceptia celei prevazute la art. 78 din Constitutie.