caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Gastronomie si Stil



 

Retețe de sărbători. Amintirea Maestrului Păstorel Teodoreanu

de (20-12-2009)
5 ecouri

Motto:

”Aici doarme Păstorel,
Băiat bun şi suflet fin,
Dacă treceţi pe la el,
Nu-l treziţi, că cere vin!”

Putini se opresc din galopul evului contemporan sa rasfoiasca pagini uitate, franturi si amintiri din ceea ce candva reprezenta glorie, cunoastere si de ce nu patriotism.

Putini au reusit sa lase posteritatii romanesti opere specializate in domeniul gastronomiei traditionale.

Pastorel Teodoreanu((1894 – 1964), fratele romancierului Ionel Teodoreanu, ne rasfata si astazi cu un stil unic, de cronicar performant si nu de ocazie prin cartile sale de arta culinara.

Daca epigramele si giumbuslucurile unui viveur remarcabil – gourmet si degustator experimentat ne transpun in farmecul balcanic specific Romaniei, retetele imortalizate in cartile sale constituie referinta si desfatare pentru exigentele oricarui cititor.

Chiar daca nu ai gatit vreodata, la lectura retetelor lui Pastorel te lasi furat de tentatia gatitului.

Va transcriu o reteta de sarmale din antologiile culinare ale Maestrului denumit si un “cavaler al spiritului romanesc”:

“Preparatia incepe prin oparirea foilor de varza proaspata cu bors.

Sarmalele se fac numai cu varful foilor.

Tocatura se face din carne de bou – de la coada- si carne de porc grasa.

Se taie carnea in bucati mici si se trece o data prin masina.

Se trece apoi a doua oara prin masina si se adauga: un miez de paine muiat in lapte, sare, piper, putina ceapa taiata foarte marunt si prajita in unt, putina verdeata tocata marunt (patrunjel si marar) si doua oua bine batute.

Cu aceasta compozitie se invelesc sarmalele, care nu trebuie sa intreaca in dimensiune o nuca de marime mijlocie.

Mestesugul bucatarului consta in potrivirea umpluturii.

Ea nu trebuie sa fie nici prea stransa in foaia de varza, nici prea in voie pentru ca se desfac sarmalele.

Se pune pe fundul unui vas un strat de varza taiata fin si deasupra se aseaza sarmalele, presarind intre ele boabe de piper negru.

Deasupra sarmalelor, alt strat de varza taiata fin. Pe straturile de varza se pot pune felii de rosii si chiar ardei verde.

Aici intervine iar o chestie de gust: unii fierb sarmalele in bors, altii in vin.

Recomand alta procedara: sa se fiarba innabusit in zeama de carne, pana ce scade lichidul la mai putin de jumatate.

Se scot de la foc si se duc la beci -nu in pivnita cu vinuri- sau alt loc racoros.

Asta pentru prima zi.

A doua zi. Se toarna peste sarmale o sticla de Cotnar vechi in care s-a diluat o buna cantitate de bulion italienesc si se pune vasul in cuptor, sa fiarba mocnit si sa se rumeneasca putin.

Cu 10 minute inainte de a se servi se adauga doua linguri de unt proaspat.

La sarmalele preparate in acest fel, vinul rosu e de rigoare.”

Pastorel Teodoreanu a fost si un stralucit cunoscator al vinurilor. Din nefericire cartea sa despre vinuri si coniacuri, aflata in manuscris, s-a pierdut.

Nelipsit al localurilor boemei literare iesene si bucurestene Pastorel Teodoreanu isi bine dispunea comesenii nu numai prin istorisirile sale culinare, dar si prin epigramele ce i-au sporit celebritatea. Unele dintre epigrame au circulat pe cale orala. E lesne de inteles de ce nu puteau fi publicate in perioada postbelica:

La sosirea ruşilor:

Pe drumeagul din cătun
Venea ieri un rus şi-un tun;
Tunul rus
Şi rusul tun!

Armistiţiul ne-a impus
Să dăm boii pentru rus!
Ca să completam noi doza,
L-am trimis pe Petru Groza!

Statuii ostaşului sovietic:

Soldat rus, soldat rus,
Te-au ridicat atât de sus,
Ca să te vadă popoarele…
Sau fiindcă-ţi put picioarele?

Votaţi soarele!
Când te văd aşa pe garduri
Şi cu raze împrejur,
Mai că-mi vine să te-asemui
Cu o gaură de c*r!

După alegerile din 1946 se mai putea vedea pe garduri: Votaţi soarele!

Nu credeam s-ajung vreodată
C-am să pot să fiu în stare
Ca făcând pipi pe garduri,
Să o fac direct în… soare!

Din Banat până la Iaşi
Se resimte lipsa sării,
Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi
Au ajuns la cârma ţării.

Catren omagial către Caragiale:

Cu greu îmi vine să aştern,
Un adevăr ce nu-l suport,
Ca tocmai tu să fii cel mort
Şi Caţavencu cel etern…

La Pelişor, palat transformat de regimul comunist în casă de creaţie:

Voi, creatori ai artei pure,
Ce staţi acuma la pădure,
Să fiţi atenţi când va plimbaţi
Să nu călcaţi în … ce creaţi!

Guvernul Groza

În guvernul Groza, cel de concentrare,
S-au primit trei membri, pentru completare,
Însă ca să fie cabinet etern,
Îmi bag şi eu membrul… în acest guvern!

In pragul sarbatorilor asezarea se umple de aroma cimbrului, a cozonacilor si a intregului arpegiu iernatic, iar printre manele si lanturile de aur ale mitocanilor valorile spirituale adevarate vor razbate in cele din urma.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • itzhak bareket: (20-12-2009 la 00:00)

    TOARTE BUNE EPIGRAME

    MERITA PUSE IN RAME

    DIN SARMALE N’AM GUSTAT

    IN FOI DE VITA LE-AM MANCAT

    MA MIRA CA PASTOREL

    A LUAT VARZA CA MODEL

    itzhak bareket

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 8 Nu-mi place 0

  • NEDEEA BURCA: (20-12-2009 la 00:00)

    Maestre, dar pe asta o stiati?
    „Ave Cezar Imperator/Si-a facut calul senator/Numai Groza, mai sinistru/Si-a facut boul minstru!” (e vorba despre Zaroni,- sa nu ma inteleaga, Doamne fereste, cineva gresit-:)
    Mi-aduc aminte cum prin anii 80 se incerca „recuperarea” lui Pastorel… colega mea, Rodica Pandele capatand girul „forurilor”… Atunci a aparut, printre altele „De Re Culinaria” (v-o amintiti?), carte de bucate absolut superba. N-am sa uit niciodata cum ne stricam de ras citind reteta de cozonaci a lui Pastorel, care recomanda nici mai mult nici mai putin decat 50 de oua la un kg. de faina!!! Asta in conditiile in care aproape ca nici nu mai stiam cum arata un ou…
    Ma bucur si va multumesc ca mi l-ati reamintit pe tata, care il adora pe Pastorel (a incercat pana si sa gateasca dupa retetele lui), imi pare rau ca timpul mi-a sters din memorie aproape toate epigramele lui, pe care, odinioara le stiam pe dinafara… Cateva mi le-ati reamintit dvs., acum.Sarbatori fericite, sa fiti sanatos impreuna cu toti cei dragi!!!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Lucian-Zeev Herscovici: (20-12-2009 la 00:00)

    Imi aduc aminte de o epigrama, cred ca scrisa de Pastorel, ca o „dedicatoria” la o carte de bucate, mi se pare de „Sanda Marin”, dar nu sunt sigur. Citez din memorie:
    „De-i cugetarea mea nefasta,
    Eu nu stiu lumea ce-o sa spuna,
    Dar la literatura proasta
    Prefer bucataria buna.”
    Oare isi aminteste cineva de aceasta epigrama?
    M-ar interesa.
    Toate bune, cu urari de Sarbatori Fericite, Un an bun si La multi ani tuturor,
    Lucian-Zeev Herscovici

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 1

  • NEDEEA BURCA: (20-12-2009 la 00:00)

    Sigur, Domnule Herscovici, epigrama reprodusa de dvs. ii apartine lui Pastorel, mi-am amintit-o si eu cu acest prilej, drept pentru care va multumesc! Dar nu cred ca viza o alta carte de bucate, aceea a Sandei Marin… sau, cel putin nu-mi mai aduc aminte… NU sunt sigura suta la suta dar nu mi-ar fi imposibil sa aflu…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • georges castel: (28-12-2010 la 23:08)

    MAGNIFIC acest Pastorel, cartea de gastronomie pe care o prezentati mai sus am avoto si eu, chiar de la aparitie, la „fuga” mea in occident in ’82 am lasato urmasilor mei. Acum am comandato din nou. Cat priveste epigramele sale … nu stiu cinel-ar putea agala. Tatal Ceresc sa-l aibe in paza Lui.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 1



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.161.40.41