caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Perspective spirituale



 

Hanuka 5770, la sinagoga veche-nouă de la Piatra Neamţ

de (20-12-2009)
Sinagoga de lemn din Piatra Neamt are, din nou, ferestre luminateSinagoga de lemn din Piatra Neamt are, din nou, ferestre luminate

Una dintre semnificaţiile sărbătorii de Hanuka vizează reinaugurarea Templului de la Ierusalim, din care s-au îndepărtat idolii. Printr-o fericită coincidenţă anul acesta, de Hanuka, s-a reinaugurat sinagoga catedrală Baal Shem Tov, renovată de curând. Marele Rabin Menahem Hacohen a fixat mezuzah pe uşorul acestui locaş de cult construit în 1766, singura sinagogă de lemn din Europa care mai dăinuie şi în prezent. Candelele hanukiei, postată pe un soclu alcătuit din pietrele de la temelia vechii sinagogi, au fost aprinse de rabinul Heim Steiner, viceprimar din Kiriat Malachi, localitate înfrăţită cu Piatra Neamţ. Printre oaspeţii de vază s-au numărat David Oren, ambasadorul Israelului la Bucureşti şi Aurel Vainer, preşedintele FCER. Restaurarea sinagogii a durat mai mulţi ani şi a fost dusă la bun sfârşit graţie strădaniei lui Harry Solomon, preşedintele Comunităţii Evreilor din Piatra Neamţ. Cheltuielile au fost suportate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Fondul Mondial al Monumentelor Istorice de la New York. La prima vedere clădirea reabilitată atât în exterior cât şi în interior, frapează prin culorile aprinse ale frescelor (curăţate şi revigorate) şi lemnul nou al lambriurilor (cele vechi, atacate de o ciupercă, nu au mai putut fi păstrate) care contrastează cu mobilierul vechi de secole. Dulapul sfânt în stil baroc, bogat ornamentat cu simboluri iudaice, datează de la începutul veacului XIX.

Legenda spune că scaunul cu numărul 9 a fost ocupat de însuşi Baal Shem Tov, părintele hasidismului, care a poposit aici în drum către Viena. După cum ne-a povestit Moshe Shimon Shimi – fost primar în Kiriat Malachi, parlamentar şi ministru Likud, originar din Piatra Neamţ – în copilăria lui nimeni nu avea voie să şadă pe scaunul cu numărul 9 din sinagogă, în semn de adâncă cinstire a memoriei lui Baal Shem Tov. Datele istorice infirmă legenda, întrucât Baal Shem Tov a încetat din viaţă cu şase ani înainte de a se fi construit sinagoga de lemn din Piatra Neamţ. Pe de altă parte, un hrisov domnesc emis Grigore III Ghica, atestă că sinagoga de lemn a fost ridicată în locul uneia mai vechi, care se năruise…Deci e foarte probabil ca Baal Shem Tov să fi poposit aici şi să fi ocupat scaunul cu numărul 9…Sinagoga anterioară era mult mai veche, iar o altă legendă spune că însuşi Petru Rareş, fugar din calea turcilor, a fost scăpat de evreii din această sinagogă care l-au primit între ei de Shabat şi i-au pus un talit pe cap, ca să nu fie recunoscut.

În fosta galerie a femeilor s-a amenajat un mic muzeu care atestă vechimea evreilor din Piatra Neamţ şi prezintă obiecte de cult iudaic. La realizarea lui au contribuit Irina Cajal şi Mirela Aşman, de la FCER. Prezenţa micului muzeu care cuprinde şi documente privind ataşamentului evreilor pietreni faţă de cauza sionistă, îmbogăţeşte interiorul sinagogii de lemn din Piatra Neamţ, un obiectiv turistic frecventat de evrei din toate colţurile lumii.

Spectacolul de Hanuka a avut loc în Templul Leipziger aflat în vecinătatea sinagogii renovate. Printre cei care au rostit alocuţiuni s-a numărat şi Erwin Simsensohn, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bucureşti, un tânăr pietrean, legat sufleteşte de cele două sinagogi. Cu acelaşi prilej s-au înmânat şi medaliile de merit acordate de FCER, una dintre ele fiind binemeritată de inimosul preşedinte al comunităţii din Piatra Neamţ, Harry Solomon. Astăzi în Piatra Neamţ trăiesc în jur de 200 de evrei, cam tot atâţia câţi existau pe vremea când s-a ridicat sinagoga de lemn. În anul 1927 jumătate din populaţia oraşului era alcătuită din evrei (peste 13.000 la număr) şi funcţionau peste 20 de sinagogi. Evreii au contribuit din plin la propăşirea oraşului supranumit şi Ierusalimul Moldovei. În urma persecuţiilor din timpul războiului şi înfiinţării statului Israel, evreimea prietreană s-a împuţinat drastic. De Hanuka, în Templul Leipziger împodobit cu fresce colorate care evocă Ierusalimul, un grup de elevi creştini de la Liceul de Artă Victor Brauner din localitate a cântat melodii evreieşti.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.225.38.2