caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Perspective spirituale



 

HANUKKAH: ISTORIE, LEGENDĂ ȘI TRADIȚIE

de (13-12-2009)
8 ecouri

Povestea sarbatorii de Hanukkah are sensuri multiple. Ce este Hanukkah? Talmudul Babilonean a pus aceasta intrebare in Tratatul Shabath 21, 2. Care este originea sarbatorii de Hanukkah? Din ce cauza Cartile Makkabeilor nu au fost pastrate de evrei? Oare spiritul acestor patru carti este diferit de cel al cartilor din Biblia Ebraica? Dar povestirea minunii de Hanukkah apare in Talmud. De ce un eveniment istoric de o deosebita importanta politica a fost pastrat in memoria colectiva a poporului evreu numai sub forma aspectului sau moral-religios, mistic, al legaturii dintre poporul evreu si traditia lui: intemeierea unui stat ca toate celelalte, sau tarnosirea Templului de la Ierusalim?

Pentru a raspunde la aceste intrebari trebuie sa mentionam ca la originea sarbatorii de Hanukkah este un eveniment istoric: rascoala Makkabeilor. Dar impotriva cui s-a indreptat aceasta rascoala, cum s-a desfasurat si ce consecinte a avut? Raspunsul la aceasta intrebare a cunoscut doua raspunsuri.

Primul este ca rascoala Makkabeilor a izbucnit impotriva dominatiei politice a regatului elenistic al Seleucizilor din Siria asupra Iudeei, datorita presiunilor facute de regele Antiochus al IV-lea Epiphanes de a introduce cultul sau personal in randul evreilor, printre care impunerea inaltarii unei statui a lui, ca zeu, in Templul de la Ierusalim. Acest lucru ar fi lovit in monoteismul iudaic, incercand impunerea unui politeism nou. Sirienii elenizati din punct de vedere cultural si lingvistic ar fi fost \”grecii\”, elenii (in limba ebraica: \”yawanym\”). Rascoala, izbucnita la refuzul preotului (cohen) Matitiahu Hasmoneul din Modyyn de a aduce jertfe inchinate cultului regelui in anul 164 inaintea erei noastre, ar fi devenit o rabufnire populara generala. Dupa moartea lui Matitiahu Hasmoneul, rascoala a continuat, condusa de cei cinci fii ai lui. Primul dintre ei, Yehudah, a fost supranumit HaMakkaby (Macabeul; in traducere: Ciocanul). El s-a dovedit un conducator militar talentat intr-un razboi de guerila. Regele Antiochus nu a putut infrange rascoala, care s-a extins, desi a folosit corpuri mari de armata.

Desigur, presiunea Romei asupra Siriei Seleucide a influentat asupra situatiei politice. Dupa moartea regelui Antiochus IV, fiul si urmasul sau Antiochus V a incheiat un acord de pace cu rasculatii, care pareau sa fi ajuns la un acord cu Roma. Rezultatul a fost intemeierea statului autonom al Makkabeilor. Ulterior au avut loc noi razboaie. Incercarile lui Yehudah HaMakkaby de a-l infrange pe regentul Lisias, general numit in aceasta functie de catre regele Antiochus V, au fost dificile. Vazandu-si libertatea religioasa asigurata, unii adepti ai Makkabeilor renunta la lupta. Urmeaza noi batalii, printre care cea de la Beith Horon, in care armata siriana, condusa de generalul Nicanor, este infranta de Yehudah HaMakkaby in anul 162 inaintea erei noastre. Ierusalimul a fost cucerit si recucerit de cateva ori. Dupa moartea lui Yehudah HaMakkaby, conducerea este preluata de fratele sau Yonathan, iar dupa uciderea acestuia in lupta de la Trypho, de catre alt frate, Shimon. Noul rege al Siriei i-a acordat nu o simpla autonomie, ci dreptul de a bate monezi cu efigia sa, in anul 138 inaintea erei noastre. Conflictele insa renasc. Dupa uciderea lui Shimon (in anul 134 inaintea erei noastre), puterea este preluata de fiul sau, Ioan Hyrkanos. Se naste o dinastie, care conduce statul macabeu pana in anul 63 inaintea erei noastre, cand urmeaza supunerea fata de Roma.

Desigur, istoria Regatului Hasmoneu este interesanta prin ea insasi. Studii ale istoricilor Elias Bickerman si Menachem Stern, ca si ale unor cercetatori de astazi sunt interesante pentru aceasta cunoastere. Totusi se pune si intrebarea asupra aspectului mistic si traditional al sarbatorii de Hanukkah. Cu aceasta ocazie, mentionam ca renumitele carti al Makkabeilor nu au fost pastrate de evrei, ci sunt apocrife, probabil datorita faptului ca au fost scrise cu pathos, intr-o forma – si partial dintr-o conceptie – diferita de cea a autorilor cartilor din Biblia Ebraica in privinta prezentarii si interpretarii evenimentelor. In acelasi timp, trebuie sa mentionam ca cele patru carti ale Makkabeilor s-au pastrat in limba greaca, autorii erau evrei elenizati (desi probabil ca prima carte a fost scrisa initial in limba arameica avand si portiuni in limba ebraica). Ele au fost \”redescoperite\” de evrei la sfarsitul secolului al XVIII-lea, fie din Biblia Crestina (care le-a pastrat), fie ulterior, din lucrarile istorice scrise de Basnage, iar ulterior in secolul al XX-lea de Benziger si de Ernest Renan. Interpretarea istorica a evenimentelor care au dus la aparitia sarbatorii de Hanukkah dateaza din secolul al XIX-lea, odata cu aparitia nationalismului evreiesc modern, care a adoptat Cartile Makkabeilor, a afirmat ca era vorba despre o victorie militara evreiasca pe care rabinii au innecat-o in ulei, iar Makkabeii trebuie sa fie exemple de eroi pentru evreii contemporani, pentru o renastere nationala. Era vorba despre inceputul anilor 80 ai secolului al XIX-lea.

Cea de a doua interpretare a sarbatorii de Hanukkah si a evenimentelor istorice care au determinat aparitia ei provine din analiza ei teologico-religioasa. Aceasta interpretare nu neaga evenimentul istoric, dar il explica in alt mod, cu ajutorul izvoarelor pastrate de evrei si de iudaism. In Talmud este mentionata minunea uleiului sfant. Atunci cand Makkabeii au reintrat in Templul de la Ierusalim, ei au urmarit purificarea Templului. Au reusit sa gaseasca un singur ulcior cu ulei. Acest ulei ar fi trebuit sa arda timp de o zi. Dar minunea a fost ca el a ars opt zile. De aici cele opt zile de Hanukkah (deci, mai mult de o saptamana, sapte zile fiind un element de baza in Biblia Ebraica, iar opt zile mai mult decat atat, deci mai bun decat atat), in care este adaugata cate o lumanarica suplimentara in fiecare zi, pana in ultima. Deci, crestere pana la sfarsit si nu scadere pana la sfarsit. Optimism, speranta si incredere – si nu slabire si renuntare prin reducere treptata. Interpretarea religioasa istorica pune accentul pe o fraza dintr-o binecuvantare suplimentara adaugata Rugaciunii celor 18 Binecuvantari in zilele de Hanukkah:

”In zilele lui Matitiahu fiul lui Yochanan Mare Preot Hashmonay si a fiilor lui, atunci cand Regatul Greciei cel pacatos a presat asupra poporului Tau pentru a-i face sa uite Invatatura Ta si sa-i faca sa renunte la legile date din Vointa Ta. Si Tu, in Mila Ta, ai fost alaturi de ei in clipa necazului lor, ai luptat lupta lor, al judecat judecata lor, ai razbunat razbunarea lor, ai dat viteji in mana celor slabi, si multi in mana celor putini, si spurcati in mana celor curati, si pacatosi in mana celor drepti, si nelegiuiti in mana celor care traiesc in conformitate cu Torah (Invatatura) Ta. Si Tie ti-ai facut un Nume Mare si Sfant in Lumea Ta, iar poporului Tau Israel i-ai adus o mare mantuire si mutumire in aceasta zi. Si dupa aceea au venit fiii Tai in Casa Ta, si au eliberat Templul Tau, si au purificat Temlul Tau Sfant, si au aprins lumanari in curtea Templului Tau Sfant, si au stabilit aceste opt zile de Hanukkah (Tarnosire), pentru a multumi si a lauda Numele Tau Mare\”.

Adaugam si faptul ca Psalmii de lauda (Halel) sunt cititi integral in fiecare dintre zilele de Hanukkah, lucru diferit fata de sarbatoarea de Pesach (Pastele evreiesc), in care sunt cititi numai o parte dintre acesti Psalmi, datorita violentei si uciderii. Dar de Hanukkah, desi este vorba despre un razboi, cu victime omenesti de ambele parti, acesti Psalmi sunt cititi integral. Desi de Hanukkah este celebrata aminitirea unui razboi, a unei victorii militare. Din ce cauza? Raspunsul dat de sustinatorii acestei interpretari este ca aceasta victorie militara, acest razboi, nu a fost al oamenilor, ci a lui Dumnezeu.

Ce se intamplase? In cadrul regatul Seleucid, ca si anterior, in cadrul regatului Ptolemaic, evreii din Iudeea se bucurau de autonomie religioasa. Centrul religios – si conducator pentru evrei – era Templul de la Ierusalim. Conducator era Marele Preot (\”Cohen Gadol\”). Dar a aparut tendinta unui Mare Preot, Iason, de adoptare a culturii si filozofiei grecesti, precum si a modului de viata elenistic. In Palestina nu erau greci, dupa cum greci nu erau nici in Siria, nici in Egipt. Era vorba numai despre localnici elenizati. Acest fenomen apare deci si in Palestina, in randul evreilor din clasa conducatoare din Ierusalim. Era o forma de asimilare culturala.

Dupa inlaturarea Marelui Preot Iason, devine Mare Preot Menelaos, care era si mai indreptat spre asimilism. La Ierusalim este construit un stadion; incepe antrenarea tinerilor evrei, chiar dezbracati, dupa modul de comportare elenic. De asemenea, un Gymnasyon. Incepe studiul filosofiei grecesti, iar studiul Torei (Invatatura iudaica) este neglijat. Treptat se trece si la slavirea zeitatilor elenistice. Problema dificila, care a cunoscut diferite interpretari in secolul al XIX-lea si in prima jumatate a secolului al XX-lea. Una dintre ele este a fostului Sef-Rabin al Romaniei, doctorul Jacob Isac Niemirower: iudaismul lui Menelaos este imposibil, nu are sanse de supravietuire. Evreii simpli nu accepta acest iudaism asimilat, a carui forma era nu reunirea intre traditia iudaica si cultura moderna sau a altor popoare, ci disparitia. Ei se revolta. Revolta nu a fost deci indreptata impotriva impotriva \”grecilor\”, nici chiar a sirienilor elenizati, ci impotriva evreilor elenizati cultural. Lupta era deci impotriva pierderii traditiei religioase si culturale evreiesti.

Desi regele seleucid ajuta elenizatilor, probabil pentru a mentine ordinea in regatul lui si a-si cultiva si intari pozitia politica si religioasa in acest regat, totusi era vorba despre un razboi civil, intre evreii traditionalisti si evreii elenizati. Matitiahu insusi, desi preot, nu era din familia din care se recrutau Marii Preoti, a caror tendinta era spre adaptare si ulterior asimilare culturala si fizica, pana la disparitia iudaismului. El traia la Modyyn si nu la Ierusalim. Victoria a fost a rasculatilor, care nu erau in numar mare; probabil ca numarul elenizatilor, a asimilistilor in conditiile regatului sirian elenistic era mai mare. Desigur, victoria lor s-a datorat conditiilor existente, politice si sociale. Ei au atribuit-o ajutorului lui lui Dumnezeu: interventia Divinitatii nu putea veni decat in favoarea pastratorilor traditiei. Insa Makkabeii s-au autoproclamat regi. Dar din punctul de vedere al traditiei iudaice, ei nu aveau voie sa faca acest lucru: rege putea fi numai cineva provenit din tribul Yehudah, un urmas al regelui David. Makkabeii erau \”cohanim\”, proveneau din tribul Levi: destinatia lor politico-sociala era de a fi preoti si nu regi. Deci, ei au luptat la inceput pentru Torah, pentru Invatatura Divina si traditie si au fost ajutati de Dumnezeu – dar ulterior au pacatuit ei insisi, incalcand o porunca divina, autoproclamandu-se regi desi nu aveau acest drept, ci datoria de a fi preoti si au fost pedepsiti de Dumnezeu. Din acest motiv s-a prabusit statul macabeu, afirma aceasta interpretare: era pedeapsa pentru incalcarea unei porunci divine. De aceea, Cartile Makkabeilor nu au fost pastrate de evrei in cadrul codificarii Bibliei Ebraice: ele reflectau nu numai apararea traditiei, ci si un pacat. Aceasta pe langa faptul ca glorificau violenta si nu aratau ca razboiul a fost facut nu de oameni, ci de Dumnezeu impotriva pacatosilor, care nu respectau poruncile Lui. Printre altii, un sustinator al acestei interpretari a fost profesorul Yeshayahu Leibovici, un ideolog important religios de stanga din Israel in anii 70-80 ai secolului XX.

Care este realitatea? Probabil ca evenimentul necesita o reinterpretare istorica. In orice caz, actualizarea lui de catre unii oameni politici, bazata pe reactualizarea lui odata cu aparitia nationalismului evreiesc modern trebuie parasita. Traditia iudaica cere interpretare si disputa, respingand existenta si acceptarea unui singur punct de vedere.

Sarbatoarea de Hanukkah ramane Sarbatoarea Luminii. O legenda vorbeste despre speranta evreului, totdeauna, in lumina. Lumina reprezinta viata. Ea este si Sarbatoarea Luminii nu numai pentru evrei, ci pentru toate popoarele si religiile. Lumina adevarata, pura, vine de la Ierusalim,din ideea credintei in Dumnezeu Unicul si se extinde in intreaga lume. In special astazi, cand majoritatea oamenilor se bazeaza pe ideea monoteista, noahista. Fie ca Lumina, speranta, Lumina Zilei Dintai, destinata dreptilor din toate generatiile, din intreaga omenire, sa invinga intunericul si sa lumineze intreaga omenire. Poate ca acesta este mesajul sarbatorii de Hanukka. Important ca si cunoasterea originii ei.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Lucian-Zeev Herscovici: (13-12-2009 la 00:00)

    Doamnei Nedeea Burca
    Multumesc mult, stimata doamna Burca. Sunt emotionat pentru aprecierile Dumneavoastra. Va transmit bune urari cu ocazia Sarbatorii Luminii si Dumneavoastra. Fie ca Lumina sa goneasca intunericul si sa ajungem la o lume mai buna, mai umana, mai dreapta, mai rationala si mai plina de suflet.
    Cu deosebit respect,
    Lucian-Zeev Herscovici

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • NEDEEA BURCA: (13-12-2009 la 00:00)

    Prezenta d-lui Lucian Herscovici printre cei care scriu la ACUM mi se pare, de fiecare data cand ii vad semnatura, de bun augur. Erudit de inalta clasa, scriitor „nascut”, iar nu „facut”, d-sa se numara printre putinii care pot crea cu adevarat punti de intelegere si cunoastere reciproca. Asadar, d-le Herscovici, fie ca lumina si speranta sa invinga intunericul si sa lumineze intreaga omenire! Imi ingadui sa sper alaturi de dvs.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • itzhak bareket: (13-12-2009 la 00:00)

    mult stimate domnLUCIAN-ZEEV HERSCOVICI,
    IN PRIMUL RAND”ISAR KOAH,HAG URIM SAMEAH!”
    articolul d-tale,nu numai lamureste pe cei
    neinitiati,chiar cei care cunosc materia din
    lectii si studii anterioare,mai au de invatat ceva de la d-ta.
    expunerea materialului,analiza adanca a evenimentelor descrise,stilul cursiv clar si plin cu talc,fac din lucrarea d-tale,o podoaba
    de nepretuit,rar intalnita in zilele noastre.
    IEVARAHAHA HASEM VAISMAREHA.HAZAK HAZAK,VANITHAZEK !
    CU DRAG SI APRECIERE,
    ITZHAK BEN AVRAHAM-MOSE,BRUKMAYER BAREKET.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (13-12-2009 la 00:00)

    Bine ar fi dacă pitecantropii care au profanat menora de Hanuka de la Chișinău și cei care însearcă în mod jalnic să le justifice acțiunile ar citi acest articol. Numai că așa ceva este iluzoriu…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (13-12-2009 la 00:00)

    Nu cred ca am citit niciodata un articol mai corect scris despre acest eveniment istoric!

    In realitate aceasta victorie aparent minuscula a macabeilor a fost de o importantza colosala in istoria omenirii.

    Spun acest lucru desi eu consider ca victoria lor a fost prima catastrofa majora din istoria omenirii. Sper sa revin in scurt timp cu un comentariu complex in care imi expun parerea mea si ratiunea ei. Dar repet, articolul lui Lucian este exceptional, merita mai mult de cinci puncte, pe care i le acord cu bucurie si ma bucur ca un erudit ca Lucian colaboreaza la RLIV/Acum!!!!

    Am fost curios daca Lucian va atinge si problema „goliciunii” baietilor la exercitiile gimnastice, care a avut pe atunci un rol nebanuit azi. Si nu sunt dezamagit de articol.

    Desi consecintele istorice atat pentru restul lumii cat si (mai ales!) pentru poporul evreu au fost catastrofale dupa parerea mea, totusi nu cred ca imensa importanta a acestui eveniment este sesizata azi la adevarata ei marime.

    Deocamdata voi face doar cateva minuscule completari la articol.

    Populatia Palestinei era puternic elenizata in acel moment. Trebuie subliniat ca razboiul purtat a fost in principal intre doua fractii evreiesti si anume intre evreii elenizati si cei traditionalisti. Regele elenistic al Siriei a murit la momentul oportun, ceea ce a favorizat victoria teroristilor macabei asupra modernistilor.

    Unul dintre aspectele cele mai dramatice ale luptei a constat din conflictul intre puritanismul evreiesc al vremii (si al vremii noastre!) si liberalismul traditional al grecilor antici.

    Practica pregatirii fizice in palestre era desfasurata de modernisti conform traditiei grecesti.
    Pentru greci, a face exercitii fizice imbracat era echivalent cu a nu fi educat, cum s-ar zice azi cu a fi de la tzara. Asa ca tinerii evrei au inceput sa faca exercitii fizice complet goi, cum cerea cutuma. Dar cand a avut contactul cu tinerii greci, evreii au fost umiliti in mod agresiv de greci! De ce?
    Pentru ca baietii greci radeau de circumcizie!
    S-au creat conflicte majore intre ei!

    In mod ironic acum in vremea noastra, in SUA, am intalnit situatia inversa, a umilirii europenilor care sunt in majoritate necircumcisi de catre baietii americani, care, ca si evreii sunt circumcisi!
    Sunt foarte multe de adaugat!

    ALT AMANUNT INTERESANT.

    „Le danse macabre”, din evul mediu, isi are originea indirecta in aceste lupte ale macabeilor. Amintesc ca dansurile macabre s-au inventat dupa epidemia de ciuma bubonica din Europa secolului al 14-lea, care a decimat populatia europeana. Mai corect, care a devastat Europa! Regi si cersetori dansau cu cadavre in mana unii cu altii, simbolizand puterea absoluta a mortii eterne asupra tuturor.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Vlad Solomon: (13-12-2009 la 00:00)

    Draga Lucian,
    Un articol exceptional, pe cit de documentat, pe atit de explicit, pe intelesul tuturor, avind si o concluzie deschisa interpretarilor si, totodata, plina de umanism.
    Felicitarile mele, ma bucur de fiecare data cind te citesc. Si invat multe de la tine…
    Cu drag,
    Vlad

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (13-12-2009 la 00:00)

    erata;

    In loc de „cadavre” a se citi „schelete umane, legate cu sfoara” (dansurile macabre)

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Shoshi: (25-12-2011 la 11:39)

    Un articol exceptional. Am avut nevoie de asa ceva ca sa trimesc la toti prietenii mei crestini care aproape ca nu au aauzit de Hanuka. Va multumesc foarte mult!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.92.170.149