caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

Provocare pentru România de Est

de (14-12-2009)

Dupa rezultatul votului pentru alegerile prezidentiale, Chisinaul are o mare sansa de integrare europeana: sa-l invite pe Traian Basescu sa candideze. Cota inalta de popularitate, fara precedent, de care se bucura Traian Basescu in Basarabia si pe care am constatat-o nemijlocit, la Chisinau, Orhei, Balti, Soroca, Ungheni (fiind observator acreditat* la scrutinul pentru alegerea Presedintelui Romaniei) constituie cel mai important motiv si cea mai buna ocazie pentru ca R. Moldova sa acceada rapid in structurile politice si de aparare euro-atlantice. Si, cu tenacitate, ar putea sa nu o rateze !
Aceasta s-ar face simplu, prin acordarea cetateniei printr-o lege adoptata prin votul suveran al Parlamentului de la Chisinau constituind o invitatie d eonoare si deschiderea drumului spre candidatura la Presedintie.

Alegerea ar putea fi facuta cu sau fara modificarea Constitutiei R. Moldova, adica tot de Parlament sau, in locul unui referendum ca exercitiu de exprimare a unei largi vointe populare, ar fi preferabil un vot direct al cetatenilor – chiar daca tot ei aleg si Parlamentul.

La randul ei, Constitutia Romaniei permite cumulul de astfel de functii si demnitati publice, aceea de Presedinte al statalitatii rasaritene neintrand in continutul incompatibilitatii aratate de art. 84, care se refera la functiile publice apartinand sistemului de numiri si alegeri din cadrul Statul Roman.

Candva, partidele boieresti din Romania au putut aduce un print strain in fruntea Statului Roman, care a deschis accesul Romaniei in marea familie europeana a vremii.
Era o lectie de patriotism si de civism, o renuntare la un orgoliu care mereu a fost invocat in nostalgia dupa domniile pamantene. Dar Bratienii astazi nu mai sunt…
Astazi, acelasi lucru ar putea fi realizat insa cu un roman. In 1992, ziarul \”Romania libera\” prin Petre Mihai Bacanu propunea alegerea presedintelui in exercitiu al Republicii Moldova, Mircea Snegur, ca Presedinte al Romaniei. In acelasi an, ex-prim-ministrul de la Chisinau, Mircea Druc, candida la Presedintia Romaniei. Iliescu nu a fost mai inspirat decat la semnarea Tratatului cu cvasidestramata URSS, in 1991.

Ulterior, Leonida Lari, Ilie Ilascu deveneau membri ai Parlamentului de la Bucuresti. Magistratul international Tudor Pantiru este astazi deputatul Basarabiei la Bucuresti – si unul dintre cei mai competenti parlamentari pe care i-am cunoscut vreodata ! Nicolae Dabija a candidat pentru Parlamentul de la Bucuresti, iar Grigore Vieru era membru al Academiei Romane si al Uniunii Scriitorilor. Si exemplele de oameni si fapte ar putea continua…sa nu se supere cei nenominalizati.
L-as vota oricand pe Primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca pentru oricare din demnitatile Statului Roman. La fel pe Vlad Cubreacov, cel care a determinat reactivarea si recunoasterea Mitropoliei Basarabiei.

Recent l-am vazut din nou, pe Petru Lucinschi la Bucuresti, langa Emil Constantinescu, la o evocare a anului 1989 in Europa.

Am surprins o intalnire emotionanta intre Mircea Druc si Vlad Filat, pe scarile Palatului Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti; dupa 20 de ani actualul premier ii exprima premierului de acum 20 de ani gratitudinea pentru faptul ca a putut studia in Romania, in urma acordului interguvernamental Druc-Roman din 1990.
Cine impiedica Bucurestiul sa raspunda Chisinaului in maniera zilelor de astazi, in loc si alaturi de atatea compromisuri, prin venirea cuiva de la Bucuresti la Chisinau – dar printr-o \”baie de multime\” sa se implice in viata Basarabiei!? – Propriile noastre limite? autocenzura inexplicabila? Rusia si Ukraina? Sovietismul ratacit mai mult prin Transnistria? – si intrebarile nu sunt doar retorice.

Propun sa ne gandim astfel o solutie de integrare europeana, chiar mai rapida decat inevitabila recunoastere a cetateniei romane pentru basarabeni si bucovineni, intarziata pe anevoioasa cale administrativa – in locul caii judiciare, la 42 de Tribunale judetene sau 188 de Judecatorii, printr-o simpla actiune in constatare, prevazuta de Codul de Procedura Civila al Romaniei, inca de la Alexandru Ioan Cuza incoace.

Varianta propusa ar putea stinge inclusiv disputa din Parlamentul de la Chisinau, daca sau cand va fi ales Presedinte, dl. Lupu. Si la care, in interimat, dl. Ghimpu cred ca va fi cel din urma care s-ar opune!

Dupa 20 de ani …contrazicem pesimismul lui Cioran?

Sau \”20 de ani degeaba\” – constanta istoriei noastre fiind Esecul? – sa cautam sa raspundem sincer si cu rost, printr-o dezbatere la obiect.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Anton Constantinescu: (14-12-2009 la 00:00)

    As face unele precizari. In primul rand afirmatia dlui Boris Marian Mehr legata de Basarab „(„nume luat de la Basarab, care avea un mic „ducat” prin sec. XIV)” pare picata de pe planeta Marte. Micul „ducat” este chiar Tzara Romaneasca, a carei suprafatza sub Basarab I era in realitate destul de mare chiar dupa standardele europene de atunci, iar Basarab nu era nicidecum duce, ci domnitor (cel mai puternic conducator in stat).

    Ca si Mircea cel Batran mai tarziu, Basarab controla in totalitate nu numai Dobrogea in intregime, ci si „partile Basarabesti”, cum s-au numit de atunci incoace regiunea Bugeacului si cetatea Moncastron sau Cetatea Alba, azi numita in limba rusa Belgorod-Dnestrovski; aproape la fel in ucrainiana.

    Basarab era un conducator local din Muntii Fagaras, avand un nume cuman, Basaraba sau Basar-Aba, ceea ce in cumana inseamna tatal Basar, care vorbea totusi romaneste.

    Situatia este similara cu cea din Bulgaria unde capeteniile erau „cumano-vlahi” dupa istoricii occidentali. El a coborat pe Valea Oltului in Muntenia unde a format primul stat romanesc independent.

    Revenind la discutia anterioara, in Ucraina de azi se poate vedea foarte clar ca unii vorbitori de romana din regiunea Cernauti se identifica drept fiind romani (50.000), in timp ce altii (tot 50.000) se identifica drept moldoveni.

    La fel se intampla si in Basarabia. Cu toate acestea situatia este extrem de fluida: in decurs de 15 ani procentul celor care se identifica drept romani in Basarabia a crescut de circa 15 ori si creste in continuare. Familiile copiilor educati in Romania nu mai sustin nici existenta unei asa zise limbi moldovenesti si nici existenta unui popor moldovenesc. Mai mult, in ultimii doi ani lucrurile s-au schimbat radical in vecinatatea Romaniei, in zona de 50 km care apartine spatiului Schengen azi. Sate pana de curand parasite s-au umplut de moldoveni din alte regiuni care in general se identifica drept romani si care astfel opteaza pentru libertatea de a avea acces la intreaga Europa.

    In alta ordine de idei, stimate domnule Mehr, de curand am fost solicitat sa scriu un articol despre falsificarea istoriei de catre pseudo-istoricul bolshevic din Romania Stefan Roller si m-am eschivat putin pentru ca imi este greatza de acest personaj. Totusi am recunoscut citatul dvs aiuristic ca fiind un pasaj din cartile din istoria inventata de Roller, pe care dvs le-ati invatat cand erati elev. Punctul de vedere al lui Roller era cel inventat de Stalin, al carui purtator de cuvant a fost acesta!

    „Micul ducat” de care vorbiti dvs, ca si tovarasul Roller, nu era asa de mic devreme ce a cuprins in realitate si „partile Basarabesti” pe care Stalin si evident, Roller, nu le mentionau de fel. Cand Rusia tzarista a cotropit in 1812 jumatatea de est a Moldovei, i-a dat numele de Basarabia, dupa numele „partilor basarabesti” care insa reprezentau numai sudul Basarabiei (numit azi Bugeac).

    Mai tarziu tzarul Rusiei si-a dat seama ca numele de Basarabia este o gafa, reprezentand o afirmare a dependentei istorice a acelui pamant de Basarab, deci de Tara Romaneasca, iar tarul a decis subit sa refoloseasca numele de Moldova.

    Stalin, mai practic, ii trimitea in Siberia pe cei care se autodefineau ca romani.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • bmarian: (14-12-2009 la 00:00)

    Nu cunosc cu exactitate structura demografică a Basarabiei, dar cel puţin 40% dacă nu mai mult nu sunt români, deci o mare speranţă nu s-ar justifica, istoria a fost nedreaptă cu acest teritoriu vechi românbesc, singura cale ar fi de o continua colaborarea şi, poate. cândva, o asociereva fi posibilă,în cadrul UE, Am fost acolo, majoritatea sunt rusofoni, chiar şi printre români unii vorbesc mai bine rusa.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (14-12-2009 la 00:00)

    Pentru evitarea vorbitului după ureche, chiar și pentru cei care „au fost acolo”, recomand datele recensământului din 2004 pentru Republica Moldova – partea de teritoriu controlată de autoritățile de la Chișinău:

    http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&id=2234

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • bmarian: (14-12-2009 la 00:00)

    am citit chiar acum site-ul cu demografia din R.Moldova, 76% moldoveni, apoi 2% români ( ciudat, ,nu?) deci români ar fi 78%, ceea ce schimbă datele problemei. Retrag afirmaţia cu cei 40 % neromâni, doar dacă moldovenii nu s-ar considera români, ceea ce nu cred, dar în Transnistria situaţia este aproape invers, deci Transnistria nu are ce să intre în discuţie, momentan. Bănuiesc că moldovenii, cum s-au declarat ei, au făcut-o fie din ignoranţă, fie de frică, fie nu ştiu româna şi vorbesc amestecat. O analiză de la gfaţa locului merită făcută, dar realipirea celor două ţări depinde, sigur, de opinia Moscovei.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (14-12-2009 la 00:00)

    Ignoranța din ecoul lui Boris Marian este tipică imensei majorități a românilor de la vest de Prut, care HABAR N-AU ce se petrece în Republica Moldova.

    Faptul că recensământul a fost efectuat în 2004, iar Boris Marian află de abia acum de el, este semnificativ. De altfel, nu s-a obosit să consulte situația privind limba maternă, prezentă și ea în acest recensământ.

    Explicația, domnule Boris Marian, a acestei situații nu este ignoranța moldovenilor, cum cu aroganță afirmați (ignoranța e la dumneavoastră), ci considerente de natură istorică și politică.

    În Republica Moldova oamenii se declară moldoveni pentru că așa vor ei (marea lor majoritate). Faptul că în ultimii 200 de ani a existat o dominație rusească (înteruptă de doar 25 de ani de stăpânire a României) a determinat formarea unei identități regionale extrem de diferită de cea românească, în chiar perioada de formare a identității naționale române, pe care Moldova dintre Prut și Nistru – numită impropriu Basarabia – nu a cunoscut-o.

    Pe teritoriul „Republicii Moldovenești Nistrene” situația este următoarea, potrivit datelor recensaământului realizat acolo în 2004 – moldoveni 31%, ruși 30%, ucrainieni 28%.

    Datele agergate dau următoarea situație pe întreg teritoriul Republicii Moldova (recunoscut pe plan internațional, dar o ficțiune în realitate): moldoveni și români 71%, ucrainieni 11%, ruși 9%.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru CLEJ: (14-12-2009 la 00:00)

    Observați ecoul lui Boris Marian, prins cu mâța-n sac că nu cunoaște lucruri elementare, ca să arate că totuși știe ceva despre ce se petrece dincolo de Prut, începe să înșire lucruri care n-au nici în clin nici în mânecă sau sunt absolut irelevante pentru subiectul discutat. Încă o probă că își dă cu părerea ca să se afle în treabă.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • bmarian: (14-12-2009 la 00:00)

    trec peste ton, la semitonuri, este adevărat că românii de la vestul Prutului nu ştiu multe despre Basarabia ( nume luat de la Basarab, care avea un mic „ducat” prin sec. XIV)dar există limba moldovenească, aşa cum afirmă unii locuitori din R.Moldova? Nu cred. Puţini ştiu că Brejnev a fost prim secretar în RSSMoldovenească, iar toată nomenclatura era rusească.Toate actele oficiale erau în rusă şi în română cu alfabet chirilic.In R.Moldova trăiesc 30.000 de evrei cu o activă viaţă comunitară, au bibliotecă, trupă de teatru, de dansuri, poeţi de limbă idiş, rusă, română. Basarabia este încă un mister pentru mulţi, c”est vrai, domnule Clej,scor o-1, ok?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • bmarian: (14-12-2009 la 00:00)

    Eu nu confund Ţara Românească şi moşia exact de finită de AC, în Bugeac, pe care eu am numit-o mai în glumă ducat, el a luat-o mot-a-mot, ştie şi rollerianul că Basarab nu era duce, iar despre cuvântul YAba nu mă pronunţ, mă îndoiesc că poporul cuman ,dacă era popor, vorbea ebraica, pentru că aba este cuv-nr semit, ncicum Basarab nu are nimic cu aba, este invenţia d. AC. Nu uitaţi să-i spuneţi că având el greaţă faţă de un Ştefan Roller, s-o fi gândit la Mihail Roller, să nu fie unul Ştefan Roller şi se supără, ca şi cum ai spune Gheorghe Stalin. Să mă scutească d. AC de stima dumnealui, din moment ce mă numeşte aiurit, etc.Sunteţi preteni buni?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (14-12-2009 la 00:00)

    Domnule Mehr, sau BMarian, sau cum mai semnati.

    Faptul ca Basarab era duce este totusi o aberatie sau aiureala.

    Cat despre aba, am preluat informatia din Iorga, care intre altele scria ca numele lui a fost Basaraba si nu Basarab. Stiam si eu de sensul identic in ebraica.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • bmarian: (14-12-2009 la 00:00)

    Domnule Anton Constantinescu, regeritor la nume, de obicei aici, scriu bmarian, deci Boris Mehr cum mă cheamă şi scrie în acte este numele meu, nu văd de ce să vă încurcaţi ăn nume, eu nu ascund nimic, doar că unele cărţi publicate în România sunt dsemnate Boris Marian, care, din păcate coincide cu numele unui jurnalist din R.Moldova mai în vârstă cu patru ani, care se luptă cu ai săi, acolo, a fost şi directorul Moldovapres, îl puteţi contacta, este român.Doi – nu am spus niciodată că Basarab a fost duce, am glumit, nu mai insistaţi, trei- ce spune Iorga este frumos, dar oricyare istoric, chiar Iorga, ca şi Homer, mai dorm uneori, aşa cred. Cu bine.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.166.233.99