caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Alegeri prezidențiale cu Băsescu, Geoană și Marian Lupu

de (29-11-2009)
Două țări, trei candidați - doi președinți?Două țări, trei candidați – doi președinți?

Coincidența face ca doar a doua zi după cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România să aibă loc ultimul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.

Spre deosebire de scrutinul de luni 7 decembrie din Parlamentul de la Chișinău, rezultatul votului din alegerile prezidențiale din România în cele 13 secții de votare dintre Prut și Nistru nu prezintă nicio necunoscută: Traian Băsescu va fi din nou plebiscitat de cetățenii români ce se vor prezenta la vot pe 6 decembrie.

În primul tur de scrutin, desfășurat la 22 noiembrie, Traian Băsescu a obținut aproape 91% din cele 8755 de voturi totalizate pe teritoriul Republicii Moldova, procent record pentru voturile din străinătate, care însumate ajung la aproape 95000.

Rezultatul nu este surprinzător și are o explicație extrem de logică: spre deosebire de imensa majoritate a votanților din străinătate care votează fie afectiv, fie informându-se după presa de limbă română, cetățenii români din Republica Moldova votează și dintr-un interes foarte precis: Traian Băsescu a făcut constant demersuri pe parcursul mandatului său pentru ușurarea procedurii de redobândire a cetățeniei române de către cei din Republica Moldova.

E aproape sigur că mulți dintre cei veniți la vot pe 22 noiembrie au rude sau prieteni care-și dores redobândirea cetățeniei române, care în ziua de azi este cetățenie a Uniunii Europene.

Traian Băsescu a efectuat prima sa vizită în calitate de președinte al României la Chișinău, în ianuarie 2005, când întâmplător mă aflam acolo și am putut fi martor la unele întâlniri spontane cu cetățenii de pe stradă, care l-au întâmpinat cu căldură.

Inițial, relațiile cu președintele de atunci, Vladimir Voronin, au fost destul de bune, după perioada de ostilitate din anii 2001 – 2004 ai regimului Iliescu – Voronin. Băsescu nu mai folosea expresia “două state românești” care irita atât de mult Chișinăul oficial, “ci un singur popor, două state”. Practic același lucru, dar omițând “român”, Voronin cel puțin s-a prefăcut că nu este deranjat.

Armonia din relațiile bilaterale a durat până în primăvara lui 2006, când cursul aparent pro-occidental al lui Voronin s-a schimbat ca urmare a presiunilor Rusiei, exercitate mai ales prin embargoul asupra importurilor de vinuri din Republica Moldova.

Apropierea aderării României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 a determinat o avalanșă de solicitări de redobândire a cetățeniei române, estimate la ora actuală la peste un milion. Fiasco-ul vizelor, introduse (obligație a statutului de membru al UE la României) după acea dată pentru cetățenii Republicii Moldova, l-a determinat pe Băsescu să facă o vizită la Chișinău și să solicite deschiderea a două consulate la Bălți și Cahul.

Voronin a acceptat pentru a se răzgândi la scurt timp, iar la referendumul privind demiterea lui Traian Băsescu din mai 2007 autoritățile de la Chișinău nu au permis decât deschiderea a două secții de votare, care au fost luate cu asalt, nereușind să voteze decât circa 5000 de persoane, 98% pronunțându-se împotriva demiterii.

Chestiunea cetățeniei române

Traian Băsescu a continuat să preseze parlamentul României pentru simplificarea procedurii de redobândire a cetățeniei, generând alarmă la Bruxelles printre oficialități ale Uniunii Europene, unde au început să fie vehiculate numere de noi potențiali cetățeni ai UE între unu și trei milioane. Legea a fost modificată în primăvara lui 2009 și nu a avut un efect semnificativ, dar a creeat o asemenea îngrijorare, încât ministrul de externe de atunci, Cristian Diaconescu a fost nevoit să facă un turneu în marile capitale europene, ca să asigure partenerii din UE că nu va urma o invazie a moldovenilor cu cetățenie română.

Așa încât, rezultatul votului din 6 decembrie nu prezintă niciun fel de suspens: Mircea Geoană ar trebui să se considere mulțumit dacă obține 5% din voturile cetățenilor români din Republica Moldova.

A doua zi însă, în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, rezultatul este extrem de incert, deși există un singur candidat: Marian Lupu, din partea Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), compusă din Partidul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PDM) și Alianța Moldova Noastră (AMN).

AIE dispune de 53 de voturi din totalul de 101, deci alegerea depinde de atitudinea grupului parlamentar al Partidului Comuniștilor (PCRM), compus de 48 de deputați. Pentru alegerea lui Marian Lupu sunt necesare voturile a minimum opt deputați Comuniști, în caz contrar convocându-se alegeri repetate, pentru a doua oară în mai puțin de un an, căci în primul tur de scrutin Marian Lupu nu a obținut decât 53 de voturi față de numărul minim necesar de 61.

În perioada de la învestirea sa, guvernul condus de Vladimir Filat a îmbunătățit considerabil relațiile cu România, ridicând obligativitatea vizelor de călătorie pentru cetățenii români impusă de regimul Voronin în aprilie 2009 și permițând deschiderea unui număr record de secții de votare.

Incertitudinea rezultatului alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și până la urmă și a celor din România, unde Băsescu nu va obține un rezultat similar celui de la Chișinău, aruncă o umbrăp de îndoială și asupra relațiilor dintre cele două țări, mai bune probabil ca oricând în ultimii 18 ani.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.144.84.155