caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Repere carteziene



 

Florentin Smarandache – un savant polivalent

de (1-11-2009)
15 ecouri

Prof. univ. dr. Florentin Smarandache este un polivalent – el este autorul, co-autorul, editorul şi co-editorul a 139 de cărţi şi a peste 175 lucrări ştiinţifice.

Pe 10 decembrie 2009 el împlineşte 55 ani. De fapt dumnealui este un om al renaşterii pentru că a publicat în foarte multe domenii: matematică (teoria numerelor, statistică, geometrie non-Euclidiană), computere (inteligenţă artificială, fuziunea informaţiei), fizică (fizica cuantică, fizica particulelor), economie (economie culturală, teoria poly-emporium), filosofie (neutrosofie – o generalizare a dialecticii, logica neutrosofică – o generalizare a logicii fuzzy intuiţioniste), literatură (poezie, proză, roman, eseuri, nuvele, drame, teatru pentru copii, traduceri), artă (desene experimentale, colaje, pictură de avangardă).

Cărţile sale pot fi găsite în: Amazon.com, Amazon Kindle, Google Book Search, Library of Congress (Washington D. C.), şi în multe biblioteci din lume.
În baza internaţională de date ştiintifice menţinută de Universitatea Cornell, arXiv.org, domnia sa are circa 140 de lucrări ştiinţifice.

Dr. Smarandache este creatorul teoriei Dezert-Smarandache în Fuziunea Informaţiei (matematică aplicată) împreună cu Dr. J. Dezert din Franţa. Această teorie este cunoscută pe plan internaţional şi este folosită în robotică, medicină, armată, cibernetică. În fiecare an, începand din 2003, el a fost invitat ca să prezinte conferinţe şi lucrări ştiinţifice despre acest subiect la Conferinţe Internaţionale de Fuziune a Informatiei {Australia – 2003; Suedia – 2004; SUA – 2005, 2009; Italia – 2006; Canada -2007; Germania – 2008; sau la Seminarele de Apărare Militară “Marcus Evans” (Spania – 2006; Belgia – 2007), sau la alte Universităţi (Indonezia – 2006)}.

Dr. Smarandache a fost invitat ca lector, fiind sponsorizat de NASA în 2004 şi de NATO în 2005.
Multe teze de doctorat au fost susţinute la universităţi din Franţa, Canada, Italia, şi o teză de Masterat la Universitatea din Teheran, Iran.
Vezi situl DSmT conceput şi menţinut de dumnealui la http://fs.gallup.unm.edu//DSmT.htm.

În Structurile Algebrice Smarandache, precum monoid, semigrup, spatiu vectorial, algebră lineară, etc., studenţi de la IIT (Institutul Indian de Tehnologie) din Chennai, Tamil Nadu, India, au susţinut şi continuă să susţină teze de doctorat sub conducerea Dr. W. B. Vasantha Kandasamy, care este una dintre colaboratorii săi în acest domeniu (vezi http://fs.gallup.unm.edu//algebra.htm).

Noţiunile Smarandache în Teoria Numerelor sunt cunoscute pe plan internaţional: şirurile Smarandache, funcţiile Smarandache, constantele Smarandache (care sunt incluse în prestigioasa “CRC Encyclopedia of Mathematics” de E. Weinstein, publicată de CRC Press în Florida, SUA, 1998; vezi http://mathworld.wolfram.com/).
Noţiunile de funcţii Smarandache sunt incluse si în “Handbook of Number Theory” de Jozsef Sandor, Springer-Verlag, 2006. Iar numere Smarandache-Wellin şi numere prime Smarandache-Wellin sunt de asemenea tratate în cartea lui R. Crandall şi C. Pomerance (foarte cunoscuţi în teoria numerelor) intitulată “Prime Numbers. A Computational Perspective”, ediţia a doua, New York: Springer-Verlag, 2005.

În Teoria Numerelor a avut loc în 1997 o Conferinţă Internaţională despre Noţiunile Smarandache în Teoria Numerelor, ţinută de Universitatea din Craiova, România (unde dumnealui a absolvit ca sef de promotie în 1979), şi organizată de Dr. C. Dumitrescu şi Dr. V. Seleacu (vezi: http://fs.gallup.unm.edu/ProgramConf1SmNot.pdf ). Această conferinţă este menţionată în prestigiosul jurnal “Notices of the American Mathematical Society”, Providence, NJ, USA, Vol. 48, No. 8, p. 903, 2001.
In China au fost organizate patru “International Conferences on Number Theory and Smarandache Problems” în 2005, 2006, 2007, şi în 2008.

Dr. Zhang Wenpeng şi studenţii săi de la Universitatea de Nordvest din Xi’an, China, au editat un jurnal internaţional numit “Scientia Magna” în care au fost publicate mai multe lucrări despre noţiunile Smarandache din teoria numerelor. Anunturi despre acestea au fost incluse în jurnalul “Notices of the American Mathematical Society”.

Vezi, de exemplu, desfăşurarea conferinţei internaţionale din 2008 pe situl: http://fs.gallup.unm.edu//ScientiaMagna4no1.pdf.
Alte lucrări ale Prof. univ. dr. Florentin Smarandache în teoria numerelor şi combinatorică precum problemele deschise şi conjuncturile sale formează subiectele unor lucrări de cercetare publicate de Universitatea Xi’an din China în jurnalul lor internaţional “Scientia Magna” (vezi numărul de pe situl: http://fs.gallup.unm.edu//ScientiaMagna4no3.pdf) şi de Academia de Stiinţe Chineză din Beijing în “International Journal of Mathematical Combinatorics” (vezi numărul de pe situl: http://fs.gallup.unm.edu//IJMC-3-2008.pdf).

Logica/Multimea/Probabilitatea neutrosofică sunt generalizări ale logicii fuzzy (în special a logicii fuzzy intuiţionistice), multimii fuzzy (în special a multimii fuzzy intuiţionistice), şi respectiv a probabilitatii imprecisă. Cu aceste noţiuni au fost susţinute două teze de doctorat: una la Universitatea de Stat din Georgia, Atlanta, SUA, şi una la Universitatea Queensland din Australia (vezi http://fs.gallup.unm.edu//neutrosophy.htm). Dr. Florentin Smarandache a fost invitat să vorbească despre logica şi multimea neutrosofica la Universitatea din Berkley în decembrie 2003, in India (2004), Indonezia (2006), Egipt (2007).

Dr. Smarandache este editor asociat al jurnalului internaţional “Progress in Physics”, care este tipărit şi editat de UNM-Gallup, cu contribuţii şi sponsorizări internaţionale de la diferite institute de cercetare nucleară din toată lumea, precum si a presitigioasesei revista matematice Octogon Mathematical Magazie. Vezi de pildă ediţia din situl: http://fs.gallup.unm.edu//PP-03-2008.pdf.

În fizică el a creat noţiunea de “nematerie” (unmatter), a descoperit câteva paradoxuri cuantice Sorites, a folosit logica neutrosofică (care este o logica multivalentă) ca să extindă spaţiile fizice. Împreună cu V. Christianto a extins ecuaţiile lor differenţiale de la forma de cuaternion la forma de bicuaternion, vezi “Smarandache-Christianto potential” (http://fs.gallup.unm.edu//physics.htm).

În economie a scris împreună cu V. Christianto despre economia culturală ca o alternativă pentru ţările subdezvoltate, şi a propus o teorie poly-emporium (http://fs.gallup.unm.edu//economics.htm).

În filosofie a făcut o sinteză a multiplelor idei şi şcoli de gândiri filosofice contradictorii, extinzând dialectica lui Hegel la neutrosofie, care înseamnă analiza nu numai a opozitelor, ci şi a neutralităţilor care interacţionează cu ele (http://fs.gallup.unm.edu//neutrosophy.htm).

În domeniul umanistic, Dr. Smarandache, este considerat părintele “paradoxismului” în literatură, care este o mişcare de avangarda bazată pe utilizarea extensivă în creaţii a antitezelor, oximoronilor, contradicţiilor, paradoxurilor. El a publicat cinci Antologii Paradoxiste Internaţionale la care au contribuit sute de autori din intreaga lumea (http://fs.gallup.unm.edu//a/Paradoxism.htm).

El a scris drama anti dictatorială “Patria de Animale” – o dramă fără cuvinte! Ea a fost jucată la Festivalul Internaţional al Studenţilor de Teatru, la Casablanca (Maroc), 1-21 septembrie, 1995. A fost pusă în scenă de teatrul Thespis (regizor fiind Diogene V. Bihoi), şi jucată de trei ori, primit premiul special al juriului. A fost pusă în scenă de asemenea în Karlsruhe (Germania) la 29 Septembrie 1995.

Piesa lui de teatru pentru copii “Păcală, Ursul şi Balaurul” a fost pusă în scenă la Teatrul Naţional Dramatic “I. D. Sârbu” din Petroşani, România, în septembrie 1997 de regizorul Dumitru Velea; (http://fs.gallup.unm.edu//a/theatre.htm).

Dr. Smarandache a făcut şi artă electronică (folosind programe pe calculatoare), artă experimentală [aut-artă (outer-art)] şi a pledat pentru unificarea teoriilor în artă (http://fs.gallup.unm.edu//a/oUTER-aRT.htm).

Universitatea de Stat din Arizona, Librăria Hayden, în Tempe, Arizona, SUA, găzduieşte o colecţie specială numită “The Florentin Smarandache Papers” care se întinde pe o lungime de peste 30 m.l., cu cărţi, jurnale, manuscrise, documente, CD-uri, DVD-uri ale sale, sau despre lucrările sale.

O altă collecţie specială “The Florentin Smarandache Papers” se află la Universitatea Texas din Austin la Arhivele Matematicii Americane (în cadrul Centrului de Istorie Americană).

Popularitatea D-lui Smarandache în jurul lumii a crescut foarte mult şi datorită faptului că situl său profesional http://fs.gallup.unm.edu// are aproximativ un sfert de million de vizitatori pe lună din peste 110 ţări, conform statisticilor oficiale ale universităţii. Acesta este cel mai mare şi cel mai vizitat site la UNM-Gallup.

În acest site se află Biblioteca sa Digitală de Artă şi Literatură (“Digital Library of Arts & Letters”, http://fs.gallup.unm.edu//eBooksLiterature.htm), care conţine multe cărţi de literatură, cărţi de artă şi albume, sau carti despre creaţiile sale literare şi artistice, este vizitată de peste 100 de vizitatori pe zi.
Iar Biblioteca sa Digitală de Ştiinţe (“Digital Library of Science”, http://fs.gallup.unm.edu//eBooks-otherformats.htm), unde se gasesc publicate cărţile sale ştiinţifice şi de asemenea cărţi şi jurnale ale altor autori despre creaţia sa ştiinţifică, înregistrează peste 1.000 de vizitatori pe zi.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Anton Constantinescu: (1-11-2009 la 00:00)

    Intr-adevar, nu numai creativitatea dar si volumul enorm al activitatii profesorului Florin Smarandache (despre care marturisesc ca nu stiam nimic pana la citirea acestui articol) sunt impresionante.

    Trebuie sa recunosc ca in domeniul matematicii, prezentele romanilor (ca si ale maghiarilor si rusilor)sunt bine cunoscute si foarte apreciate in SUA.

    Mai ales acum exista o pleiada intreaga de matematicieni romani (barbati dar si femei) cu roluri de conducere la diverse universitati americane de prestigiu si cu un numar imens de lucrari publicate. Din pacate nu exista premiul Nobel pentru matematica, pentru ca lui Nobel nu-i placea aceasta disciplina si el sublinia „realizarile practice”.

    In trecutul apropiat topul matematicienilor din lume era dominat de ungurul-evreu Paul Erdos, cu numarul cel mai mare de publicatii din lume. Este interesant ca el este celebru nu numai ca om de stiinta ci si ca „obiect” al unor studii stiintifice, intrucat s-a facut o valva enorma in legatura cu „viata lui sexuala”. El se considera total asexual, lucru ce a facut o mare senzatie la vremea respectiva si care a lansat acest tip de minoritate sexuala in atentia publicului larg. Lumea era fascinata de faptul ca Erdos a declarat ca „numai gandul la sex” il face sa-i vina rau si sa vomite imediat”. Astfel incat el a devenit si o vedeta publica!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • bmarian: (1-11-2009 la 00:00)

    am o carte de prof. Smarandache, mâar bucura să colaboreze cu un text, aici.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • George Miculescu: (1-11-2009 la 00:00)

    D-l Profesor Florentin Smarandache a publicat atat de mult si in literatura (peste 60 de carti!), nu numai in stiinta (peste 65 de carti), si 10 albume de arta electronica, incat ar merita propus la un Premiu Nobel pentru Literatura. Este fondatorul paradoxismului in poezie si arta, a introdus noi specii literare, precum Distihul Paradoxist, Distihul Tautologic, Distihul Dualist. Sute de scriitori i-au urmat stilul paradoxist (vezi cele cinci antologii paradoxiste internationale pe care le-a editat). A scris un teatru experimental extraordinar (Formarea omului nou, O lume intoarsa pe dos, Patria de animale) ca parodie la adresa totalitarismului. A scris in trei limbi: romana, franceza si engleza. In ultimul timp face o serie de experimente literar-stiintifice in engleza, scriind: International Fonfoism, Treatise of Parapedagody, The Art of AntiWar, Af(l)orisms, Psynchology, etc. introducand noi stiluri literare (numite Social Science Fiction, Psychological Science Fiction, Pedagogical Science Fiction, etc.). Am descoperit cartile sale literare in site-ul: http://fs.gallup.unm.edu//eBooksLiterature.htm iar cele stiintifice in site-ul: http://fs.gallup.unm.edu//eBooks-otherformats.htm .
    Pe viitor, autoritatile romanesti ar trebui sa-si puna o buna speranta si sa propuna pe scriitorul Florentin Smarandache drept un candidat serios la Premiul Nobel.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (1-11-2009 la 00:00)

    De data asta fac un pas inapoi.

    Intre timp am studiat mai bine ceea ce dl Smarandache considera ca sunt noutatile domniei sale si sunt ceva mai putin entuziast.
    De fapt cu mult mai putin entuziast si sper sa nu ne facem de ras cazand in extaz in fatza unor pretentii neconfirmate de nimic.

    Da, este adevarat ca dansul are multe lucrari in diverse domenii. Dar unele sunt ridicole.

    Totusi domeniul domniei sale in care este pregatit este matematica.In matematica, colegii domniei sale nu au de obiectat la demonstratiile facute de dansul.

    In momentul in care dansul scrie noi lucrari in matematica, aplaudate de colegii matematicieni, cred ca este creativ.

    Dar cand dansul abordeaza domenii in care nu are o pregatire sistematica, ca in fizica, si sustine lucruri cu care fizicienii nu sunt absolut de loc de acord, ca de exemplu viteza infinita a luminii, nu mai aplaud munca domniei sale.

    Nu de alta, dar atunci cand cineva are pretentia de a rasturna cu josul in sus toate legile fizicii acceptate in prezent, el trebuie sa vina cu dovezi speciale. Iar dansul nu a venit cu asa ceva. Nu exista nici macar o singura dovada care sa sugereze ca pretentia domniei sale dupa care viteza luminii este infinita ar avea ceva consistent in ea.
    Legile fizicii asa cum sunt cunoscute ele de toti laureatii premiului Nobel, ca si de toti elevii si studentii care au invatat ceva fizica, sunt bine stabilite si nu exista nimic care sa le infirme. Daca cineva le considera pe toate gresite, trebuie sa vina cu DOVEZI CONCRETE, lucru care nu s-a intamplat (si indraznesc sa sustin ca nu se poate intampla, pentru ca aceste legi sunt verificate pana acum in toate situatiile.

    Daca afirmatiile acestui domn ar fi adevarate ar insemna ca gata, calatoria in trecut a devenit ceva curent. Adevarul este ca asemenea calatorii in trecut nu pot avea loc tocmai datorita faptului ca viteza luminii este constanta in orice sistem de referinta, cum a demonstrat Einstein atat in teoria relativitatii restranse si chiar mai mult in teoria relativitatii generalizate.

    Teoria relativitatii, nici cea in forma restransa si nici cea in forma generalizata nu permite asa ceva. Si dansul nu a demonstrat ca teoria relativitatii ar fi gresita!

    Special claims require special proofs!

    Asa spun fizicienii! Si e normal sa fie asa.

    Cand cineva pretinde ceva special, de exemplu ca teoria relativitatii in ambele forme ar fi gresita, el trebuie sa vina cu dovezi solide, cu care dansul nu a venit.

    Trebuie sa recunosc ca nici una din dovezile prezentate de dl Smarandache nu sugereaza ca dansul are acele dovezi necesare pentru a intoarce cu susul in jos fizica moderna!

    Dar nu neg ca in domeniul in care dansul este pregatit (ma refer la matematica), dansul poate avea anumite contributii, ca multi altii.

    In matematica sunt multi romani bine pregatiti si recunsocuti de colegii din lumea larga.

    Ce-i drept, sa fim obiectivi, sunt si mai multi unguri si evrei pregatiti decat romani.
    Ca sa-l dau ca exemplu numai pe vestitul Paul Erdos, care din intamplare este evreu-ungur!
    Si este si cel mai bun exemplu cunoscut in lume ca asexualitatea este si ea o orientare sexuala!

    Ma bucur ca am avut ocazia sa revin asupra subiectului Smarandache, pentru ca am fost foarte afectat de factul ca am lasat la inceput un comentariu nu tocmai informat!

    Nu, dl Smarandache nu este un geniu, cum as fi dorit si eu. Ci numai unul dintre matematicienii care si-a incercat fara succes norocul si in fizica.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • r-nicula: (1-11-2009 la 00:00)

    vad c-a fost propus la Premiul Nobel pentru Literatura in 1999:

    http://www.ad-astra.ro/whoswho/view_profile.php?user_id=91&lang=en

    noi trebuie sa ne sustinem valorile

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Adrian: (12-7-2011 la 00:04)

    De acord cu ceea cu ultimul comentariu al lui Anton Constantinescu. Am descarcat doua „carti” kindle „Experimental paradoxist Linguistics” si „If anything can go wrong pass it on to someone else”. Cea de-a doua carte este inclusa in totalite in prima. Plus ca jumatate din cea de-a doua carte se repeta. Ceva de genul cu 10 pagini scrise au rezultat 2 carti de 40 de pagini. Paradoxal nu? Anumite proverbe romanesti sunt prezentate ca „Florentin’s Law” fara a mentiona sursa iar anumite constructii dau dovada de insensibilitate: „Since the paralytic has lost both his legs in a car accident, he has one foot in the grave”. Sunt sigur ca nu astfel trebuie incurajati oamenii paralizati, glumind ca sunt cu un picior in groapa. In plus oamenii paralizati nu si-au pierdut picioarele, ci doar nu le mai simt.
    r-nicula, sunt de acord sa ne sustinem valorile acolo unde exista valoare, dar nu la fel ca in cazul lui Anton Constantinescu, am fost entuziasmat pentru o clipa, am investit $2 in literatura autorului, am cautat pe internet mai multe detalii despre nominalizare (o organizatie romaneasca l-a recomandat) si despre biografia autorului, desi a fost asistent la o Universitate in SUA, a preferat un doctorat in Rep. Moldova, iar site-ul sau profesional arata departe de a fi profesional.
    Ah, cred ca am invatat ceva de la el, e mai bine sa critici decat sa raspunzi criticilor, extrapolare de la sintagma auzita la televizor la meciurile de fotbal: atacul e cea mai buna aparare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Teodor I. Burghelea: (12-7-2011 la 02:25)

    Fiindca numarul de citari ale Dlui Smarandache mi s-a parut oarecum suspect („autorul, co-autorul, editorul şi co-editorul a 139 de cărţi şi a peste 175 lucrări ştiinţifice” este de obicei la un pas de Premiul Nobel, in cazul in care articolele sunt publicate in reviste serioase si citate in mod constant), am indraznit sa arunc o privire pe ISI Web of Knowledge:

    Citation Report
    Author=(Smarandache F*)
    Refined by: Subject Areas=( COMPUTER SCIENCE, ARTIFICIAL INTELLIGENCE OR COMPUTER SCIENCE, THEORY & METHODS OR COMPUTER SCIENCE, INFORMATION SYSTEMS OR STATISTICS & PROBABILITY )
    Timespan=All Years. Databases=SCI-EXPANDED, SSCI, A&HCI, CPCI-S, CPCI-SSH, IC.

    Rezultatul cautarii a fost:

    Results found: 22

    Sum of the Times Cited [?] : 5
    View Citing Articles
    View without self-citations

    Average Citations per Item [?] : 0.23

    h-index [?] : 1

    Situl de indexare a cercetarii stiintifice Scopus prezinta un rezultat oarecum similar:

    Documents
    24 | Add to my list
    References 311
    Citations
    14 View citation overview
    h Index
    2 View h-Graph The h Index considers Scopus articles published from 1996 forward
    Co-authors 24
    Web search 1182
    Subject area Computer Science
    Engineering
    Mathematics

    Acceptand ca ISI Web of Knowledge si Scopus functioneaza corect (si personal nu am auzit nicioadata contrariul), lucrurile nu stau foarte bine. Drept comparatie, va pot spune ca un doctorand bun poate atinge usor un factor h egal cu patru (adica cel putin 4 articole citate de patru ori).
    Si totusi, care este explicatia acestei discrepante dintre cele „175 lucrari stiintifice” si rezultatul afisat mai sus? Interpretarea mea este ca Dl Smarandache a publicat foarre mult in „jurnale fantoma”, adica de o calitate indoielnica si, in mod cert neindexate de ISI Web of Knowledge ori Scopus.

    In final ar trebui sa fim mai putin entuziasti in fata cifrelor astronomice („139 de cărţi şi a peste 175 lucrări ştiinţifice”) si, inainte de a „promova” cu usurinta „genii locale” sa invatam sa fim critici si onesti cu noi insine.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Teodor I. Burghelea: (12-7-2011 la 04:27)

    Revin cu o precizare suplimentara asupra sitului http://www.arxiv.org invocat in articolul de mai sus.

    Nu este vorba de o revista stiintifica virtuala (in sensul ca articolele postate nu sunt supuse unui „peer review process”) ci doar de un repozitoiu virtual. Functiile principale ale acestui sit sunt:

    – postarea articolelor pe acest inainte de publicarea lor in revistele de specialitate (indexate in Scopus si cu un sistem riguros de „peer review” – uneori pana la cinci referenti anonimi) ofera un anumit fel de „protectie” impotriva conflictelor de interese ce pot sa apara intre grupuri de cercetare cuncurente si a „imprumutului” de idei.

    – acest ofera cititorilor posibilitatea de a consulta gratuit (accesul la revistele serioase de specialitate se face numai pe baza de abonament care, pentru multe institutii, nu este deloc ieftin) rezultatele colegilor de breasla.

    In orice caz, trebuie sa fie foarte clar ca numarul de „publicatii” arxiv (inca odata, sunt postari, nu publicatii) (140 mentionate in articolul de mai sus) nu spune absolut nimic: oricine poate posta zece articole pe zi, nu exista un colectiv stiintific care sa le inspecteze calitatea.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Tudor Păroiu: (22-11-2011 la 08:10)

    Domnul anton Constantinescu sper că a auzit că viteza luminii a fost depăşită şi nu doar teoretic ci şi practic. Aş dori să- i spun că nelimitatul există indiferent dacă dorim sau nu noi cei limitaţi ca existenţă.Din întîmplare limitele noastre sînt toate finite şi în acest context discuăm, în realitate universul în sine este nelimitat pe toate domeniile lui de existenţă. O întrebare simplă şi nu cu intenţii rele, doar ca lămurire ce face matematica dincolo de infinit pentru că ea nu poate lcra acolo dar E=mc2 dacă E tinde nu doar către infinit ci spre nelimitat? Cine merge în nelimitat masa sau viteza sau amîndouă? Neputinţa noastră nu însemnă că trebuie să nu acceptăm nelimitatul Au apăriut pe piaţă şi alte cărţi în care filozofia actuală este extrapolată şi unde primează simultaneităţile şi paradoxu ca legi generale ale universului în sine, să nu ne credm superior cînd limitele noastre sînt peste tot.Şi la domnul Smarandache valorea şi nonvaloarea sînt simultane depinde de entitateaunivers interpretată şi de cea care interpretază dar să nu uităm de unde am plecat.ÎN final să nu credem că totul este relativ cu excepţia teoriilor lui Einstein.

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 6

  • Anton Constantinescu: (22-11-2011 la 14:10)

    Acest domn Paroiu ilustreaza aici un punct de vedere comun in domeniul
    pseudostiintific. Ce-i drept ultimele rezultate obtinute in
    experimentele efectuate cu ajutorul LHC au stimulat intr-un mod
    extraordinar interpretarile pseudostiintifice!

    Nu voi discuta aici lucrurile care nu merita a fi discutate din
    opiniile acestui domn. Astfel, daca pentru dansul „infinit” si
    „nelimitat” sunt lucruri cu totul diferite, voi face numai mentiunea
    ca ele sunt de fapt sinonime. Nu intru in …lingvistica!

    Dar ma voi referi la ecourile pe care le-au starnit ultimele rezultate
    legate de vitezele superluminice ale unor particule de tip neutrino.
    Contrar parerii multora, acest rezultat (care nu este inca considerat
    de intreaga lume stiintifica decat provizoriu in ciuda efectuarii a 16
    000 de masuratori! Asta da probitate stiintifica!) nu contrazice
    Teoria Relativitatii Generalizate a lui Einstein! Afirmatii de tipul
    „….sper că a auzit că viteza luminii a fost depăşită şi nu doar
    teoretic ci şi practic” sunt false. Pentru ca teoria relativitatii nu
    se refera la particule de masa de repaus zero, ci doar spune ca nici o
    particula de masa de repaus diferita de zero nu poate fi accelerata
    ca sa atinga sau sa depaseasca viteza luminii.

    Exista o ratiune clara pentru care viteza luminii nu poate fi atinsa
    sau depasita: in momentul cand viteza unei particule de masa non-zero
    ar atinge viteza luminii, masa ei ar ajunge infinita! Incercati sa
    inlocuiti datele in formulele respective si veti ajunge la aceeasi
    concluzie. Evident ca acesta este motivul pentru care teoriile dlui
    Smarandache nu sunt luate in serios in lumea stiintifica.

    Nu voi lua in discutie palavrageala sofistica a dlui Paroiu, dar voi
    spune cateva lucruri despre semnificatia acestui rezultat, daca el va
    fi confirmat.

    In primul rand, cand s-a afirmat ca Mecanica lui Newton a fost
    detronata de Einstein, exprimarea respectiva a fost deficienta.
    Mecanica lui Newton a ramas perfect valabila pentru viteze si mase
    mici! la fel acum cand unii spun ca Teoria relativtatii Generalizate a
    lui Einstein a fost rasturnata de aceste rezultate, exprimarea
    respectiva este tot …deficienta!

    Teoria relativitatii generalizate a lui Einstein va ramane in picioare
    pentru eternitate!

    Dar ce s-a schimbat? De fiecare data cand o teorie stiintifica este
    „rasturnata”, in realitate ea este inlocuita cu alta teorie care nu
    darama volumul imens de confirmari ale vechii teorii, ci doar o
    completeaza pentru situatii limita. E atat de simplu! Vechile teorii
    (valabile pentru un domeniu larg) sunt inlocuite cu altele noi, din ce
    in ce mai precise pentru un domeniu experimental si mai larg. Aceasta
    este evolutia stiintifica.

    In acest caz specific se poate spune ca de mai multe decenii a existat
    teoria ca ar putea exista viteze superluminice. Acele particule (de
    masa imaginara) au fost numite prin anii ’60, „tahioni”. Ulterior s-a
    renuntat la ideea respectiva.

    As vrea sa remarc faptul ca oamenii de stiinta au fost extrem de
    precauti cand au comentat ultimele rezultate de la LHC. Ei nu se
    ingramadesc sa afirme prostii, ca semidoctii!

    Deci, pana acum stim ca:

    1. Teoria relativitatii a lui Einstein a ramas bine mersi in picioare.
    In continuare este valid punctul de vedere rezultat din aceasta teorie
    dupa care nici o particula de masa de repaus ne-zero nu poate fi
    accelerata la nivelul la care ea poate trece „prin” aceasta valoare,
    sa ajunga la viteze super-luminice!

    2. Exista tipuri de particule de masa zero, ca in cazul particulelor
    neutrino, care in teorie pot atinge si chiar depasi aceasta valoare
    (viteza luminii)

    3. Ultimele experimente de la LHC sugereaza ca avem deja un asemenea
    caz, desi inca nu avem rezultate definitiv confirmate

    4. Acest rezultat sugereaza ca pot avea loc in viitor unele
    modificari ale teoriilor actuale care pun sub semnul indoielii
    posibilitatea deplasarii in timp, spre trecut, a unor particule cu
    masa de repaus zero (deci nu a ..noastra!).
    Pana acum stim ca putem chiar si noi, in principiu, calatori in
    timp…spre viitor. Paradoxul gemenilor este real! Inca nu stim nimic
    mai mult, decat poate despre …particulele de masa de repaus zero,
    ceea ce nu prea il intereseaza pe „omul mediu”.

    Sper ca am fost foarte clar!

    Punct!

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 5 Nu-mi place 2

  • Tudor Păroiu: (23-11-2011 la 05:07)

    Desigur şi geometria euclidiană a rămas în picioare chiar dacă a apărut cea neeuclidiană.Asta nu înseamnă să ascundeţi părerile altora pentru că nu vă convin.Teoria relativităţii a apărut în două variante de ce credeţi că s-a gheneralizat? faceţi o mare eroare luînd relativul drept absolut,(absolutul nostru este doar un absolut covenţopnal ca şi adevrul şi altele) spuneţi că neutrino nu are masă, Giordano Bruno a fost ars pe rug chiar dacă avea dreptate. Pînă la ce limită se poate măsura masa pentru că pînă la limita perfecţiunii nu se poate măsura cu siguranţă ca atare nici pînă în apropierea lui zero. Dacă vă interesează infinitul pe care îl ştiaţi ca şi convenţia dumneavoastră sau a altora despre infinit este limitată, mai mult infinitul dumneavoastră este un infinit limitat pentru că oricit de departe ar merge imaginaţia dumneavoastră ea se termină o dată cu existenţa dumneavoastră şi cu puterea ei de imaginaţie ori universul merge dincolo de orice imaginaţie şi nu imaginaţie a rentităţilor existente ci şi al entităţilorunivers în veacul vecilor.Acesta este nelimitatul, infinitul lingvistic pe care îl sugeraţi este doar o convenţie lingvistică limitată.Să nu credeţi că încerc o polemică cu dumneavoastră eu doar prezint o altă reflectare a aceluiaşi subiect şi nu fac evaluări.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 5

  • Tudor Păroiu: (23-11-2011 la 05:28)

    Neutrino sau neutrinul este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, ==totuși cu masa mai mare ca 0==, ce participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale. Neutrino este un lepton. Simbolul său este litera greacă ν (n sau niu).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 5

  • Anton: (23-11-2011 la 15:16)

    Dle Paroiu, nu are nici un sens sa bagam in aceeasi oala geometria, „parerile altora” etc etc si sa facem un guias din toate.

    „Teoria relativităţii a apărut în două variante de ce credeţi că s-a gheneralizat?”

    Dle Paroiu, teoria relativitatii nu s-a „gheneralizat” de la sine. Einstein le-a creat pe ambele!

    In 1905 el a creat teoria relativitatii simple, care este foarte usor de inteles si este de fapt o simplificare a teoriei relativitatii generalizate, teorie pe care a finisat-o in 1912 si care tine cont nu numai de spatiu si timp, ci si de gravitatie!
    In varianta „generalizata”, Einstein a intrat in amanunte, aratand ca insasi spatiul este deformat de masa obiectelor existente, fie ele particule sau…stele.
    In aceasta varianta a teoriei relativitatii, gravitatia este integrata in sistemul spatiu-timp, schimbandu-i geometria.

    Cat despre faptul ca exista si particule neutrino care au masa extrem de mica, dar totusi diferita de zero, deocamdata problema nu e clarificata. Exista pareri dupa care intreaga noastra conceptie despre fizica moderna va trebui schimbata in viitorul apropiat.

    Dar nu cu „pareri” bazate pe vant!

    Ba chiar unii cercetatori cred ca aceasta problema va fi in masura sa explice chiar „existenta noastra”.

    „We may need to invoke extra dimensions or we may need to abandon the sacred distinction between matter and antimatter. If the latter is the case, neutrino mass may reveal the very origins of our existence.”

    Totusi, rezultatele respective (ale experientelor de determinare a masei particulelor neutrino si a oscilatiilor lor) sunt inca neconfirmate („The LSND experiment at the Los Alamos National Lab also reported evidence for neutrino oscillations, but this is unconfirmed.”):

    http://hitoshi.berkeley.edu/neutrino/PhysicsWorld.pdf

    Deocamdata fizica moderna nu are ultimul cuvant in domeniu. Este o perioada de cautari intense si de speculatii. Dar efervescenta existenta in domeniul ideilor este entuziasmanta pentru unii fizicieni.

    Cum se vede din parerile specialistilor (pe care trebuie sa-i respectam, pentru ca nu e vorba de „pareri simple, bazate pe inspiratie sau pe nimic” ci ele sunt bazate pe experiente), modelul standard al particulelor nu este perfect si fizicienii asteapta mari schimbari in viitorul apropiat.

    „One thing is certain, we are sure to learn a lot more about
    neutrinos in the coming years.”

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • Tudor Păroiu: (24-11-2011 la 03:01)

    Dacă cineva contestă pînă şi definiţia lui neutrino spunînd că nu are masă nu mai am ce comeneta, aşa cum aţi spus pe oamenii de ştiinţă „trebuie sa-i respectam”.Filozofia este făcută să rupă barierele convenţiilor umane ca şi ştiinţa, eu v-am dat cîteva exemple unde teoriile ştiinţei au fost revizuite şi vă pot da multe exemple ştiinţa nu poate să se autodepăşească dacă oamenii nu cred acest lucru. Multe şcoli în lume în spaţiu sau în timp au ţinut pe loc ştiinţa din cauza conservatorismului lor.O nouă teorie a relativităţii spune cam aşa „Legea relativităţii generalizate sau teoria T*R*G* orice entitateunivers este relativă faţă de orice sistem referenţial atît ca entitate cît şi ca univers al entităţilor finitinfinite care o formează. Din această teorie rezultă o mulţime de alte teorii ale generalizării, această teorie este imaginea reflectată a realităţii relativului absolut al lumii convenţionale finitinfinite.Şi să reţineţi spaţiul neconvenţional nelimitat nu este deformabil este deformabil doar spaţiul convenţional al unei sau altei entităţi univers.
    G1* Transformarea, spaţiul si timpul convenţional oricărei entităţiunivers sînt relative faţă de orice sistem referenţial interior sau exterior acestora.Desigur orice noutate este greu de digerat asta nu înseanmnă că trebuie aruncată la coş înainte de a fi analizată cu mai multă atenţie, poate o să ne trebuiască.
    G2* Forma, existenţa şi spiritul oricărei entităţiunivers sînt relative faţă de orice sistem referenţial interior sau exterior acestora.
    G3* Libertateaconstrîngerea oricărei entităţiunivers este relativă faţă de orice sistem referenţial interior sau exterior al acesteia.
    G4* Democraţia oricărei entităţiuniverse este relativă faţă de orice sistem referenţial interior sau exterior acseteia.
    Etc.”După cum recunoaşteţi ştiinţa nu are ultimul cuvît dar nici nu a ajuns vreodată la limita unei cercetări şi nici nu va ajunge.Noi nu sîntem în stare să măsurăm nelimitatul indiferent dacă este spaţiu sau timp sau transformare noi doar comparăm spaţile (mai exact dimensiunile) spaţiului unei entităţi cu ale alteia şi nimic mai mult.Să înţeleg că transcedentalul lui Kant sau fenomenologia lui Husserl este vînt?.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 4

  • Giura Gheorghe: (1-5-2013 la 13:03)

    Doamne, acest om a fost coleg cu mine de clasa la Lic. Pedagogic Craiova. (1969/1974)

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.146.227.92