caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Politic



 

Mărirea şi decăderea lui Emil Boc

de (14-10-2009)

Iată, într-un an şi ceva, dl. Boc a trecut de la extaz la agonie, de la recîştigarea primăriei din Cluj cu peste 70% din sufragii la demiterea din funcţia de prim-ministru prin adoptarea de către Parlament, la un scor zdrobitor, a moţiunii de cenzură împotriva guvernului pe care îl conducea. Sigur, scorurile nu sînt chiar inexplicabile. Primul ţine de valul portocaliu creat de referendumul privind suspendarea preşedintelui, val pe care au sosit şi alţi primari PDL şi care a mai adus partidului şi victoria relativă, cap la cap cu PSD, la alegerile legislative. Cel de-al doilea ţine de scăderea simpatiei generale faţă de respectiva culoare politică şi faţă de preşedinte, datorată atît greşelilor proprii, cît şi situaţiei generale de criză prin care trecere ţara; dar mai ţine şi de redusele performanţe guvernamentale, precum şi de multe erori politice grave, unele aparţinînd partidului, altele preşedintelui, iar o mulţime d-lui Boc însuşi. De fapt, s-a plecat chiar la drum greşit! Ideea că modestul activist uasecerist – a cărui singură calitate este aceea de a fi guraliv, cu un discurs demagogic pînă la provocarea senzaţiei de regurgitare – va putea ţine în frîu guvernul produs de o coaliţie cu un partener la fel de puternic electoral, la fel de lacom economic şi la fel dornic de a cîştiga preşedinţia, a fost cum nu se poate mai creaţă. Nu a fost mai strălucită nici ideea de a lăsa în continuare pe umerii firavi ai d-lui Boc şi un partid la fel de hibrid, alcătuit din nucleul dur pedist şi o oaste de strînsură formată din oportunişti sosiţi de la toate celelalte partide, de la PNL şi PSD pînă la PRM. Dl. Boc nu poate purta o biată pălăriuţă, cum să poarte două pălării şi încă aşa de mari?! Am explicat deja factorii succesului electoral de la Cluj, de la ultimele alegeri locale. Dar mai este ceva, ciudăţenia intrinsecă a electoratului de acolo, care nu s-a sfiit să-l aleagă de trei ori la rînd pe un personaj încă mai exotic decît dl. Boc, mă refer la superexoticul domn Funar!

Şi, totuşi, dl. Boc n-a ajuns favoritul d-lui Băsescu chiar din întîmplare. Preşedintele avea nevoie de o marionetă care să-i ţină locul la partid şi de un pseudonim care să funcţioneze pentru calitatea sa de premier, pe care nu şi-o putea asuma oficial, că nu avem Constituţia Americii!, postură pentru care a ales formula „preşedinte jucător”. Doar că o fantoşă nu poate servi drept prim ministru, care chiar are probleme de rezolvat, cu atît mai puţin în vremuri de criză, aşa că totul a plecat la vale. Incapabil să contracareze criza, guvernul Boc a ales s-o rostogolească pînă după alegerile prezidenţiale pompînd banii de la FMI şi cei împrumutaţi cu miliardul de euro odată de dl. Pogea, de la bănci, în salarii şi pensii, deci în liniştea socială, nefiind de găsit măcar o urmă de măsură care să fi contribuit la relansarea economică. În această operaţiune, miniştrii pesedişti l-au însoţit eminent, că doar aveau şi ei candidat prezidenţial! Pe fondul crizei economice tot mai insistente, dl. Boc şi-a găsit în schimb timpul şi energia necesare unei crize de orgoliu: l-a demis pe ministrul interimar de la Interne, declanşînd astfel şi criza politică, prin retragerea PSD de la guvernare. Dacă a fost sfătuit de dl. Băsescu, a fost prost sfătuit. Dacă a fost o idee proprie, a fost una cu totul nefericită. Dacă a fost o capcană a PSD, înseamnă că a căzut ca ultimul fraier în aceasta! Şi astfel, guvernul Boc s-a metamorfozat în guvernul „mini-Boc”, sau „semi-Boc”, cu 11 miniştri, care nu erau în stare să-şi gestioneze ca lumea propriile ministere, ocupînd fiecare cîte două! De ce această inginerie dîmboviţeano-someşeană? Pentru ca „noul” guvern, de fapt înjumătăţitul guvern Boc, să evite învestitura în Parlament, ceea ce s-ar fi întîmplat dacă ar fi cooptat noi miniştri pentru posturile rămase libere prin plecarea demnitarilor pesedişti. Şi a mai declanşat şi o furibundă pedelesizare a structurilor locale, care abia se formaseră în urma unor lungi negocieri!

De ce a crezut că o asemenea mînărie politică ar putea ţine… Nu ştiu, e greu de înţeles. Cert este că n-a ţinut! Noua majoritate parlamentară, informală, creată ad hoc, mai mult din antipatie faţă de aroganţa pedelistă decît de vreo coeziune politic-doctinară, n-a ezitat şi a coborît de pe soclu în cîteva zile de la intrarea sa la apă: acest guvern a rămas nu doar incompetent, cum fusese şi în formula completă, ci şi miniatural. PDL n-a reuşit să păstreze o alianţă cu PNL, n-a reuşit acum să păstreze nici una cu PSD, deşi izvorăsc ambele din aceeaşi mumă fesenistă. Nu că partidele cu pricina ar fi mai breze, mai competente şi mai oneste, dar asta este o altă discuţie, una despre „triunghiul toxic” al politicii româneşti, care va merita vreodată făcută. Revenind însă la PDL, nici nu cred că va reuşi vreodată vreo alianţă stabilă, cu oricine, atîta vreme cît în spatele liderului de faţadă, servind de trompeţică obedientă, se va afla mereu un lider ascuns. Drama PDL este aceea că creatorul său real este, în acelaşi timp, şi principalul său factor disolutiv şi tensionant. Cîtă vreme nu se va emancipa, va depinde, aproape exclusiv de simpatiile, antipatiile, ambiţiile şi interesele, în sensul cel mai egoist al termenului, liderului său din umbră. Iar drama d-lui Boc este aceea că pe Domnia Sa a căzut măgăreaţă să servească de pseudonim!

Ce va fi acum? Guvernul Boc III, alt guvern politic, guvern de tehnicieni? Cînd scriu aceste rînduri, tocmai se dezbate această chestiune. Nu că nu ar fi importantă, dar dacă mă gîndesc la competenţa, onestitatea şi altruismul cu totul problematice ale clasei noastre politice în general, nu e chiar aşa de importantă pe cît pare. Mai important mi se pare că PDL, dl. Boc şi Dumnezeul ascuns al d-lui Boc au primit o lecţie de modestie. Dacă vor învăţa ceva din ea, e cu totul altă poveste. Dacă va servi de pedagogie şi pentru restul politrucimii? A, nu, nu sînt chiar atît de optimist!

PS: Cît scriam articolul, se petrec lucruri interesante pe scena politică – (încă) opoziţia, în frunte cu PNL, au optat inteligent pentru dl. Klaus Johannis, primarul Sibiului, drept candidat la postul de premier. Dl. Băsescu a făcut, la rîndu-i, o mişcare inteligentă cînd i-a întrebat pe liderii PDL cînd au venit cu propunerea reinvestirii d-lui Boc dacă au înnebunit dar, din păcate pe D-Sa a făcut şi o mişcare proastă cînd a declarat că propunerea (încă) opoziţiei ar putea acceptată cu condiţia ca restul miniştrilor să aibă apartenenţă politică. În ciuda flerului politic remarcabil, D-Sa n-a sesizat că românii s-au săturat de permanenta şi ineficienta gîlveavă politică şi că omul zilei este, de 24 de ore, dl. Klaus Johannis şi nu D-Sa.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Mihai Platon: (14-10-2009 la 00:00)

    Articolul este inteligent, masurat, dar suporta imbunatatiri, in opinia mea, pentru a fi extras in mod complet spre zona de neutralitate.

    Ar fi fost potrivit, in opinia mea, de amintit in contextul concertului cotidian ca PSD a condus Romania 15 ani, ca la tot dezastrul economic adanc al Romaniei colaborarea sa cu PNL si UDMR a avut un aport si ca, pana la urma, singurul care s-a opus pana acum (in mod imperfect, desigur) eternizarii mafiei putere-opozitie a fost actualul presedinte al Romaniei (nu neaparat si partidul din care provine, PDL)

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Florin Iaru: (14-10-2009 la 00:00)

    Excelent. Adică groaznic.
    Mai puțin excelent, adică și mai groaznic: mai adaug că, în momentul actual, fiecare cetățean al țării datorează peste 1000 de euro. Pentru ce? Cui? Văleu!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Liviu Antonesei: (14-10-2009 la 00:00)

    Florin Iaru

    Problema, my Dear, este ca suma aceea creste! Dl. Pogea continua sa se/ne imprumute in ritm cotidian de la banci si mai sint transe de luat de la FMI! Mai grav e ca nici un cent din banii astia nu merge in stimularea relansarii economiei. Iar grav de tot e ca acesti bani va trebui sa-i returnam – o parte chiar de anul ce vine. Si, atunci, chiar vom simti ce este criza. Bun, si pe acest fond, ne jucam de-a premierul! Daca n-as sti, aj jura ca politrucii nostri sint romani, fara sa-mi fie teama ca as pierde pariul!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Liviu Antonesei: (14-10-2009 la 00:00)

    Alexandru Vlad

    Ma bucur sa vad ca ti-ai pastrat acelasi umor fin si fulgerator, care nu se fereste sa loveasca si foarte aproape! Auguri!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ce_Ci: (14-10-2009 la 00:00)

    Ceeeeeeeeee??? Să mai plătim??? Păi, n-am plătitără o dată???

    Către Goe:
    Vezi dacă nu te-astâmperi???

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Florin Iaru: (14-10-2009 la 00:00)

    Bună dimineaţa, CirCe!
    Bună dimineaţa, replică!
    Bună, Tarzane!
    Nu, n-am mai plătitără! O să plătim! Mai exact, pînă acum, 1600 de euroi!
    Şi iată că un leneş (Crin) a aruncat o piatră în baltă (exact la fix, în buna tradiţie brătiană, dar la cu totul alte dimensiuni) şi zece hărnicuţi n-o pot scoate. Ce-aş mai rîde, dacă nu mi-ar creşte datoria publică!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Vlad: (14-10-2009 la 00:00)

    Comentarii de clujean>
    De la adancimea d-lui Funar probabil ca Boc parea de-a dreptul inalt!
    Cu alte cuvine s-a sarit din putz in lac!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Florin Iaru: (14-10-2009 la 00:00)

    Salut, Alexandru!
    Trăiască umorul ardelenesc!
    Trăiască cine-o trăi
    Da şi noi pe lîngă ii!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ce_Ci: (14-10-2009 la 00:00)

    Bună seara, domnule Iaru.
    Ce chestie: dvs. salutaţi cu ”Bună dimineaţa!”, eu vă răspund cu ”Bună seara!”…
    Mă bucur că nu m-aţi uitat.

    Spuneţi aşa: ”Trăiască cine-o trăi/Da şi noi pe lângă ii”. Ok.
    Io cred că-i invers: adică noi pe lângă voi. Ieri m-am sfădit cumplit c-un domn profesor chiar pe chestia asta, anume care pe lângă cine trăieşte: noi pe lângă poeţi sau poeţii pe lângă noi. De fapt, s-o spun pe aia oablă, discuţia ne-a pornit de la Bărnuţiu, că eu am zis aşa: ”No, dacă nu era ăsta destul de nebun, să-şi ridice pe tătă lume-n cap, mai aveam noi ce scrie azi???”. Şi de-aice am ajuns, tot ciondănindu-ne, la poeţi, că or fi ei deştepţi, da, vezi, Doamne, nu-s cum trăbă, că ce le trăbă lor catedră, să-şi vadă mai bine de poezia lor. Aha, zic. Deci pricep io cam aşa:
    Ăştia, anume poeţii, să scrie, să-şi ridice lumea-n cap, iar voi să veniţi la curs şi să spuneţi voi la lume ce-o vrut să spună poetu. Faaaain. Fain de tăt! Păi de ce să nu spună ei, atunci, exact ce-or vrut să spună???

    Aşa că, domnilor, mă bucur să vă aflu laolaltă. Că, io gândesc aşa, că tăt mai bine îi să ne spuneţi voi ce-aţi vrut să spuneţi. No. Că, poate, mare lucru nu-ţi fi zicând, da le spuneţi fain, din cale-afară de fain.

    Şi ziceţi că n-am plătitără? Păi, atunci noi pentru ce-am învăţat la lumânare? Că, parcă, aşe era vorba, că avem oarece de plată! Acuma, iar la lumânare-ajungem????
    Mai au dreptate şi moldovenii ăştia: tăt suişu are şi scoborâş. Sau, cum se spune pe la noi, prin Ardeal: La deal îi greu, la vale-i rău./Gazdă-i greu, sărac îi rău,/Batere de Dumnezău…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Florin Iaru: (14-10-2009 la 00:00)

    Ce-Ci,
    Întîmplător, mi-aţi răswpuns cu un citat din Dino Buzzati. Ce să mai zic? E bine!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ce_Ci: (14-10-2009 la 00:00)

    Iertată-mi fie ignoranţa, domnule Iaru, dar habar n-am care-i citatul cu pricina.
    Mă ajutaţi dvs., vă rog?
    Mulţam.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.167.40.159