caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Polemica



 

Indrei Rațiu demască atitudini comuniste la Turda

de (22-9-2009)

Ajuns la a cincea ediţie, Festivalul „TurdaFest“ nu a mai putut fi organizat în localitatea clujeană cu acelaşi nume din cauza reticenţei manifestate de autorităţile locale faţă de vicepreşedintele asociaţiei organizatoare, Indrei Raţiu, fiul lui Ion Raţiu. Nici faptul că manifestarea „TurdaFest“ 2009 se află sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales şi al Alteţei Sale Regale Principesa Margareta a României nu a înduplecat autorităţile locale. Asta deşi bugetul manifestării este asigurat exclusiv din surse private, iar ediţiile anterioare s-au dovedit a fi un real succes: a fost stabilit şi un record Guinness Book.

Vicepreşedintele Asociaţiei „TurdaFest“, Indreie Raţiu, s-a văzut nevoit să mute festivalul la Cluj-Napoca, declarându-se public dezamăgit faţă de faptul că unii dintre edilii locali se comportă asemănător celor din era comunistă. Născut şi crescut în Marea Britanie, apoi stabilit la Paris, până acum câţiva ani când a decis să revină pe plaiurile natale ale strămoşilor săi, în România, pe care tatăl său, Ion Raţiu, a iubit-o atât de mult, Indrei Raţiu a punctat, într-un interviu acordat ziarului Cotidianul, care au fost barierele politico-administrative de care s-a lovit la Turda.

De ce aţi ales Turda pentru organizarea acestui festival?

Am ales, în 2004, Turda, căci aici au trăit strămoşii mei. Familia mea s-a stabilit la Turda prin 1650, iar fiecare generaţie a încercat, de atunci, să aducă ceva oraşului care a adoptat-o. Şi tatăl meu, Ion Raţiu, a făcut acelaşi lucru, dar a considerat, întotdeauna, că nu a reuşit să facă destul. Acestea au fost considerentele care m-au determinat, în 2004, să mă stabilesc la Turda, deşi sunt născut şi crescut în Marea Britanie, apoi am locuit în Paris. Am vrut să calc pe urmele strămoşilor mei, să încerc să ajut Turda. Astfel, am realizat TurdaFest, Centrul Raţiu pentru Democraţie şi Centrul pentru Informaţii Turistice. Alte investiţii în zonă au fost făcute prin intermediul firmei familiei, Regent House, dar şi prin Fundaţia Familiei Raţiu din Londra, fiind vorba despre aproximativ 500.000 de euro anual.

De ce un festival, printre altele?

În primul rând, le dă oamenilor posibilitatea de a intra în contact, apoi de a-şi expune produsele, de a identifica posibile pieţe de desfacere. Pe de altă parte, atrage atenţia unor politicieni, personalităţi, oameni de afaceri, asupra zonei. Nu în ultimul rând, aduce Turda în centrul atenţiei, atât pe plan naţional, cât şi internaţional, aş putea spune. Am reuşit să intrăm în celebra Guinness Book, prin realizarea celei mai lungi funii de ceapă din lume, la ediţia din 2006. Ca să nu mai vorbim despre faptul că evenimentul se desfăşoară sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales şi al Alteţei Sale Regale Principesa Margareta a României. Iar autorităţile locale nu cheltuiesc nici măcar un leu pentru toate astea, căci bugetul manifestării este asigurat exclusiv de către noi.

Şi-atunci ce s-a întâmplat de v-aţi văzut nevoiţi să mutaţi festivalul la Cluj-Napoca?

Pur şi simplu, autorităţile locale au refuzat să mai aprobe desfăşurarea festivalului în centrul oraşului. Ne trimiteau pe Strada Tineretului, din cartierul Oprişani, motivând că am încurca traficul rutier. Fără centrul Turzii, locaţie tradiţională, brandul TurdaFest îşi pierde identitatea, este privat de imaginea sa, de cadrul său consacrat. Reacţia autorităţilor, în situaţia în care nu cheltuiau nici un leu, dar festivalul ajuta oraşul, oamenii, este una de neînţeles.

Şi, totuşi, care credeţi că a fost motivul real al acestui refuz?

Prima dintre ediţii a fost organizată sub administrarea, să-i zicem, primarului Tudor Ştefănie. Adică, deşi bugetul era asigurat exclusiv de către noi, ne trebuia aprobarea dumnealui pentru orice cheltuială făcută. Am constatat că sistemul era greoi, oarecum birocratic, să-i zic, şi că ne-a creat diverse încurcături nedorite. Adică dacă dânsul nu era disponibil pentru o semnătură, la un moment dat, nu puteam face altceva decât să aşteptăm, iar în unele cazuri în care situaţia nu a suportat amânare, am fost nevoiţi să achităm din alte fonduri, separate. Aşa se face că, la ediţiile următoare, ne-am exprimat intenţia de a ne ocupa exclusiv şi de organizare. Încet-încet am început să primim aprobarea pentru desfăşurarea festivalului cu întârziere. Deşi depuneam cereri din martie-aprilie, autorizaţiile erau emise cu o zi-două înainte sau chiar în ziua de debut a TurdaFest. Am avut o situaţie în care ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, era deja în drum către Turda, pentru a participa la deschiderea oficială, iar nouă nu ne fusese eliberată încă autorizaţia, deşi cererea era depusă cu luni de zile înainte. Toate acestea au culminat cu refuzul de anul acesta de a ne mai permite să organizăm festivalul în centrul oraşului.

Adică, mai pe româneşte, l-aţi supărat pe primarul oraşului?

A nu se înţelege că avem ceva împotriva domnului primar Ştefănie. Au existat iniţiative de-ale dânsului pe care le-am apreciat şi le-am aplaudat, dar asta nu înseamnă că putem fi întotdeauna 100% de acord cu dânsul. Or, asta se pare că l-a deranjat. Faptul că nu susţin absolut toate iniţiativele domniei sale mă transformă, din punctul dumnealui de vedere, în inamicul său public. Exact ca în vechea zicală comunistă: Cei care nu sunt cu noi trebuie că sunt împotriva noastră! Or, o societate democratică presupune a asculta, a discuta ideile tuturor înainte de a lua o decizie. Faptul că o persoană are uneori o părere care nu coincide neapărat cu cea a autorităţii nu transformă acea persoană în duşmanul autorităţii, ci asigură democraţia. Acest lucru nu s-a înţeles, se pare, cel puţin la Turda, unde regăsim aceleaşi vechi mentalităţi comuniste.

Din câte spuneţi, relaţiile dintre dvs. şi autorităţile locale au devenit destul de ostile.

Din nefericire, se pare că da. Lucrurile au mers atât de departe încât unii dintre colaboratorii TurdaFest şi implicit ai mei au fost puşi în situaţia de a alege între a mai colabora cu mine sau cu primarul. Într-un alt caz s-au primit ameninţări telefonice anonime sau chiar a existat o plângere penală la adresa unui colaborator de-ai mei, venită din partea unui ziar apropiat primarului. Nu pot intra însă în amănunte, căci persoanele în cauză, la adresa cărora s-au exercitat astfel de presiuni, nu doresc să facă publice acest lucruri. Este dreptul dumnealor şi li-l respect. Însă nu pot să nu remarc faptul că, deşi am dorit să fac ceva pentru comunitate, fără ca autorităţile să cheltuiască măcar un leu din bugetul local, mă văd refuzat şi obligat să mut festivalul la Cluj-Napoca, pentru simplul motiv că, uneori, am îndrăznit să am păreri nu tocmai identice cu cele ale unui edil local.

Articolul a apărut inițial în Cotidianul http://www.cotidianul.ro

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Liviu Antonesei: (22-9-2009 la 00:00)

    Iata o noua proba ca in Romania nici o fapta buna nu ramine nepedepsita, iar la cite fapte bune a facut – si face! – familia Ratiu pentru Romania in general si pentru Turda in mod deosebit, de buna seama ca pedepsele trebuie sa curga lant. Acum vreun an, un asa-zis jurnalist de pe-acolo l-a calomniat incredibil pe dl. Indrei Ratiu pentru ca nu cedase santajului cu publicitate – e de inteles, fiind nascut si crescut in Anglia, patria democratiei moderne, dl. Ratiu nu e obisnuit cu asemenea practici levantine. Anul acesta insa, insusi primarul si acolitii acestuia s-au concentrat ca sa alunge manifestarea din oras. Halal!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.167.40.159