caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Relativităţi Culturale



 

La ce folosesc muzeele în România dacă nu le vizitează nimeni?

de (6-9-2009)
Muzeul Zambaccian adăpostește comori ale artelor plastice româneștiMuzeul Zambaccian adăpostește comori ale artelor plastice românești

La ce folosesc muzeele în România dacă nu le vizitează nimeni?

“Cu ce vă pot ajuta?” întreabă politicos tânărul de după grilajul unei case elegante de pe strada Londra, din București. “Am dori să vizităm muzeul,” spune prietenul meu Gabby Adelmann-Elias cu care ieșisem la o plimbare în această sâmbătă caniculară de început de septembrie.

Urcăm câteva trepte și ajungem în “Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi”, o foarte interesantă colecție de hărți vechi și gravuri (circa 900) donate în 2003 de Daniela și Adrian Năstase.

Poți vedea acolo, pe trei nivel și în 16 încăperi hărți din secolele XVI – XX, care acoperă Țările Române, dar și gravuri de epocă, cele mai interesante părându-mi cele înfățișând parada meseriașilor de la încoronarea Regelui Carol I din 1881.

Mai este și un glob pământesc donat de fostul președinte al Franței, Francois Mitterrand, omologului său Ion Iliescu și odnat la rândul său de acesta muzeului, ca și busturi ale unor exploratori celebri, de un gust îndoielnic. Inutil să spun că Gabby și cu mine eram singurii vizitatori, iar cele două supraveghetoare aprindeau luminile în camerele pe care le vizitam, stângându-le după ce plecam.

Muzeul nu mi-a făcut să-mi schimb impresia (negativă) despre omul politic Adrian Năstase, însă mi-a ameliorat-o simțitor față de cetățeanul cu același nume. Această donație este un exemplu și pentru alți cetățeni mai avuți ai României, care ar putea să urmeze exemplul fostului premier și lider PSD.

Ceva mai încolo, după o altă plimbare pe străzile elegante din cartierul ambasadelor, se află strada care în ultimii ani a revenit în actualitate din cauza aceluiași Adrian Năstase, legat de scandalul “termopanelor” de la apartamentul său situat pe str. Muzeul Zambaccian.

Înființat într-o casă construită în anii ’30 de omul de afaceri de origine armeană Krikor Zambaccian, muzeul reunește picturi ale marilor maeștri Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Jean Al. Steriadi, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Nicolae Dărăscu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Horia Damian, Alexandru Padina, Ion Ţuculescu, dar și 19 tablouri ale unor pictori străini precum Delacroix, Renoir, Pissarro, Sisley, Cézanne, Bonnard, Utrillo, Marquet, Matisse, ca și câteva sculpturi de Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Corneliu Medrea, Ion Jalea și Constantin Brâncuşi.

Zambaccian a donat colecția sa particulară, unică în România, în 1946 (și cine știe ce se întâmpla dacă nu o dona), iar în 1978 într-un act de vandalism cultural Nicolae Ceaușescu a mutat tablourile la Muzeul Colecțiilor de Artă. De abia în 1996 operele de artă au fost returnate la Muzeul Zambaccian, care în 2008 a fost renovat, iar unele dintre lucrări restaurate.

De data aceasta la muzeu erau și alți doi vizitatori, un cuplu de străini (ca și noi, oarecum, dacă punem la socoteală cetățenia israeliană a lui Gabby și cea britanică la mine), mai puțini oricum în total decât personalul care deservește muzeul.

A fost o experiență extrem de plăcută și comentam după aceea cu Gabby despre lipsa de interes pentru un astfel de muzeu, care poate fi comparat, toute proportion gardée, cu muzeul Marmottan de la Paris, din cel de-al XVI-lea arondisment, unde se află printre alte picturi “Impression soleil levant” de Claude Monet, care a dat numele unuia dintre cele mai importante curente din istoria picturii.

Muzeul adăpostește colecția donată de Victorine Donop de Monchy, fiica lui Georges de Bellio, originar din familia Bellu (ce care a dat numele vestitului cimitir bucureștean), născut în 1828 la București și emigrat la Paris în 1851, unde a fost medicul vestiților impresioniști Manet, Monet, Pissarro, Sisley și Renoir.

Dar revenind la muzeele bucureștene, este păcat că ele sunt atât de nefrecventate. Gabby, un asiduu vizitator de muzee, îmi spunea că la Muzeul Național de Artă de la Palatul Regal este la fel, pustiu. Este drept, adăuga el, că în România continuă tradiția muzeelor „vitrină”, lipsite aproape complet de interactivitate, care să atragă vizitatorii secolului XXI.

Chiar și așa, un Muzeu ca Zambaccian, cu picturile sale unice ar trebui să atragă vizitatori, mai ales pe naționaliștii patriotarzi cărora li se umple gura de “valorile românești“. Ei bine, la acest muzeu există astfel de valori, rămâne doar ca ele să fie făcute cunoscute marelui public.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • itzhak bareket: (6-9-2009 la 00:00)

    …e pacat si foarte trist daca intr’adevar situatia muzeelor din bucuresti, este asa cum o descrie articolul de mai sus.pe vremea adolescentei mele,muzeele erau arhipline sau cel putin pline de vizitatori…muzeul simu,fundatia daless,muzeul din parcul carol,muzeul zoologic,
    muzeul rural,s.a.m.d.,eraun un loc dorit unde se tineau conferinte,se ascultau recitaluri si se intalneau iubitorii de arte.trebuie de facut cea ce se face la paris,londra,madrid,peterburg,moskova:PUBLICITATE
    CU LITERE MAJUSCULE,desteapta,inteligenta si eficace.articolul vostru,e un inceput timid,dar important. itzhak bareket.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Florin: (6-9-2009 la 00:00)

    Sa le viziteze cine?Romanii?Cati dintre vizitatorii zilinci ai Luvru-ului credeti ca sunt francezi?Vreau sa cred ca asta este cauza,lipsa turistilor,si nu incultura si lipsa de interes a tinerilor.Inca se mai fac „excursii cu clasa” la muzee si teatre.Daca macar unu dintre acesti tineri ajunge ministrul turismului vom avea si noi muzee pline.

    Numai bine

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (6-9-2009 la 00:00)

    Tocmai ce spuneam să păstrăm proporțiile și iată se compară Luvrul cu Muzeul Zambaccian sau Muzeul Hărților Vechi.

    Eu ca londonez am văzut de nenumărate ori la Royal Academy – muzeul pe care-l vizitez cel mai des – întotdeauna o majoritate de vizitatori britanici și imensa majoritate oameni adulți, chiar aș spune trecuți de 60 de ani.

    Și în Marea Britanie se fac „excursii cu clasa” la muzeu, dar ideea că muzeele ar trebui să fie în special pentru tineri mi se pare complet nerealistă, adică un adult nu are de ce vizita un muzeu sau cum?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Andrea Ghita: (6-9-2009 la 00:00)

    Viata muzeelor nu este simplă în viaţa trepidantă de azi, când toate mijloacele de informare în masă te bombardează cu stiri si imagini de impact. Muzeele au o singură cale aceea de a se reinventa. La Cluj sunt cateva muzee importante care au început să urmeze acest trend: Muzeul de Artă, care organizează tot felul de evenimente de interferente culturale, Muzeul de istorie a Transilvaniei care se concentrează pe expozitii cu priză la public si Muzeul Etnografic al Transilvaniei care organizează tabere de vară şi proiecte internaţionale. Toate cele trei muzee au câte un site consistent pe Internet. În acelasi timp, ani de zile Muzeul de Istorie a Farmaciei, cu exponate foarte interesante, găzduit în vechea farmacie Hintz, din veacul al XVIII-lea, era închis tocmai sâmbătă şi duminica, zilele când există şanse să-i treacă cineva pragul.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.224.151.24