caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Oportunitati



 

Concursul pentru Restaurarea, extinderea şi remodelarea funcţională a „Hanului Gabroveni”

de (23-8-2009)

S-a lansat Concursul pentru Restaurarea, extinderea şi remodelarea funcţională a „Hanului Gabroveni”, Centrul istoric al Municipiului Bucureşti, Strada Lipscani numerele 84-86, 88 şi 90, la finalul căruia se vor selecta şi premia soluţii de arhitectură pentru o intervenţie în Centrul istoric care să conducă la realizarea unui centru cultural utilizat şi administrat de către Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti – ARCUB şi de către Institutul de Memorie Culturală – cIMeC.

Promotorul concursului de soluţii este Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, prin Unitatea de Management a Proiectelor SEE, împreună cu partenerii acestuia, Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti – ARCUB şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD. Finanţarea investiţiei se va face din fonduri publice, din care fonduri europene nerambursabile, primite prin intermediul Mecanismului Financiar SEE.

Vă invităm să accesaţi site-ul Internet al Ordinului Arhitecţilor din România, secţiunea Concursuri.

sursa:OAR

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • George Petrineanu: (23-8-2009 la 00:00)

    Multumesc autoarei pentru articol! Orice initiativa de salvare a patrimoniului arhitectural trebuie urmarita, nevoia fiind extrem de mare. In aceasta idee am mers pe firul informatiei la sursa si sa citesc din regulament:

    http://www.oar.org.ro/concurs.php?id=12&st=0

    din dorinta de a afla mai multe.

    Mi se pare ca anumite detalii din regulament ingreuneaza atingerea obiectivului ,,procedură independentă de atribuire a contractului de proiectare conform legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice”.
    Iata despre ce e vorba:
    – „Participanţii … trebuie să fie arhitecţi cu drept de semnătură, membri ai Ordinului Arhitecţilor din România sau ai unei organizaţii profesionale similare din ţările Uniunii Europene”.
    Cat se poate de logic, dar… ,,Limba în care se desfăşoară prezentul concurs este exclusiv limba română, atât pentru documentaţia de concurs cât şi pentru toate piesele ce alcătuiesc proiectul” si ,,Predarea proiectelor se face până la data de 28 octombrie 2009″.
    Adica, in clar, cum va putea un amarat de finlandez in doua luni de zile sa faca si un proiect bun (are la dispozitie o SINGURA zi, poimaine 26 august! ca sa se documenteze pe teren) si sa traduca toata documentatia si desenele in limba de circulatie internationala romana. Cati dintre arhitectii romani scriu documentatii in finlandeza sau lituaniana?

    – „În condiţiile legislaţiei româneşti privind protejarea monumentelor istorice, participanţii individuali, un membru al echipei sau un asociat trebuie să fie persoană fizică sau juridică atestată, respectiv autorizată în domeniul proiectării lucrărilor de restaurare arhitectură şi consolidare / restaurare structuri istorice.”
    Cata grija pentru ,,structurile istorice” in Romania!! De parca francezii si alte neamuri ar avea probleme cu patrimoniul istoric pe branci.
    Nu sunt specialist, dar ma indoiesc ca exista specia asta de arhitecti, ,,restauratori”. Un arhitect este calificat sa conceapa orice fel de constructii, inclusiv industriale, agricole sau toalete publice. Exista niste scoli de restauratori (nu de arhitecti) prin Europa.
    O fi oare (tot) o masura protectionista sau chiar mai rau?
    – despre termen (prea din scurt) am scris mai sus. Chiar are de castigat cineva din acest ,,hei rup”?

    Si, in final, modul pompos in care este formulat regulamentul poate induce in eroare publicul, facandu-l sa ,,doarma linistit” cu zambetul pe buze.
    Daca mai tineti minte, in urma cu ani multisori, dar dupa 1989, cineva (parca un austriac) a castigat un concurs similar pentru tot centrul istoric al Bucurestilor zona Lipscani. Ati vazut ceva realizat pe teren!?
    In alte locuri (Stockholm) astfel de concursuri (ca acela pentru extinderea Bibliotecii Nationale) sunt organizate de municipalitate iar intre castigarea concursului si realizarea obiectivului calea este de obicei lunga de un cincinal. Adica nimeni nu obliga finantatorii (primaria) sa aleaga solutia castigatoare sau sa lanseze lucrarile.
    Oare sa fie altfel in cazul Bucurestilor? De unde are bani Ordinul Arhitectilor sa garanteze finantarea lucrarii? Sau, exista cineva care garanteaza aceasta finantare in momentul lansarii concursului? Daca da, de ce nu s-a intamplat nimic ani buni cu lucrarea premiata de anisori buni pentru Lipscani?

    Nu am facut aceste comentarii pentru a cauta nod in papura ci ca o simpla expresie a ingrijorarii ca si de data asta ceva ar putea fi putred in Danemarca (bineinteles), tot acolo unde imparatul are prostul obicei sa iasa si gol in public.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.80.93.19