caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Dincolo de trancaneala



 

Contactul intre cultura romana si cea maghiara la ora adevarului (II)

de (19-7-2009)

Una din reactiile primite la scrierea articolului precedent se refera la aratarea similaritudinilor culturale intre cele doua culturi, romana si maghiara.

Problema asemanarilor este interesanta, numai ca prezinta doua aspecte total opuse. Voi incepe cu aspectul cel mai critic: cel al asemanarilor problemelor existente. Si probabil ca unul din cele mai interesante subiecte este cel al empatiei sau lipsei de empatie care se manifesta intre culturile noastre.

Noi cei care ne-am nascut in Transilvania avem o referinta comuna in istoria noastra: faptul ca nu de mult a existat un imperiu (Austriac din 1699 si Austro-Ungar din 1867) in care au trait stramosii nostri. Vrand-nevrand ne-am ciocnit cu aceleasi probleme si unii si altii, indiferent de nationalitatea noastra. Iar unul din cele mai dureroase dintre aceste subiecte si mai putin inteles este cel al empatiei sau al lipsei ei.

1. Romanizarea secuilor: o solutie sau o problema?

Am auzit de multe ori parerea ca ar fi cu mult mai bine ca secuii sa fie „asimilati”. Aceasta parere o aud de obicei de la ultranationalistii de la „Romania Mare” sau de la unii indivizi care nu au contribuit cu nimic la crearea unei Romanii Mari, decat cu zazania si cu sentimentele negative, cum ar fi C.V. Tudor. Intr-adevar este evident ca metoda cea mai eficienta de a contracara ideea unei Romanii Mari si generoase consta tocmai in antagonizarea tuturor minoritatilor si chiar in crearea de conflicte artificiale, cum a facut de altfel grupul de la „Romania Mare”. Ungurii sunt rai, de evrei sa nu vorbim, rusii sunt si mai rai, de gagauzi nu avem nevoie, etc. Avem nevoie numai de Tudori, nu?
Judecand dintr-un punct de vedere strict umanitar, a „asimila” pe cineva inseamna a-i nega individului respectiv un drept elementar: dreptul la propria lui identitate.

Este ca si cum am adresa cuiva invitatia de a-si schimba originea, identitatea, dreptul de a fi el insusi. Este o afirmatie negativa, adica o negatie: atata vreme cat esti tu insuti, nu e bine. De aceea cred ca trebuie sa respingem asemenea intruziuni in viata altora. Ce autoritate as mai avea eu daca as milita pentru respectarea identitatii mele, dar in schimb as milita si pentru schimbarea identitatii altora? Nici una!

In opinia mea, o Romanie cu adevarat mare poate exista numai cand fiecare are dreptul de a fi el insusi, si de a fi respectat drept cine este.

2. Maghiarizarea romanilor: o solutie sau o problema?

Cu atat mai neplacut surprins am fost cand am citit cartea unui istoric maghiar de talent, care in relatarea istorica a transformarilor din Transilvania aflata sub dualismul austro-ungar, a laudat (si asta nu acum un secol, ci acum) tocmai procesul de „asimilare a romanilor” din ultima jumatate a secolului al 19-lea. Domnul Paul Lendvay, in cartea sa „1000 de ani de victorie in infrangeri”, publicata in anul 2003 in SUA (The Hungarians: A Thousand Years of Victory in Defeat by Paul Lendvai and Ann Major (Hardcover – April 1, 2003) are o apreciere foarte pozitiva a faptului ca in acea perioada „peste o suta de mii de romani au cerut si au obtinut nationalitatea ungara”. Cum au cerut-o stiu din povestirile bunicilor, nu mai trebuie sa adaug eu nimic.

Ce mesaj transmite aceasta carte (foarte interesanta de altfel si in privinta definirii spiritului ungar si altfel)? Evident ajungem aici la aceeasi lipsa de consecventa: cand e vorba de asimilarea „alor nostri”, sa spunem nu. Daca e vorba de „ai vostri”, sa spunem da.

In mod comic aceasta atitudine a fost identificata in alt domeniu cu vreo doua decenii in urma cand s-a pus problema educatiei sexuale, care dupa parerea unui psiholog consta in atitudinea: „cum sa oferim baietilor nostri fetele vecinilor”. Sau: ce-i al meu e numai al meu, dar ce-i al tau e si al meu.
Din fericire majoritatea populatiei nu are nimic in comun cu asemenea indivizi cu doctorate si diplome care mai degraba toarna gaz pe foc decat sa rezolve o problema.
Mai aduc in discutie o problema: respectivul istoric a aparut in fatza publicului american la televiziunea americana si a sustinut ca principalul rau facut prin trimiterea evreilor din Nordul Transilvaniei la Auschwitz a constat in faptul ca a schimbat compozitia etnica a Transilvaniei in favoarea romanilor”. Si eu care am crezut cu naivitate ca principalul rau a fost de natura umanitara!

3. Fascinatia culturii ungare asupra intelectualilor romani

Sa trecem peste acest subiect si sa abordam ceva mai vesel: in Romania a existat intotdeauna o adevarata fascinatie a culturii ungare. Si chiar o admiratie reciproca!
Franz Liszt de exemplu a declarat ca adora publicul romanesc. Cand a fost pentru prima oara la Bucuresti si la Iasi, se pare ca inca de la trecerea muntilor din Transilvania spre vechiul Regat a fost impresionat de veselia si aerul de sarbatoare pe care l-a avut fiecare zi petrecuta in sudul Romaniei: cu vin si mici, bere si veselie. Dupa ce el a fost huiduit la Sibiu de un public preponderent german, el a fost aplaudat intens la Bucuresti unde a interpretat pentru inceput muzica ungureasca.

Poate cele mai picante elemente de admiratie pentru cultura si traditia ungara le gasim de exemplu la Mateiu Caragiale si la George Calinescu. Ambii intelectuali aveau ceva comun: nu au fost recunoscuti de tatzii lor ca fiind copii legitimi. Si, coincidentza sau nu, ambii si-au „fabricat” cate o legenda a originii lor secrete , drept urmasi ai unor nobili maghiari!

Caragiale tatal a fost un mare scriitor, dar pe de alta parte, ca tata, nu a fost prea vrednic…Cand a auzit nazbatia inventata de Mateiu, l-a pus la punct: „mai baiete. nu ai observat ca noi astia din familia Caragiale avem o tesitura pe cap?” l-a apostrofat el pe Mateiu. „Stii de unde ni se trage? De la stramosii nostri greci care serveau pe crestet tavile cu cafea si dulceata la stapanii nostri turci!” a completat dramaturgul. Caragiale nu ietra pe nimeni; cu atat mai putin pe propriul sau fiu.

4. Ce inseamna a avea bun-simt in relatiile romano-ungare?

Probabil ca mama scriitorului roman Ioan Slavici a explicat acest lucru in modul cel mai direct si plastic: „Pe romani sa-i saluti romaneste; pe unguri, ungureste, pe nemti nemteste si pe sarbi sarbeste” -ii spunea ea fiului Ioan. Si scriitorul a inteles acest lucru. Chiar daca azi lucrurile s-au simplificat sub acest aspect, bunul simt in relatiile inter-etnice nu este un apanaj exclusiv al trecutului.

Exista foarte multe lucruri care tin de o sensibilitate comuna, dar din pacate nu prea le recunoastem in viata zilnica. Insa putem recunoaste de la caz la caz problemele si rezolvarea lor in termeni acceptabili pentru toti.

Eu nu vad solutia in totala compartimentare, dar nici intr-un amestec absolut. Mi-ar placea sa departajam numele personalitatilor, ca sa nu creada unii de exemplu ca numele de botez al lui Janos Bolyai a fost Babes sau ca numele de familie al lui Victor Babes a fost Bolyai. In acelasi timp nu as vrea sa vad redute maghiare si romanesti care sa fie in totala inamicitie una cu alta si care sa predea „stiinta romaneasca” versus „stiinta ungureasca”. Ar fi si absurd si incorect.

La fel, sper sa nu ajungem sa ne adresam unii altora exclusiv in limba engleza. Atata vreme cat avem un teren comun si o experienta comuna de viata, sper sa nu ne evitam unii pe altii. Desi mi s-ar putea spune ca ceea ce sper acum va fi gresit inteles, sunt mai degraba de parerea ca activitatea recenta a unor tineri gay din Ungaria (proveniti se pare din Romania), care consta in a adresa un salut si urari de bine tuturor tinerilor romani si unguri pe internet este de bun augur, chiar si pentru cei care nu sunt gay.

Ecouri

  • Muzsi Attila: (19-7-2009 la 00:00)

    Ce sa zic? Noi maghiarii din Ardeal nu suntem toti chiar asa de prosti sa nu putem discerne binele de rau. Tocmai prin cultura noastra diferita avem de invatat unul de la altul. Niciodata nu am putut decide care este viziunea cea mai viabila: cea vestica sau balcanica? Romanii intotdeauna supravietuiau crizelor, noi maghiarii ne cam plangem, dar niciodata nu ne-am unit in familii ca romanii. Cateodata cred ca avem o viziune despre un viitor, unde toti vom vorbi maghiara, dar de fapt noi nu putem trai impreuna maghiareste. Sincer, pe mine ma amuza CVtudor, ca si cum ma amuza ideile foarte raspandite in Ungaria ca Isus a fost maghiar si noul Ierusalim va ateriza in Ungaria. Sunt adeptul lui Kós Károly, care a zis ca si-a dat seama, noi maghiarii si romanii trebuie sa convietuim, nu este alta solutie. Si dupa mine Dansul era un mare maghiar.

  • Anton Constantinescu: (19-7-2009 la 00:00)

    Domnule Muzsi Attila, multumesc pentru contributie.
    Aici ati atins catva lucruri despre care marea majoritate a romanilor nu stiu nimic.
    In randul prejudecatilor maghiare de baza exista unele care ar starni nedumeriri in cadrul romanilor, ca de exemplu asertiunea ca „Dumnezeu este maghiar”.

    Miscarile de extrema dreapta din Ungaria au batut multa moneda pe aceasta credinta, dar unii istorici maghiari au incercat sa mai modereze lucrurille.

    Voi cita un istoric care a repetat aceasta prejudecata dandu-i un sens diferit, spunand: „Este evident ca Dumnezeu este Maghiar, pentru ca el i-a plast pe Romani intre Rusi si noi ungurii!”

    In general amestecul de politica si religie este extrem de exploziv si trebuie evitat cu orice pretz!Sa nu uitam ca legionarismul a constituit un asemenea fenomen (si a facut mult rau, pentru ca a fost calea de a justifica o serie de crime). Azi miscarile extreme din Ungaria il utilizeaza, la fel ca si Talibanul. Dar sper ca majoritatea oamenilor nu sunt atrasi de aceasta ideologie.

    Ungurii au unele trasaturi colective (culturale) care sunt bine-cunosute chir si in America. De exemplu, sinuciderile sunt cu mult mai frecvente la unguri decat la romani (romanii avand mentalitatea „se poate trai si asa”). Daca cineva va verifica situatia sinuciderilor pe judete in Romania, rezultatele vor fi urmatoarele: judetele Harghita, Covasna, Mures si Satu-Mare au numarul maxim de sinucideri.

    Descoperitorul dinozaurilor in Hatzeg s-a sinucis in Viena, desi putea foarte bine sa isi continue studiile in Romania, chiar daca nu si-a dat acordul pentru juramantul de credinta.

    In 1964-5, dupa un discurs de-al lui Ceausescu la Universitatea din Cluj pe care tatal meu l-a considerat nebunesc, unii profesori de la fosta Universitate Bolyai din Cluj s-au sinucis. Nu ar fi fost cu mult mai inteligenta solutia de a astepta? Regele Mihai le-a ras in nas tuturor ciurucurilor care au condus tara in absenta lui, si le-a supravietuit la toti. Cine rade la urma, rade mai bine.

    Da, este adevarat faptul observat de Jules Verne cand a scris „Castelul din Carpati”. Jules Verne a lasat in limba romana expresia curenta de atunci: „romanul nu piere”.

    Dar nici ungurii nu pier, fiti pe pace.

  • Petru Clej: (19-7-2009 la 00:00)

    „In randul prejudecatilor maghiare de baza exista unele care ar starni nedumeriri in cadrul romanilor, ca de exemplu asertiunea ca „Dumnezeu este maghiar”. Miscarile de extrema dreapta din Ungaria au batut multa moneda pe aceasta credinta, dar unii istorici maghiari au incercat sa mai modereze lucrurille. Voi cita un istoric care a repetat aceasta prejudecata dandu-i un sens diferit, spunand: „Este evident ca Dumnezeu este Maghiar, pentru ca el i-a plast pe Romani intre Rusi si noi ungurii!” In general amestecul de politica si religie este extrem de exploziv si trebuie evitat cu orice pretz!Sa nu uitam ca legionarismul a constituit un asemenea fenomen (si a facut mult rau, pentru ca a fost calea de a justifica o serie de crime). Azi miscarile extreme din Ungaria il utilizeaza, la fel ca si Talibanul. Dar sper ca majoritatea oamenilor nu sunt atrasi de aceasta ideologie. Ungurii au unele trasaturi colective (culturale) care sunt bine-cunosute chir si in America. De exemplu, sinuciderile sunt cu mult mai frecvente la unguri decat la romani (romanii avand mentalitatea „se poate trai si asa”). Daca cineva va verifica situatia sinuciderilor pe judete in Romania, rezultatele vor fi urmatoarele: judetele Harghita, Covasna, Mures si Satu-Mare au numarul maxim de sinucideri. ”

    Anton, te-aș ruga să dai sursa pentru FIECARE afirmație generalizatoare și clișeu pe care le înșiri în acest ecou. Altfel, nu văd cu ce te-ai deosebi de naționaliștii români care fac astfel de afirmații.

  • Anton Constantinescu: (19-7-2009 la 00:00)

    Nimic din ce am scris aici nu este scris in mod nejustificat sau fara surse. Pentru prejudecata: Dumnezeu este maghiar” recomand cartea sitoricul maghiar Lendvai, in lucrarea pomenita inainte. De altfel discutarea acestui aspect ocupa un spatiu destul de mare acolo. Lagat te faptul ca sinuciderea in societatea maghiara este considerata ca fiind mult mai acceptata cultural decat in alte parti, as recomanda anuarele statistice (pe care acum nu le am la indemna) care au aratat an dupa an aceasta tendinta (de multe ori Ungaria a fost pe primul loc la numarul de sinucideri la suta de mii de locuitori in intreaga lume).

    Si anuarele statistice romanest, de unde am citat indirect, dau situatia citata de mine. Dar as preferasa intervina in aceasta discutie cineva facand parte din cultura ungarqa si sa explice lucrurile mai bine ca mine, mai ales cauzele acestei situatii reale.

    Chiar i-as fi recunoscator lui Attila daca ar clarifica ce am spus.

  • Anton Constantinescu: (19-7-2009 la 00:00)

    Mi-ar face o mare placere o eventuala interventie a domnului Czika Tihamer sau a altor maghiar culti in aceasta discutie.

  • Petru Clej: (19-7-2009 la 00:00)

    Până intervine Tihi, care sper să demonteze afirmațiile lui Anton, am să mă mărginesc la compararea afirmației cu Dumnezeu care ar fi maghiar cu aceea că Sfântul Andrei i-a creștinat pe „români”, care s-ar fi aflat printre primii creștini. E la fel de relevantă și de răspândită.

  • Anton Constantinescu: (19-7-2009 la 00:00)

    Petru, nu merge comparatia asta. Daca pui pe google afirmatia „Dumnezeu a fost roman” sau „Isus Christos a fost roman” nu vei avea nici un raspuns. Daca insa pui in limba maghiara aceleasi cuvinte, cum ar fi „Isten magyar volt” sau „Jesus magyar volt”, vei avea imediat raspunsuri, ce-i drept in limba maghiara. Ceea ce arata o cu totual alta realitate si un set diferit de credinte. In sensul acesta poti intelege acum postarea lui Attila.

    Desi nu am timp sa traduc toate astea acum din ungureste, iti recomand cel putin sa le accesezi. Aici iti dau un exemplu: „Isten magyar volt szoljon aki latta – Download from rapidshare.com … – 10:06am Download Isten magyar volt szoljon aki latta from rapidshare.com – Filestube.com, Rapidshare Files.
    http://www.filestube.com/5397b3d2c2a5911a03e9/details.html – Similar –
    Gloria.tv: Jézus magyar volt (hungarian!) – 10:08amhttp://search.yahoo.com/search?p=magyar+aldas&ei=UTF-8&fr=yfp-t-501&xargs= … com/search?sourceid=navclient&ie=UTF-8&rlz=1T4RNWE_enCH309CH309&q=jezus+magyar+volt … 09:02 · fllevente: Jézus Végidők jelei Edda dolly Roll Isten guszti …
    hu.gloria.tv/?media=5494 – Cached – Similar –
    Gloria.tv: Jézus magyar volt (hungarian!)Jézus magyar volt (hungarian!) A short „interview” with a woman who claims Jesus was … 09:02 · fllevente: Jézus Végidők jelei Edda dolly Roll Isten guszti …
    hu.gloria.tv/?media…etc.”

    Vezi si http://hu.gloria.tv/?media=5494

    Precizare in engleza:

    » Jézus magyar volt (hungarian!)
    02:49 Videó nézetek: 995 Postings: 2 Uploaded:
    2008.04.25 | 02:17:53

    Description:

    A short „interview” with a woman who claims Jesus was Hungarian. Pretty funny, but it in hungarian, sorry.
    URL:

    PS1. Credeam ca pana acum am reusit sa te conving ca nu inventez nimic, ci doar citez, in mod corect.

    PS2 Poti sa te convingi singur ca nici un roman nu sustine si nu a sustinut vreodata ca Dumnezeu sau Isus au fost romani.

    Numai Archie Bunker din „All in the family” sustinea ca Isus este numai pe jumatate evreu, intrucat taica-sau a fost neevreu (Dumnezeu in persoana). Eu totusi cred, dupa legea iudaica, ca el a fot evreu get-beget, intrucat sintagma „pater incertus” este inca valabila, macar in famiile evreiesti, si nu exista nici o exceptie care sa se refere la situatia cand tatal este prezumat a fi El in persoana (El e tot YHWH)! LOL :))

  • Muzsi Attila: (19-7-2009 la 00:00)

    Am vrut doar sa zic, ca nu sunt vanzator de maghiari, dar nici mancator de romani. Am observat doar ca ambele parti cateodata o iau razna. Si asta doar pe plan politic, eventual religie, care de fapt tot politic este. Oamenii simpli maghiari -romani nu au nici 2 % din ura ce au microbisti de fotbal a doua echipe concurente.
    Problema mea fundamentala este ca chiar daca vom reusi intr-un fel sau altul sa traim izolati, doar noi ungurii, nu o sa ne descurcam deloc mai bine. Azi, cand Europa se uneste prin dezbinarea natiunilor, sincer nu-i vad nici un rost sa ne separam. Poate elitei politice si religioase inseamna putere, dar pentru János si Ferenc nu va insemna o viata mai buna. Se va trezi cu noi biruri, se va trezi stat intr-un stat, va trebui sa finanteze doi domni. Ungaria practic s-a lepadat de noi maghiarii din Ardeal, cand au votat nu pentru cetatenia dubla. Desii eu personal nu am avut nevoie de asa ceva, precum nu am avut nevoia de acel certificat de maghiar. Adica eu nu stiu ca sunt maghiar? Trebuie sa ma certifice o hartie? Este jignitor.
    Parerea mea este ca traim o epoca a crizei morale, nu neaparat economica si acum nu este locul disputelor etnice sau religioase. Din ceea ce citesc de pe siteurile din Ungaria, nimeni nu-i baga in seama pe extremistii de dreapta, cum nici in Romania nu prea are succes extremismul. Ca au venit niste microbisti si urlau betivi din tren, cam cu asta au si ramas, nu cred ca vreun maghiar ardelean s-a apucat sa se rada pe cap.
    In rest politica bate din gura ca este clar ca nu stapaneste criza…

  • andrea ghita: (19-7-2009 la 00:00)

    Titlul nu mi se pare in concordanta cu continutul care, la randul lui, nu e foarte coerent. Articolul e bine venit ca idee.
    Care ora a adevarului? Contactul dintre cele doua culturi, mai bine zis interferentele culturale romano-maghiare (sau maghiaro-romane) exista si se fac simtite de cateva veacuri. In acelasi timp se constata si un paralelism, o neopasare a unei populatii fata de alta, mai exact a majoritatii fata de minoritate, intrucat minoritatea vrand-nevrand cunoaste limba majoritatii si are acces larg la cultura ei, in timp ce majoritarii nu se dau in vant sa consume produsul cultural maghiar.
    Limba maghiara e dificil de invatat. Pe vremea copilariei mele numele strazilor si firmelor erau inscrise in ambele limbi si filmele se titrau in ambele limbi, iar majoritatea copiilor romani stiau ungureste de la copiii din vecini. Azi nu mai este, din pacate, asa (si numarul maghiarilor s-a diminuat semnificativ).
    Totusi, de o vreme incoace exista demersuri de „popularizare a culturii maghiare” atat teatrul cat si opera maghiara din Cluj isi subtitreaza spectacolele (cele de teatru fiind excelente, de nivel european), mizand pe publicul romanesc. Emisiunile TV sunt traduse si titrate, iar filiala clujeana a Uniunii Scriitorilor a publicat mai multe volume bilingve de poezie si proza a autorilor romani si maghiari. Si revistele literare au demarat Proiectul Piata Tra-Ford care urmareste popularizarea literaturii maghiare in revistele romanesti si viceversa. Contactul dintre culturile romana si maghiara s-a petrecut insa fara bariere in muzica. Ar mai fi multe de spus, dar nu sunt specialista in domeniu.

  • Anton Constantinescu: (19-7-2009 la 00:00)

    Pentru Andreea: am inceput acest ciclu, spunand unele lucruri care nu s-au mai scris in trecut, tocmai pentru ca exista putine informatii in domeniu. Am adaugat si ceva anecdotica, pe care cred ca nici tu nu o cunosteai, ca sa evit ariditatea unui asemenea subiect.

    Titlul vrea sa acopere cu mult mai multe aspecte decat am prezentat pana acum. Ma astept ca si tu sa ai de prezentat lucruri mai putin cunoscute pentru marele public si daca o faci, crede-ma ca te voi lauda pentru asta (invitatie deschisa). Acum ma asteptam sa-i explici lui Petru cele spuse de mine in legatura cu sintagma „Dumnezeu a fost ungur” (Isten Magyar volt) sau „Isus este ungur” si corelatia cu activitatea extremei drepte maghiare. In Romania nu exista un fenomen paralel.

    Legat de articol, am stiut ca nu-ti va placea.
    Dar pentru multi care nu cunosc exact nici prezentul nici trecutul, am vrut sa scriu adevarul.

    Ce te face sa spui ca numai majoritatea e vinovata pentru neintelegerea minoritatii? Eu vad lucrurile diferit. Cand eram copil, colectam ziarele „Az igazság” si „Előre”, ca sa invatz singur ortografia maghiara. Pentru ca nu exista nici o carte (scrisa pentru romani) care sa ma ajute. Intreaba-te daca acum exista asa ceva.

    Mai mult, nimeni nu s-a gandit sa faca o antologie a personalitatilor maghiare din Romania, in limba romana. Cel putin eu nu am gasit asa ceva cand am cautat. sau o antologie a personalitatilor al caror nume s-a dat strazilor din Cluj, Oradea, Tg Mures. Atunci cum poti condamna numai „majoritatea”? Tin minte si acum cum aveam un prieten pe strada Imre Thököly si ma tot intrebam cine a fost ala! Eram indragostit si de numele strazii atunci. Nu stiam nici de Donath.

    Eu ti-as sugera ca tu poti ajuta aici. Nu poti doar sa condamni. Daca tu ai fi scris altfel articolul, te invit sa-l scrii.
    Fiecare scrie dupa istoria sa personala, dupa cultura sa si dupa alti factori. Nu toate articolele trebuie scrise numai cum vreau eu sau numai cum vrei tu. Si eu as fi scris in mod foarte diferit despre subiectele pe care le-ai abordat tu. Principalul este sa scriem numai adevarul.

    Pentru Attila: poate ca ai observat ca eu am fost 100% de parerea ta! Desi am spus clar ca nu e treaba romanilor, ci exclusiv a maghiarilor (secuilor) sa se pronunte pentru autonomizarea regiunii, mi-am permis sa adaug exact ce ai observat si tu: ca acum traim o epoca in care pana si granitele dintre state dispar! Am ajuns acum la faza la care se referea Nicolae Titulescu: granitele trebuie sa se virtualizeze! In plus, nu sunt deloc convins ca obiectivele ungurilor din zonele in care ei traiesc in masa compacta sunt (sau trebuie sa fie) identice cu cele ale ungurilor care traiesc ca minoritate (uneori foarte mica) in restul tarii.

    Siu ca unii nu sunt de acord nici cu mine si nici cu tine, si ii invit sa-si spuna deschis parerile.

  • Muzsi Attila: (19-7-2009 la 00:00)

    Sunt un amarat de tamplar care se lupta cu datorii catre stat, banca, poate nu trebuia sa ma bag in tema asta. Nu vreau sa ma intelege gresit cineva, am crescut in inima Clujului, am stat pe strada Lenin, in fata cu fostul magazin Sora. Am fost vreo sapte-opt copii in curte si maghiari si romani, in ochii nostri eram prosti, grasi, sau cel cu parul roscat, dar nu erau diferente de roman-maghiar.
    Azi daca investigam o crima, chiar daca este filmat maine poate ca nu mai este crima. Poimaine nu mai stie nimeni despre ce este vorba. Atunci de unde stim ce a fost cand a venit Atilla? Cine de la cine a furat pamantul sau caii? Indienii in America au fost exterminati de crestinism, America care astazi este un popor mandru, un model pentru locuitorii Pamantului. Pentru mine, ca om simplu este clar: Istoria se scrie de cei puternici. Ca Isus era maghiar sau evreu este disputa unui grup care s-a saturat de invazia evreilor in Ungaria. Evrei poate sunt mai destepti, ungurii poate sunt mai adormiti, mai comozi. Cine stie? Daca ar fi unitate reala in familii si comunitate, ca la romani de exemplu, poate am fi si noi maghiarii mai puternici. Dezbinati si dezorientati suntem dusi de valuri, si nici nu stim ca ne poarta valurile. Adevarul este ca suntem saraci si la nivel de comunitate nu facem nimic sa ne intarim. Dar stiti ce? Pentru noi maghiari poate ne place asa sa ne tot plangem. Pana romanul isi frige micii pe marginea drumului ascultand manele la maxim, maghiarul se framanta si isi mormoie sub nas, de parca a fi maghiar este o bataie de la Dumnezeu.
    Scuze daca jignesc pe cineva. Asa sunt si eu: maghiar cinic.

  • andrea ghita: (19-7-2009 la 00:00)

    Mi-ai dat o tema. Am sa ma gandesc. Lumea s-a schimbat enorm de cand eram noi copii ! (Ce loc comun!) In prezent Clujul nu mai e populat de „clujeni”, iar daca nu se stie cine era o personalitate maghiara care da numele unei strazi, nu se cerceteza si nu se explica, ci se schimba denumirea strazii. Guverneaza alte prioritati. Poate e imperativul vremii si nu neaparat, al intolerantei sau indiferentei.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
O zi la curse pentru Voronin

Președintele interimar al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, și-a început vizita în Federația Rusă pe Hipodromul Central din Moscova, unde asistă...

Închide
3.238.86.122