caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Reportaj



 

Și romii au dreptul la o locuință decentă

de (5-7-2009)

Arhitectul Cătălin Berescu se luptă de mulți ani pentru aducerea la cunoștința opiniei publice condițiile de sărăcie extremă în care trăiesc peste un milion de romi în România și alții plecați peste hotare. Iată câteva dintre fotografiile luate de el, însoțite de comentariile autorului.

!poza97! 1) Geoagiu – 600 de oameni trăiesc pe malul râului Geoagiu, o parte dintre ei în zona inundabilă.

!poza98! 2) Orăștie – 20 de familii în vestiarele stadionului Mecanica, abandonat, trimiși aici de către primărie după evacuarea din blocurile din str.Pricazului.

!poza99! 3) Adresa de pe buletin la cetățeni, terenul din comuna Stoenești… interior-exterior, familie cu 7 copii, o singură cameră cu un prici în formă de L, fata cea mare tocmai s-a întors de la spitalul de TBC.

!poza100! 4) Cluj – Str Cantonului, în comuna Pata Raț, între calea ferată industrială și un drum de camioane, o fâșie de 10 până la 15 m lățime, evacuați din Cluj, aduși de poliție.

!poza101! 5) Recent primăria a afirmat că va construi locuințe sociale pentru „locuitorii care au venit și au ocupat ilegal terenul”.

!poza102! 6) Cluj – Pata raț – „Dallas”, poate cel mai celebru „slum” – bidonville din România (film „Auf der Kipe” – Andrei Schwartz 1998). Ca și cei din Cantonului, copiii muncesc în groapa de gunoi.

!poza103! 7) București – 4 familii, între 3 și 6 membri, intr-un „cluster” – aglomerare, două bordeie în față, doua în spate. Atunci când unul dintre bordeie ia foc ard împreună – ca și la Cantonului…

!poza104! 8) București – strada Peisajului.

!poza105! 9) Paris 2007 – octombrie – resturile unei tabere de romi din România în care am găsit toate rufele și vesela abandonate, resturi de mâncare, etc, semne ale unei evacuări în forta, în termen de minute.

!poza106! 10) Paris – St Denis – 4 familii pe autostradă, între trandafiri.

Ecouri

  • RAZESU: (5-7-2009 la 00:00)

    Nimeni nu va poate contrazice. Fotografiile Dvs. sunt mai mult decat sugestive si cred ca nu ati ales cele mai „dureroase” imagini.
    Dar imi aduc aminte ca, acum cativa ani, un om de bine le-a dat unor tigani satrari o casa cu mai multe apartamente. Rezultatul : au ars tot parchetul si au facut focrul in mijlocul casei si in cateva luni de zile acea casa a ajuns cam in halul unora din fotografiile Dvs.
    ce vreau sa spun este ca, in afara de educatie si educatie, care este instrumentul fundamental pentru a face ceva cu etnia noastra, este adaptarea arhitecturii la specificul lor. E vorba de obiceiuri de mii si mii de ani, care nu pot fi negate intr-o generatie sau chiar mai multe. De aceea cred ca tiganii ar trebui sa beneficieze de constructii adaptate felului lor de viata. Exisa in zona Recas din Banat o zona cu palate, care de care mai somptuoase. Dar proprietarii traiesc tot cum au apucat intr-o camaruta din spatele casei si toto in mizerua pe care au apucat-o.

  • Anton Constantinescu: (5-7-2009 la 00:00)

    Aceasta este o extrema a saraciei, dar tocmai am primit un film cu cealalta extrema, a opulentei nelimitate. Cea mai divizata minoritate in privinta conditiilor de trai o formeaza totusi romiii.
    Trebuie sa gasim o modalitate de a ridica nivelul de trai al celor mai oropsiti rromi, dar si de a impune anumite reguli legate de etalarea unui prost-gust care costa enorm, pe strazile oraselor noastre.

  • Catalin Berescu: (5-7-2009 la 00:00)

    1. Va multumesc pentru prima observatie. E adevarat, nu folosesc niciodata cele mai mizerabile imagini, am renuntat si sa le mai pozez. Incerc sa ilustrez, cit se poate de sec, situatia existenta, tipica. Cu toate acestea oamenii au de obicei o reactie stereotipa fata de fotografii, se comporta de parca ar fi niste produse artistice, niste reflectii subiective ale realitatii. Tot mai sper ca romanii sa inteleaga ca asa arata cu adevarat o parte semnificativa a Romaniei.

    2. Specificul etnic al locuirii este o problema oarecum minora in termeni numerici, putini romi au o locuire cu specific. Dupa mine, in majoritatea cazurilor, crizele de adaptare sint cele ale modernizarii sau ale inadaptarii economice. Oamenii dstrug locuintele pentru ca nu stiu si pentru ca nu pot sa le intretina nu pentru ca sint tigani, moldoveni sau somalezi. Cultura locuirii in comun (locuinte multifamiliale, blocuri adica) nu e foarte dezvoltata nici la majoritari desi ultimii 60 de ani ar fi trebuit sa o fi adus la un nivel decent. Orice sarac rural mutat la bloc va suferi o criza de adaptare. Daca mai e tinut si in somaj e de asteptat sa taie caloriferele si sa le vinda la fiare vechi, nu?

    Despre bogati si derapajele lor… prea multe de spus. Turnulete versus vilele din Iancu Nicolae si dormitul in cort in fata palatului versus jeepul de 70000E parcat in fata blocului mizerabil din Berceni sint subiecte de basm si cer volume de reverie si amabilitate.

  • Petru CLEJ: (5-7-2009 la 00:00)

    Eu aș vrea să ținem lucrurile în context și să nu vorbim după ureche. Domnule Berescu, cam cât estimați că reprezintă populația avută dintre romi și cam care ar fi decalajul acela fantastic de care ni se tot pomenește, comparativ cu decalajul la restul populației?



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Garda Ungară – organizație extremistă – dizolvată de justiție

Curtea de Apel din Budapesta, printr-o sentinţă definitivă nu numai că a aprobat hotărârea tribunalului privind dizolvarea Asociaţiei Culturale a...

Închide
3.235.182.206