caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Cai Spre Noi Insine



 

La Gherla, de Sfântul Grigorie Iluminatorul

de (28-6-2009)
Moment din liturghie in catedrala din Gherla, foto J. EssigMoment din liturghie in catedrala din Gherla, foto J. Essig

De sărbătoarea Sfântului Grigorie Iluminatorul armenii gherleni, oriunde ar fi risipiţi prin lume, se adună în oraşul întemeiat de strămoşii lor. Am avut bucuria să fiu de faţă la pelerinajul din acest an, desfăşurat în 27 iunie. Potrivit tradiţiei sărbătoarea începe cu liturghia festivă, celebrată după rit armenesc, în catedrala armeano-catolică din Gherla, cea mai mare biserică armenească barocă din Europa. Sub bolţile catedralei arhipline au defilat preoţii, copiii ministranţi şi mantiile roşii din Gheorgheni, purtând crucea procesională şi ripida. Acordurile orgii şi melodiile, interpretate de cor şi solista de operă Julia Kirkosa, au răsunat cu o limpezime care-ţi tăia răsuflarea. A participat excelenţa sa dr. György Jakubinyi, arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, administratorul apostolic al bisericii armeano-catolice din Romania. Sfânta Liturghie a fost celebrată de vicarul general al bisericii armeano-catolice din România, PSS. Endre Szakács, parohul Gherlei. Au participat delegaţii ale autoguvernărilor armeneşti din Ungaria şi o delegaţie a Uniunii Armenilor de la Bucureşti.
Sfântul Grigorie Iluminatorul l-a creştinat în anul 301 pe regele Trdat al armenilor cu întreg poporul său, Armenia devenind primul stat creştin din istorie. Din acest motiv sărbătoarea sa este celebrată de toţi cei şapte milioane de armeni din Armenia şi din diaspora. Cotropirile succesive i-au obligat pe armeni să ia drumul pribegiei cu aproape un mileniu în urmă. Aşa au ajuns şi în principatele româneşti în veacurile XIII – XIV. În secolul al XVII-lea armenii alungaţi din Moldova au trecut munţii aşezându-se în Transilvania. În anul 1686 au aderat la catolicismul occidental unindu-se cu Roma, fără a renunţa la ritul armenesc. În 1700 au ridicat din temelii oraşul Armenopolis (Gherla de astăzi), cu minunate clădiri baroce decorate cu motive armeneşti şi o catedrală maiestuoasă.
Înainte de război la Gherla trăia o comunitate armenească foarte numeroasă şi prosperă care avea o şcoală, un orfelinat şi un muzeu. După 1948 averile armeneşti au fost naţionalizate, şcoala, orfelinatul şi muzeul desfiinţate, iar populaţia armenească s-a risipit prin lume pentru a-şi face un rost. Treptat limba armeană s-a vorbit tot mai puţin, identitatea comunităţii păstrându-se mai ales prin tradiţiile domestice şi viaţa religioasă. Numărul armenilor din Gherla se împuţinează pe zi ce trece, dar asta nu-i împiedică pe cei rămaşi să alcătuiască o comunitate unită şi însufleţită, lucru dovedit şi la sărbătoarea Sfântului Grigorie Iluminatorul. S-au mobilizat cu mic cu mare şi au fost gazde impecabile. După cum ne spunea János Esztegar, preşedintele armenilor din Gherla, pentru sărbătoarea Sfântului Grigorie Iluminatorul nu se precupeţeşte nici un efort. S-au preparat peste 15.000 de urechiuşe (colţunaşi mărunţi umpluţi cu carne) pentru supa gustoasă angageabur, acrită cu hurut. Fiecare dintre cei peste 350 de pelerini a primit un loc la masă, fiind ospătat cu bunătăţi. Amfitrionii erau săritori şi mereu cu zâmbetul pe buze deşi munciseră zile şi nopţi pentru a rândui totul cum se cuvine.
Oaspeţii au asistat la liturghie au vizitat capela cu vestitul tablou de altar pictat de Rubens, au mâncat, au băut, au cântat iar după amiaza au participat la vernisajul expoziţiei de artă armenească, unde au admirat icoane pe sticlă pictate de Ermone Martaian, ţesături şi ceramică de Lucia Lobonţ, lucrări în ulei de Rózsa Toth din Seghedin şi fotografii cu monumente armeneşti de Iosif Kapdebo
Văzând numărul mare de oaspeţi armeni din ţară şi de peste hotare, auzind pe stradă răsunând cuvinte şi cântece în limba armeană, admirând-o pe Cristina Popa îmbrăcată ca o prinţesă în costumul tradiţional armenesc, am avut impresia că mă aflu în vechiul şi înfloritorul Armenopolis. Oraşul înviase pentru o zi, de Sfântul Grigorie Iluminatorul. Şi acest un miracol se repetă în fiecare an, graţie comunităţii armeneşti din Gherla.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Math Gaal: (28-6-2009 la 00:00)

    Foarte frumos articolul…tare as vrea sa vad mai multe poze cu Liturghia Sf. Gregor Lusavoricek. E foarte frumoasa, fiind o liturghie orientala cu valente usor occidentale, ei sunt singurii crestini care, din cate imi amintesc, folosesc la liturghie numele IHWH (vocalizat Iahwe).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Anton Constantinescu: (28-6-2009 la 00:00)

    De curand a decedat fostul meu coleg de facultate si cercetare in Romania Emil Buzdugan, fiu al Gherlei, si fost director tehnic la ICECHIM. Si el avea stramosi armeni.

    A fost un om bine pregatit si a murit in somn, pe neasteptate, fiind invocate la moartea sa probleme cardiace. Inca nu se stie precis diagnosticul nici acum.

    Sunt sigur ca si el ar fi apreciat aceasta procesiune, desi nici el nu credea in sfinti.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.167.75.28