Este greu sa urmaresti evolutia societatii omenesti in niste granite fixe si destul de reduse. Fenomenele ce au avut loc in timpurile preistorice se petreceau la scara continentala sau (in cel mai rau caz) regionala. Pentru inceputurile neolitizarii acestor teritorii, un lucru extrem de interesant este faptul ca in sud-estul Europei nu existau in epipaleolitic/mezolitic ovicaprine salbatice.
(Unii autori considera ca cele doua epoci se confunda intr-una singura; altii dateaza epipaleoliticul 20.000-10.000 i.e.n., iar mezoliticul 10.000-6.000 i.e.n.) Prezenta lor aici la nivelul (direct) de animal domestic este o proba prin ea insasi asupra migratiei populatiei neolitice din Asia Mica in aceste zone. (Cu animale, tehnologii, obiceiuri.)
Unii cercetatori considera ca in Romania a existat neolitic aceramic, altii contesta aceasta teza. Numai pe baza probelor materiale prezentate de partizanii neoliticului aceramic autohton. De asemenea, unii considera ca fenomenul Schela Cladovei (in legatura cu zona vecina Lepenski Vir) a continuat, dar cei mai multi neaga acest lucru.
Prima cultura neolitica 100%, este considerata (de toti arheologii) Gura-Baciului/Circea. (Carcea, cu „i” din „a”). Aceasta cultura a fost identificata in Oltenia (Carcea), Transilvania centrala (Ocna Sibiului) si de nord (Gura Baciului, linga Cluj). Ea se intinde si-n dreapta Dunarii, in spatiul Serbiei-Voievodinei (Donja Branjevina). Punctul de plecare il constituie Tesalia, unde se gasea cultura Protosesklo.
Se pare ca numarul celor veniti nu este foarte mare. Ei ocupa arealul amintit, in restul teritoriului de azi al Romaniei continuind sa existe grupuri mezolitice (cultura tardenoisiana; nu stiu daca e incorect, dar multi arheologi romani au adoptat forma „cultura tardenoasiana”, asa cum s-a incetatenit scrierea „miting”, „mase”, „lider”). Noii veniti aduc in aceste spatii cresterea animalelor, cultivarea plantelor, ceramica si tehnica slefuirii pietrii. Pe scurt, neoliticul.
E de mentionat ca uneltele…etc.din piatra cioplita, os sau corn prelucrat, continua sa existe pina in evul mediu timpuriu (silexuri prelucrate prin „cioplire”) sau pina azi (os, corn). Aparitia noilor tehnologii nu inseamna (intotdeauna) abandonarea celor vechi. Omul „s-a descurcat” intotdeauna cu ce-a avut la indemina. Eventual, si-a imbogatit gama de mijloace de prelucrare asupra aceluiasi material.
Starcevo-Cris este urmatoarea cultura neolitica de pe teritoriul Romaniei. Discutiile in jurul acestei culturi, arata ca nu este continuatoarea culturii Gura-Baciului/Carcea si nici a culturii Schela Cladovei. Se pare ca purtatorii culturii vin tot din Tesalia (cultura Presesklo). Influentele din zona Macedoniei fiind considerate dovezi in acest sens. (Drumul strabatut din Tesalia spre Valea Dunarii.)
Cultura Presesklo ocupa o mare parte din Balcani. Din acest nucleu se desprinde grupul ce penetreaza Voievodina, Serbia si Romania de azi. Cultura si-a luat numele de la localitatea Starcevo (in Banat-ul sirbesc, pe malul -sting,normal- al Dunarii) si zona Crisurilor. Aceasta cultura e raspindita peste tot in Romania, mai putin Dobrogea si Baragan.(Aceasta situatie, conjugata cu lipsa paleoliticului/mezoliticului, au alimentat ideile „lacului” pleistocen”, „transgresiunii marine”, de care m-am ocupat in numerele anterioare.) Personal, cred ca noii veniti nu au avut forta sa penetreze si in zonele in discutie. Populatia locala era mai incapatinata,mai putin permisiva la nou, clar inospitaliera, indiferenta, egoista, lipsita de spiritul justitiei, sperjura, vicleana, conspirativa. (Ca si astazi.) In plus, nu putem sti ce descoperiri ne rezerva viitorul. Poate o sa apara, si aici, aceasta cultura. E de semnalat ca aceasta cultura traverseaza Prutul (in zonele de nord) si ajunge in contact cu cultura bugo-nistreana (neoliticul local). Faza finala a culturii Starcevo-Cris este contemporana cu prima faza a culturii Vinca (citeste „Vincea”).
Cultura Vinca soseste tot din Balcani.
Purtatorii culturii sunt contemporani cu culturile Sesklo (Grecia) si Veselinovo (Bulgaria). Se pare ca sunt doua grupuri umane . Unul se indreapta spre Serbia si Voievodina, pe care le ocupa treptat, integral. De aici continua marsul spre Banat si nordul Romaniei de azi. Acestei culturi ii apartin tablitele de la Tartaria (voi reveni asupra subiectului).
Al doilea grup plecat din Balcani in acele timpuri, ajunge la nord de Dunare in sud-estul Olteniei si sudul Munteniei. Aici, formeaza cultura Dudesti. (Dupa numele unui cartier al Bucurestiului.) Sunt voci care considera ca acest grup uman a plecat direct din Anatolia luind, pe parcurs, elemente din culturile Starcevo-Cris si Karanovo III (Bulgaria). Altii consdiera ca nu sunt influentati de Karanovo ci sunt inruditi, avind elemente comune. Acest grup are contacte si cu alte culturi din nord. Mici grupuri umane coboara din Moldova, unde era instalata „cultura ceramicii liniare”.
In timp ce sudul, si apoi Transilvania, erau ocupate de grupurile Vinca-Dudesti, in nordul tarii (mai ales in Moldova) patrunde un grup apartinind „culturii ceramicii liniare cu note muzicale” (numita asa datorita decorului specific, asemanator cu o partitura moderna; se realiza prin tehnica inciziei in pasta cruda.) Plecati din Europa Centrala, purtatorii acestei culturii trec prin nordul Carpatilor, sudul Poloniei, vestul Ucrainei. Debusind in Moldova, o ocupa aproape integral, cu exceptia coltului sud-estic. Au incercat sa intre si-n Muntenia, dar nu au reusit (era deja ocupata) si apoi au traversat Crapatii. Ultima epata a existentei culturii a fost datata cu metode moderne (C14). In statiunea de la Tirpesti (Moldova) au fost recoltate probe databile 4200 i.e.n. (cu aproximatie). Deci inceputul penetrarii la noi, posibil sa fie plasat pe la 4.500 i.e.n. Aceasta cultura se intinde in vest pina in Olanda si Franta de azi. I se mai spune si cultura cu decor „liniar-bandceramic”.
Contemporan cu grupurile Vinca-Dudesti-band/ceramic, in Dobrogea apare grupul Hamangia (dupa localitatea Hamangia/Baia din jud. Tulcea). Grupul este originar din Anatolia.
Dupa cum se vede, in aceasta epoca, „istoria patriei” este formata numai din nou veniti civilizatori. Cred ca e mai potrivit termenul „istoria romanilor” decit cel de „istoria Romaniei”. Pina acum, aborigenii nu prea se evidentiaza. Trebuie sa inteleegem ca aceste culturi existau sute de ani. Apoi drumurile parcurse mai durau ceva. Faza clasica sau finala poate fi la mare distanta (timp, spatiu) de origini sau influentele primare. Am scos elementele greoaie, de tehnica pura, pentru a intelege
fenomenul. Ideea de baza este aceea de miscare a diferitelor grupuri, paralel cu evolutia lor in timp.