caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Intern



 

Abuzul în serviciu incriminat în Romania corespunde standardelor internaționale

de (3-7-2018)
4 ecouri

 
Văd că sunt unii care încearcă să inducă ideea că abuzul în serviciu nu ar trebui să existe la noi pe motiv, chipurile, că nu ar exista în legislația altor state. Păi, problema nu e la noi, ci în acele – puține – state unde nu există încă această incriminare! Aceasta pentru că există o Convenție care obligă peste 140 de state semnatare să includă în legislația lor o astfel de infracțiune.

1. Art. 297 alin. (1) Cod penal „Abuzul în serviciu – (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Art. 13/2 din Legea nr. 78/2000: „În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

2. Prin Legea nr. 365/2004 România a ratificat Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003. Potrivit art. 11 din Constituţia României din momentul ratificării acest tratat internaţional a devenit parte din dreptul intern şi este obligatoriu de respectat.

Or, la art. 19 din această Convenţie se prevede obligaţia de a incrimina abuzul în funcţie (abuses of functions): “Fiecare stat parte trebuie să ia în considerare adoptarea de măsuri legislative şi alte măsuri care ar fi necesare pentru a stabili că este infracţiune, atunci când se comite cu intenţie, abuzul de atribuţii sau de poziţie, adică în exercitarea atribuţiilor sale agentul public să îndeplinească ori să nu îndeplinească un act, prin încălcarea legii, cu scopul de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru un alt individ sau entitate” (traducere personală din lb.en).

3. În Clasamentul internaţional al infracţiunilor, document datând din martie 2015 şi aprobat de UNODC se prevede la Secţiunea 07 „Acte implicând frauda, înşelăciunea sau corupţia”, la nivelul 0703 numită „Corupţie”, subnivelul 07033 este prevăzută infracţiunea “abuzul de funcţii” (pag.28). Aceasta este definită drept „Îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act, prin încălcarea legii, de către un agent public în exercitarea atribuţiilor sale săvârşită în scopul de a obţine un avantaj nepotrivit pentru el sau pentru o altă persoană sau entitate” şi tot aici se prevede că această infracţiune include abuzul de atribuţie; nepotismul; abuzul de autoritate; abuzul de funcţie; abuzul de poziţia oficială” (pag. 71)

Concluzie: Actuala legislaţie a României cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu corespunde obligaţiilor internaţionale asumate.

Cristi Danilet, 3 iulie 2018

Preluat cu permisiune de pe situl autorului.

Ecouri

  • Alexandru Leibovici: (3-7-2018 la 23:57)

    Parchetul General a reacționat dur marți după ce PSD și ALDE au votat în Senat modificările la Codul Penal, arătând că, dacă intră în vigoare, sunt încălcate normele ONU, sunt legalizate practic fapte de abuz în serviciu. Totodată, Ministerul Public avertizează că numeroase dosare vor fi clasate sau finalizate cu achitări.

    Comunicatul Ministerului Public:

    „La nivelul Ministerului Public a fost finalizată o analiză privind impactul modificărilor legislative ale Codului penal care vizează infracțiunile de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu, din perspectiva încălcării obligației statului de a asigura, prin politica sa penală, o protecție efectivă a cetățeanului în fața faptelor de natură ilicită care îi aduc atingere drepturilor sau intereselor sale legitime.

    În ceea ce privește incriminarea propusă pentru abuzul în serviciu, analiza a evidențiat că textul final restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infracțiunii, fiind încălcate dispozițiile Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la data de 31 octombrie 2003.

    Totodată, forma propusă pentru modificarea articolului 297 din Codul penal (abuzul în serviciu) excede aspectelor analizate de Curtea Constituțională, care nu a pus în discuție limitarea sferei de aplicabilitate a infracțiunii.

    Ca urmare a restrângerii sferei subiectului activ al intracțiunii de abuz în serviciu, o categorie largă de funcționari va fi exceptată de la răspunderea penală în condițiile în care aceștia și-ar încălca atribuțiile reglementate în mod expres prin lege, consecința imediată fiind adoptarea unor soluții de clasare în cauzele aflate în cursul urmăririi penale și de achitare în cauzele în care s-a dispus trimiterea în judecată.

    De asemenea, reducerea limitelor pedepselor va opera asupra reducerii termenului privind prescripția răspunderii penale, ceea ce va conduce la încetarea procesului penal în multe dosare. Totodată, restrângerea sferei beneficiarilor folosului material necuvenit doar la soț, părinți, frați și afini până la gradul II, legalizează practic celelalte fapte de abuz în serviciu ale funcționarului public săvârșite cu scopul de a obține un folos material necuvenit pentru alte rude apropiate sau alte persoane.

    Pentru a sublinia dimensiunea impactului pe care îl pot avea modificările aduse textului, menționăm că, în perioada 2014-2017, la nivelul Ministerului Public, au fost trimise în judecată 2099 persoane, prejudiciile cauzate prin faptele comise de către acestea fiind în sumă totală de 4.017.356.809 lei.

    În ceea ce privește abrogarea infracțiunii de neglijență în serviciu, analiza a relevat că aceasta nu se justifică din perspectiva dispozițiilor Curții Constituționale, lăsând în afara sferei incriminării penale faptele ilicite săvârșite din culpă care aduc atingere drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. În perioada 2014-2017, au fost trimise în judecată, la nivelul Ministerului Public, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu 233 persoane, iar prejudiciul creat prin activitatea infracțională a fost în cuantum de 5.381.726 lei.

    Ca urmare a analizei codurilor penale ale mai multor state membre ale Uniunii Europene, a rezultat că multe dintre acestea conțin incriminări generice ale faptei de abuz în serviciu și neglijență în serviciu.

    Statele care nu au în legislația lor penală astfel de incriminări, cu caracter generic, au în schimb o pluralitate de alte infracțiuni, care, în dreptul penal românesc ar fi calificate ca abuz în serviciu.”

  • Victor Manta: (4-7-2018 la 04:15)

    A.L.: Parchetul General a reacționat dur marți după ce PSD și ALDE au votat în Senat modificările la Codul Penal, arătând că, dacă intră în vigoare, sunt încălcate normele ONU, sunt legalizate practic fapte de abuz în serviciu.

    Cristi Danileţ. Concluzie articol: Actuala legislaţie a României cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu corespunde obligaţiilor internaţionale asumate.

    Notă. Constat că dl. Danileţ citează Art. 297 alin (1) nemodificat, deşi articolul său publicat este de marţi. Poate că pentru el modificarea nu este relevantă pentru scopul articolului său. În caz contrar de ce a publicat marţi articolul, când o lege modificată a fost aprobată tot marţi de Senat, lucru ştiut dinainte că se va întâmpla?

    > Comunicatul Ministerului Public (CMP): „La nivelul Ministerului Public a fost finalizată o analiză privind impactul modificărilor legislative ale Codului penal care vizează infracțiunile de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu, (…)

    Unde este specificată în document baza legală pentru o asemenea analiză (Emitent, Număr Lege/An, Număr Articol) şi ce organ al statului a cerut-o? Întreb deoarece domeniul legislativ nu este de resortul Ministerului Public (MP), ci al Parlamentului.

    > CMP. În ceea ce privește incriminarea propusă pentru abuzul în serviciu, analiza a evidențiat că textul final restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate al infracțiunii, fiind încălcate dispozițiile Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la data de 31 octombrie 2003.

    Dl. Danileţ zice altceva: „Actuala legislaţie a României cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu corespunde obligaţiilor internaţionale asumatɛ”. Nu văd o analiză a MP care arată că modificarea legii contravine Convenţiei semnate, ci doar o afirmaţie că „restrânge nepermis de mult”.

    > CMP. Pentru a sublinia dimensiunea impactului pe care îl pot avea modificările aduse textului, menționăm că, în perioada 2014-2017, la nivelul Ministerului Public, au fost trimise în judecată 2099 persoane, prejudiciile cauzate prin faptele comise de către acestea fiind în sumă totală de 4.017.356.809 lei.

    De ce nu sunt prezentate datele relevante pentru analiza Ministerului Public şi anume cele legate numai de abuzul în serviciu? O estimare asupra reducerii acestei sume neprecizate, datorate schimbării legislaţiei, ar fi spus ceva despre efectele financiare ale noii legi.

    O cifră globală astronomică de 4 miliarde nu spune practic nimic, deoarece nu se ştie cât din ea a fost aprobată definitiv de judecători şi nici nu rezultă cât din ce au decis judecătorii a fost efectiv recuperat. Deci o mare perdea de fum pentru oamenii sensibilizaţi dinainte.

  • Pincu Sfartz: (4-7-2018 la 04:28)

    Să încercam să ne punem în situația unui judecător care trebuie să ia o decizie în cazul unui abuz în Serviciu, și conform definiției de TIP IORDACHE: „…în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv…”.

    1. Ar putea oare să interpreteze acest articol astfel încât să aplice o condamnare pe baza faptului ca oricare ABUZ ÎN SERVICIU CUPRINDE ÎN SFERA EFECTELOR (FIE ELE ȘI ÎNDEPĂRTATE !!) pe toți cetățenii unei țări, INCLUSIV : „…PE SINE, SOT, RUDA SAU AFINI < gradul II" ??

    2. Pe aceiași linie de logică a avantajelor pentru sine, …etc., un patron sau un conducător al unei instituții de stat obține un AVANTAJ pentru firma sau instituția condusă de el, iar în acea firmă sau instituție de stat lucrează ca SALARIAȚI ȘI SOȚIA, BUNICA, UNCHIUL, NEPOTUL DE GRADUL II, etc. (PERMIS DE LEGƐ), care evident vor profita – în parte – de acel AVANTAJ !! Se încadrează? SE ÎNCADREAZĂ !

    3. Un funcționar public creează un AVANTAJ pentru un prieten. Acel prieten îl invită pe funcționar, cu o "ocazie" sau fără, la un bar și achită consumația foarte consistentă! (incluzând și… o dama de "protocol !). Se încadrează în ABUZ? SE ÎNCADREAZĂ ¡!

  • Victor Manta: (4-7-2018 la 13:46)

    @Pincu Sfartz

    > Să încercam să ne punem în situația unui judecător care trebuie să ia o decizie în cazul unui abuz în Serviciu, (…)

    Nu ştiu de ce se presupune că putem face treaba oricui. În calitate de contraexemplu, haideţi să presupunem că un orişicine poate discuta din start, şi lua decizii, în problema proiectării corecte şi responsabile a unei săli polivalente (lucru în principiu mai obiectiv decât cele umane).

    > 1., 2., 3. (…)

    Nu ar trebui să ştim cam multe pentru a răspunde la aceste întrebări aparent simple? Şi nu ar trebui oare ca înainte de a ne pronunţa să avem răspunsul la întrebări mai generale, de genul:

    – De ce înainte s-a prevăzut în lege ce s-a prevăzut? Dar ce s-a prevăzut şi mai înainte şi de ce? Şi nu numai în România, ci şi în alte ţări? Şi nu numai recent, dar şi cu ani în urmă?

    – De ce înainte nu ne-am bătut capul cu acest subiect, iar acum ne preocupă în cel mai înalt grad?

    – Cât de legate sunt criticile de acum de faptul că propunerile vin de la „Iordache”, sau şi mai precis, prin „Iordache”?

    – Cum ne protejăm de perdele de fum de genul celor 4 miliarde invocate de o instutuţie neîntrebată (mai sus)?

    – Oare tot ce se legiferează se face pe baze strict obiective şi se poate ajunge la evaluarea unor acţiuni noi doar pe bază de logică şi citări din legi spicuite mai mult sau mai puţin întâmplător, fără a cunoaşte legăturile dintre ele?

    – Cât din ceea ce afirmăm preluăm în mod necritic de la unii sau alţii?

    – Ce rol joacă întâmplarea în adoptarea unor legi? (De exemplu UDMR-ului nu-i plac modificările actuale şi nu le va vota, drept care nu este sigur că majoritatea va avea suficiente voturi în Parlamentul reunit pentru a le adopta).

    Tot în calitate de contraexemplu, oare credeţi că termenul legal de întreruperea de sarcină (de 12 săptămâni în România) este stabilit pe baze strict obiective? Dacă apare o iniţiativă de schimbare a termenului la 11, sau la 13 săptămâni, ce şi cum alegeţi? Tot pe bază de Tache, Iordache sau Cadâr?



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
De Ziua Americii

Ziua Americii inseamna o zi de vara alaturi de cei dragi, de vecini. Ca imigrant nu pot aduce un gand...

Închide
3.135.193.193