Președintele Voronin vrea integrare europeană cu păstarea neutralitățiiIn cadrul sedintei Comisiei Nationale pentru integrare europeana presedintele Vladimir Voronin a facut publica propunerea parcurgerii un traseu aparte de integrare europeana diferit de cel balcanic, ucrainean etc.. Conceptul de baza in acest model consta in pastrarea neutralitatii RM prin neaderarea la NATO. In acest sens, Voronin compara RM cu alte state neutre din UE (Suedia, Irlanda, Ciprul, Malta, Austria), dar totodata invoca o legatura cauzala dintre problema transnistreana, integrarea europeana si respectiv neapartenenta la NATO. Tocmai din cauza acestor trei elemente Republica Moldova nu se poate asocia cu statele neutre din cadrul UE. Pana la urma, presedintele Voronin recunoaste ca din aceste considerente RM va trebui sa depuna eforturi suplimentare pentru a realiza proiectul european.
Paradoxal, dar liderul moldovean este constient de faptul ca integrarea europeana poate fi taraganata din cauza corelatiei celor trei elemente de mai sus, dar oricum continua sa promoveze un scenariu de apropiere europeana de natura falimentara. Adica, reiese ca daca RM adera la NATO, atunci accesul la UE este mai facil, dar RM nu poate face acest lucru deoarece are conflictul transnistrean. In acest sens, Presedintele moldovean nici macar nu isi propune drept scop sa realizeze reintregirea tarii, prin reanimarea perspectivelor euroatlantice care ar putea sa asigure o certitudine mai clara privitor la aspiratiile europene ale RM. Cauza principala a acestui rationament nu este gradul redus de fezabilitate a acestui plan, ci promisiunile facute de Voronin elitei moscovite privitor la neaderarea la NATO, in schimbul sprijinirii Partidului Comunistilor (PCRM) in campania electorala, precum si in solutionarea conflictului transnistrean, dar si in realizarea altor obiective care ar permite mentinerea influentei comunistilor si cea a Rusiei in Moldova.
In afara de aceasta, Voronin doreste sa obtina din partea UE un document bilateral similar celui solicitat de Ucraina, denumit Acord de asociere. Insa, in afara de acest lucru Voronin nu doreste sa preia nimic din asa numitul model ucrainean de integrare europeana, care se bazeaza pe integrarea dualista a Ucrainei in UE si NATO. Spre deosebire de conducerea de la Chisinau, liderii \”oranjisti\” de la Kiev inteleg faptul ca integrarea euroatlantica poate conduce la avansarea celei europene, in special din motive de securitate. In schimb Moldova, in conceptia Presedintelui moldovean nu apeleaza la modelul ucrainean decat numai pentru a prelua denumirea tratatului de aprofundare a relatiilor cu UE.
Simplitatea (unii ar zice simplismul) abordarii moldovenesti tradeaza lipsa de cunostinte privitoare la practicile europene in ceea ce priveste principiul de \”valuri de extindere\” si aderare la UE \”la pachet\”. Astfel, Chisinaul care nu mult timp in urma dorea faca parte din valul de aderare balcanic, acum il respinge indirect pe cel ucrainean, in favoare unui plan individual special. Probabil, conducearea comunista incearca sa se detaseze de la actiuni de integrarea europeana in comun cu Ucraina, din cauza relatiilor stranse dintre Kiev si NATO (in pofida sprijinului redus pentru cauza euroatlantica in randul cetatenilor ucraineni). Oricum, RM va adera la UE impreuna cu Ucraina, cel putin aceasta abordare este prevazuta in regulile nescrise ale UE. De aceea, conducerea actuala nu trebuie sa creeze probleme artificiale in acest sens, pentru a nu ingreuna integrarea europeana a RM.
Neintelegerea realitatilor europene
O dovada ce demonstreaza interpretarea defectuoasa a proceselor europene de catre conducerea actuala a RM este faptul ca aceasta echivaleaza \”Parteneriatul estic\” propus de Polonia si Suedia cu modelele de integrare existente pentru Balcanii de Vest (Acorduri de Asociere si Stabilizare) sau cel ucrainean etc. Aceasta semnaleaza o abordare gresita ce persista in perceptia Chisinaului vizavi de procesele europene. Astfel, \”Parteneriatul estic\” nu este un model de integrare europeana comparabil cu cel balcanic, ci mai degraba o forma inedita de a consolida relatiile UE cu statele din vecinatatea sa estica, printre care este si Moldova, propus de partea polona si sustinuta de cea suedeza, cu scopul echilibrarii posibilei orientarii masive a UE spre proiectul francez privind crearea \”Uniunii pentru Mediteraneana\”. Prin urmare, Republica Moldova va fi invitata sa participe la aceasta initiativa nu pentru a crea o asociatie de state alternativa calitatii de membru UE, ci pentru a intensifica procesele de aprofundare a acesteia in relatiile cu UE si pentru a facilita eventuala aderare a acesteia la spatiul comunitar.
De asemenea, perceptii lacunare exista si in cazul solicitarii perspectivelor de integrare europeana care nu sunt raportate la finalizarea perioadei de reformare si apropiere evidenta a RM de standardele si valorile UE, ci la faptul ca conducerea de la Chisinau doreste stimulenti pentru procesul continuu de reformare in directia europeana. In pofida faptului ca RM are angajamente fata de UE in realizarea unor progrese pe marginea armonizarii legislative, normative, valorice etc., aceasta insista asupra unor perspective europene clare stipulate in documente bilaterale cu caracter juridic. UE care se confrunta cu serioase crize interne (votul negativ al Irlandei pentru Tratatul de la Lisabona, obosirea in urma recentei largiri etc.) reitereaza de fiecare data necesitatea implementarii integrale a Planului de Actiuni RM-UE pentru a putea persevera in initierea unor raporturi mai apropiate dintre Bruxelles si Chisinau.
Conducerea comunista, din contra, face abstractie de aceste recomandari constante, pedaland pe discursuri aberante si nefondate despre acordarea de catre Bruxelles a unor \”energizanti\” politici (promisiuni, mentiuni politice cu efecte juridice) necesari pentru impulsionarea integrarii europene a RM. Chiar daca respectarea legislatiei in domeniul democratiei, libertatii presei etc. nu necesita eforturi majore din partea autoritatilor moldovene, acestea cer promisiuni din partea oficialilor europeni privind viitorul european garantat al RM in schimbul realizarii progreselor in domeniul legislativ etc., avand in vedere probabil inclusiv principiile democratice si drepturile fundamentale ale omului care sunt incalcate frecvent in RM.
Regimul de vize
Totodata, presedintele Voronin afirma ca obtinerea unui nou acord cu UE depinde de calitatea desfasurarii alegerile electorale din 2009, ocolind intentionat subiectele ce tine de asigurarea si promovarea statului de drept, principiilor democratice, libertatii mass-media, luptei impotriva coruptiei, climatului investitional si de afaceri, a caror realizarea a fost calificata recent de UE (Vezi: Comunicatul de presa difuzat cu ocazia celei de-a zecea intalniri in cadrul Comitetului de cooperare RM-UE) la fel de importanta pentru avansarea in ceea ce priveste ulteriorul acord moldo-comunitar.
Presedintele Voronin a declarat ca RM trebuie sa dezvolte un regim de comert liber cu UE, fiind constient de faptul ca aceasta nu este capabila sa beneficieze deplin de oportunitatile regimului de preferinte comerciale autonome. Totodata, presedintele moldovean a amintit si despre liberalizarea regimului de vize, in contextul in care conducerea actuala nu depune eforturi necesare pentru a pune in functiune prevederile Acordului privind micul trafic de frontiera cu Romania, care permite circularea populatiei din raioanele limitrofe frontierei romano-comunitare in raza de 30-50 km a teritoriului roman, in baza unor conditii simplificate.
De asemenea, seful statului a propus crearea unui post de Secretar in cadrul Comitetului national pentru Integrare in scopul sporii coordonarii relationarii inter-institutionale pe marginea actiunilor ce vizeaza integrarea europeana, in conditiile in care absenteaza instrumente viabile de comunicare dintre RM si UE. Acest lucru a fost solicitat recent de Prim-secretarul delegatiei Comisiei Europene (CE), Paolo Berizzi, care a subliniat faptul existentei a doua mesaje diferite in raporturile dintre partile europeana si cea moldoveneasca, ceea ce creeaza obstacole in dialogarea eficienta dintre RM si UE.
In fine, mesajul lansat de V. Voronin in cadrul Comisiei Nationale pentru Integrare Europeana, la care au participat inclusiv reprezentantii misiunilor diplomatice etc., poate fi calificat drept dezechilibrat si necorespunzator realitatilor si evolutiilor privind integrarea europeana a RM si perspectivele reale pentru aderarea acesteia la UE.
Denis Cenușă este magistru în Politologie şi absolvent al Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative al Universității de Stat Chișinău. Articolul a apărut inițial pe pagina de internet www.azi.md
Draga Denis,
Ma bucur sa constat ca ACUM se dovedeste a confirma expresia conform careia „lumea e atat de mica”.
Cunosc activitatea Expert Grup in care activezi, in virtutea colaborarii noastre in ce priveste activitatea editoriala. Este una meritorie, dar oarecum necunoscuta indeajuns.
De aceea, ma folosesc de acest prilej pentru a va propune dv (ma refer aici la Expert Grup, dlui Valeriu Prohnitchi, intregii echipe) si in acelasi timp dlui redactor sef Petru Clej sa realizam un interviu pentru rubrica „Ei vor face o diferenta” a publicatiei ACUM.
Mai sunt si alte oportunitati de colaborare pe care le putem discuta pe parcurs.
Va felicit pentru aceasta analiza si in general pentru intreaga activitate desfasurata de Expert Grup, o echipa de tineri dinamici, profesionisti.