1. Care este legatura intre intensitatea simptomelor si severitatea ingustarilor arteriale ce le cauzeaza?
Un atac de dureri de piept apasatoare si foarte puternice este deseori un semn de infarct sau de „preinfarct”, insa invers nu este adevarat: persoane fara nici un simptom sau cu simptome minime pot avea tulburari semnificative de circulatie coronariana. Aceasta se explica gradul diferit de „obisnuinta” a inimii cu situatiile de ischemie si prin diferentele pragului dureros intre indivizi. Deseori, realitatea medicala este aparent contrarie asteptarilor „logice”. Numeroase decese evitabile se produc prin nesolicitarea la timp a ajutorului medical, in lumina unei „logici” naive conform careia o boala severa are neaparat simptome severe.
2. Odata instalata, are CI tratament?
Desigur. CI este cea mai raspandita boala pe glob, afectand sute de milioane de oameni; de aceea, se fac investitii enorme pentru a-i gasi leacul. Aceasta explica progresul vertiginos in domeniul medicamentelor pentru inima si vase in ultimii 20 de ani. Tratamentul CI vizeaza inlaturarea ingustarilor vasculare si/sau asigurarea unui flux sangvin adecvat in ciuda ingustarilor. Aceasta se realizeaza prin medicamente ce dilata vasele, subtie sangele sau dizolva cheagurile, sau folosind tehnici mecanice (angioplastie, dilatarea vasului ingustat umfland in interiorul lui un balonas) sau chirurgicale (bypass coronarian), dupa situatia specifica pacientului. Dupa infarct sau alte boli cardiace este indicat tratamentul medicamentos de intretinere si cel de recuperare fizica.
3. Care este evolutia CI in absenta tratamentului?
Importanta tratamentului depinde de severitatea bolii. Problema, in cazul CI, este ca „salturile” de severitate sunt mult mai greu de prevazut decat la alte boli. Ganditi-va, sa spunem, la colita cronica, ce afecteaza intestinul gros, cu stari de balonare, diaree, si dureri de burta. In multe cazuri, aceste simptome apar la ingerarea anumitor alimente (de pilda, laptele), si simpla evitare a acestora asigura pastrarea starii de sanatate. Nu intotdeauna stau insa astfel lucrurile cu CI; aici, starea de rau (uneori, foarte intensa si periclitand viata) apare deseori „pe nepusa masa”, in plina stare de sanatate aparenta. De aceea, a refuza tratamentul medical in cazuri de CI inseamna a incheia un pariu foarte riscant (posibil, sinucigas) privind propria viata.
4. Tratamentul CI neinceput la timp nu este eficace. Asa este?
Nu. Nu este nicicand tarziu sa faci un lucru bun. Desigur, cu cat tratamentul este inceput mai timpuriu, cu atat viata pacientului (dar si calitatea ei) este mai bine aparata. Cu toate acestea, chiar si un tratament inceput mai tarziu poate avea efecte salvatoare. Idealul ar fi, desigur, ca masurile de preventie primara sa fie implementate cu atata eficiente, incat necesitatea unui tratament propriu-zis sa fie minimalizata; in realitate insa, multi pacienti incep preventia in stadiul ei secundar, adica dupa instalarea bolii propriu-zise. Uneori, o problema ischemica de mai mica severitate (de pilda, un atac de dureri de piept, in sine nu foarte puternice) este semnalul de alarma care constientizeaza pacientul. Incepand investigatiile si tratamentul, acesta poate evita probleme mai mari in viitor.
Este laudabila initiativa autorului si excelenta presentarea, pe limbajul tuturor.
Felicitari !
Multumesc, Domnule Predescu.
Cred ca o medicina cinstita este, printre altele, una care nu se refugiaza in obscure expresii de jargon.
Daca oamenii au dreptul sa afle ce contine o sticla de Coca Cola, atunci cand o cumpara, eu cred ca au si dreptul sa afle, in vorbe simple, ce se petrece in propriul lor corp.
Sunt in curs de a ispravi o carte in acest sens.
Inca o data, multumesc.
Ca orice om care a trăit și a lucrat în lumea anglo-saxonă, Gabby vorbește și scrie pe înțelesul tuturor, chiar dacă e medic.
Asta nu vor să înțeleagă mulți români, că a vorbi simplu, pe înțelesul tuturor, e un mod superior de a comunica, nu o lipsă de cultură.