[Articolul original în limba engleză poate fi citit aici]
Dictonul lui Menken – revizuit
Să începem cu începutul: preşedintele nostru este un neghiob (fool).
Preşedintele Trump a fost în funcţie un timp suficient de îndelungat pentru a confirma lipsa sa cronică de elementară prudenţă şi vreo urmă de autodisciplină. Are un talent de a provoca crize prin propria-i neglijenţă. Face lucruri de genul provocării unor tensiuni absolut inutile cu Coreea de Sud deoarece îi place să vocifereze despre a pune alte țări să plătească pentru lucruri pe care le vrem noi. Împarte cu ruşii informaţii sensibile doar ca să se poată lăuda. Şeful său de cabinet se luptă să-l împiedice să culeagă informaţii neverificate şi minciuni de pe Internet şi să le dea drept nişte adevăruri. Secretarul său de presă şi şeful său de cabinet îşi petrec jumătate din timp dezminţind că declaraţiile lui clare făcute pe Tweeter dintr-un acces de supărare înseamnă chiar ceea ce înseamnă. Preşedintele îl încarcă pe ginerele său cu însărcinări vaste, vagi şi imposibil de ambițioase, deşi acesta n-are nicio experienţă în politică. Informaţiile din Administraţia lui se scurg ca dintr-un ciur, fiecare încercând să manipuleze mass-media pentru a câştiga avantaje în constantele lupte interne.
Şi, în ciuda aşteptărilor pe care le-am putea avea de la el ca om al show-business-ului, nici măcar nu se pricepe să concedieze cum trebuie pe cineva.
Poate că Trump ar trebui ca să se debaraseze de Reince Priebus, şeful de cabinet al Casei albe şi să-l aducă pe Mark Burnett, producătorul său de platou de pe vremea când Trump făcea spectacole de televiziune. Burnett este singura persoana care a reuşit vreodată să-l facă pe Trump să pară ca ar şti ce face.
Poate că mai sunteţi încă în stadiul de a respinge în mod reflex toate aceste dezastre ca fiind „fake news”. Poate că partizanatul presei – care este real şi revoltător – vă face reticent să admiteţi că în spatele fumului ar fi şi ceva foc. Foarte bine. În cele din urmă dezastrele se vor aduna într-o grămadă atât de mare, încât veţi fi nevoit să recunoaşteţi că Preşedintele Trump încurcă iţele rău de tot. Desigur, faptul că atât de mulţi din prietenii mei de dreapta se ceartă între ei, faptul că mulţi dintre ei au încetat deja în acest stadiu incipient să mai găsească justificări pentru Trump, constituie dovada incapacităţii sale de a inspira încredere în însuşi partidul său.
Cu toate aceste, n-avem ce să facem. Constituţia este prevăzută cu multe supape de siguranţă, dar nu chiar pentru orice.
Spun asta deoarece unii au tot încercat să invoce o procedură legală de a înlocui preşedintele. Din luna noiembrie, Democraţii au tânjit după o repetare a alegerilor, încercând să folosească interferenţa în alegeri a Rusie drept pretext pentru a anula rezultatul acestora – fără a fi prea limpede ce vor face apoi, dar de obicei închipuirea îi duce la instalarea, cumva, a lui Hillary Clinton ca preşedinte, prin aclamaţii…
Un număr din ce în ca mai mare de oameni de dreapta se chinuiesc să găsească o cale uşoară de a pune capăt erei Trump, imaginând căi de a pune sub el nişte glisiere constituţionale şi, printr-o succesiune mult mai logică de evenimente, de a-l înlocui cu actualul vicepreşedinte Pence. Un editorialist conservator de la New York Times, Ross Douthat, tocmai a sugerat folosirea Amendamentului 25, care prevede înlocuirea preşedintelui în cazul în care acesta devine „incapacitat”, pentru a-l declara pe Preşedintele Trump iraţional printr-o hotărâre consensuală a Cabinetului şi a-l îndepărta din funcţie. Douthat scrie că acesta este singurul răspuns la „incapacitatea sa să guverneze cu adevărat, să îndeplinească în mod real obligaţiile care îi revin”.
Aceasta ar fi sunat mult mai convingător dacă ar fi lipsiţi termenii vagi „cu adevărat” şi „în mod real”. Sună ca şi cum Donald Trump n-ar fi cu adevărat preşedinte. De fapt, Donald Trump este capabil să guverneze şi să-şi îndeplinească obligaţiile. Doar că şi le va îndeplini foarte defectuos, şi nimeni nu poate să-l împiedice. Dacă a fi iraţional, neghiob, iresponsabil şi ignorant ar fi motive valabile pentru îndepărtarea din funcţie, atunci am putea tot atât de bine să punem pe liber tot personalul guvernamental, deoarece acelaşi lucru se poate spune despre mulţi oficiali aleşi după toate regulile.
Toate aceste au aerul de a fi încercări ale elitelor din Washington şi din mass-media să-l facă pe Trump să dispară fără a trebui să aibă de-a face sau să convingă acele personaje neplăcute (unsavory) care l-au votat pe Trump, şi care sunt în număr de 63 de milioane.
Dar sistemul nostru nu funcţionează în acest fel. Poporul nu poate fi ocolit, şi nici consimțământul celor guvernaţi. Nu încape îndoială că Părinţii Fondatori ar fi putut opta să creeze o nouă formă de aristocraţie. Unora dintre ei (lui Alexander Hamilton, de exemplu) le-ar fi plăcut poate o formă de conducere a unei elite. Dar în cele din urmă au judecat că ar fi mai ușor pentru popor să-şi corecteze propriile nebunii (folly) decât să limiteze nebuniile unei elite care nu dă socoteală nimănui.
Deci nu rămâne decât o singură posibilitate: să explicăm cu răbdare unde am greşit şi să aşteptăm ca oamenii să-şi dea seama şi să-şi corecteze propriile nebunii. Pentru aceasta, cea mai bună cale este să lăsăm administraţia actuală să-şi termine cursa până la epuizare.
Suntem cu toţii familiari cu această veche caricatură ce îi reprezintă pe Părinţii Fondatori, în care unul dintre ei spune: „Mă tot gândesc că ar trebui să includem în Constituţie ceva pentru cazul în care poporul va alege un total arierat (complete moron)”. Desigur că au pus în Constituţie o grămadă de supape pentru a preveni o asemenea eventualitate. Avem într-adevăr supape constituţionale care limitează pagubele pe care le-ar putea cauza preşedintele, în primul rând prin aceea că îi limitează amploarea puterilor. Observăm eficacitatea acestor supape când observăm progresul, sau mai precis lipsa acestuia, în implementarea agendei interne a lui Trump. Să spun doar atât: dacă aşteptăm să „construiască acel zid”, atunci avem de aşteptat mult şi bine.
Prejudiciul cel mai mare va fi în domeniile în care preşedintele posedă cele mai largi prerogative constituţionale, iar acestea includ, din păcate, securitatea naţională, politica externă şi apărarea. De aceea trebuie să ne aşteptăm să continue să-i ofenseze pe aliaţii noştri cu frecvenţa de unul pe săptămână, pe o durată nedeterminată. Nu ne rămâne decât să sperăm că în establishment-ul birocratic şi la nivelele superioare ale administraţiei avem suficienţi oameni – oameni ca James Mattis [ministrul apărării] şi H.R. McMaster [consilierul lui Trump pentru securitatea naţională] – care sunt dispuşi să se trezească în fiecare dimineaţă şi să-şi asume dificila şi ingrata sarcină de a scoate pe preşedinte din şanţul în care are acesta plănuieşte să cadă în acea zi.
Frumos nu va fi, dar cred că trebuie să urmăm dictonul lui Menken, şi anume ideea că “oamenii de rând ştiu ce vor şi merită să suporte consecinţele în toată duritatea lor”. Americanii au avut oportunitatea să-l observe pe Trump timp de peste un an. Alegătorilor republicani li s-au oferit o duzină de opţiuni mai bune, dar cu toate acestea în primare l-au ales pe Trump. Alegătorii democraţi au avut şi ei ocazia să nomineze o alternativă mai bună, însă au promovat pe candidatul cel mai puţin însufleţitor de la Dukakis încoace. Majoritatea covărşitoare a alegătorilor au votat prosteşte, şi atunci poate că merită să suporte asprele consecinţe.
Am avansat prima dată acest argument în 2014 pentru a explica de ce nu trebuie să-l destituim pe Preşedintele Obama. Am argumentat că una din lecţiile pe care trebuie s-o înveţe alegătorii este „pericolul de a crede că există un mare conducător care le va rezolva toate problemele”. Se pare că, pentru a învăţa această lecţie, este nevoie de încă o rundă.
Robert Tracinski, 17 May 2017
Preluat de pe situl autorului şi pubicat cu permisiunea acestuia.
H. Kissinger spunea sovieticilor atunci cind discutau chestiuni de controlul armamentului:
– Eu va inteleg sunteti, dar seful este imprevizibil si se referea la Presedintele R. Nixon, el nu va intelege si este dificil sa inteleaga.
Acestea le spune cu un anumit scop.
Posibil ca si in cazul Trump sa joace rolul de om pripit etc si posibil ca cei din jurul lui sa aiba rolul de oameni intelepti si cumpatati.
Posibl ca in cazul informatiilor catre Rusia sa se doreasca trecerea unor informatii false pe care rusii sa le creada adevarate.
In politica totul este posibil.
Si apropos de Trump ce republican conservator dar care este chemat sa aplice aceeasi politica ca a presedintelui democrat Roosevelt:
– lucrari de de infrastructura, finantate de stat
– masuri protectioniste, impozite mari pe importuri ieftine, revenirea industriei in SUA…
– etc.
Cea mai recentă la ora asta:
La întâlnirea cu delegaţia Rusiei (10 mai, Lavrov, ambasadorul rus, etc.), Trump le-ar fi spus: „Tocmai l-am concediat pe şeful FBI-ului. Era nebun, de-a dreptul nebun” („He was crazy, a real nut job”)
A mai fi spus: „Am fost supus unei mari presiuni din cauza Rusiei. Cu asta s-a terminat” („I faced great pressure because of Russia. That’s taken off.”)
Sursa: New York Times, citată de BBC şi FoxNews
@Alexandru
Să vedem ce spune New York Times (NYT) despre sursa informaţiei ei:
“I just fired the head of the F.B.I. He was crazy, a real nut job,” Mr. Trump said, according to the document, which was read to The New York Times by an American official.
Despre document NYT scrie: „… according to a document summarizing the meeting.”
Deci o persoană oficială americană, neidentificată în nici un fel, i-ar fi citit lui NYT (cui anume?) din documentul în cauză cele afirmate în el de Trump.
Aşa să fi fost nu putem şti, şi nu vom şti mai multe oricâte alte surse ar prelua informaţia. Nu sunt convins, legat de Casa Albă, că ea are vreo obligaţie de a comenta asemenea scurgeri (reale sau nu, şi foarte probabil ilegale) de informaţii.
Despre documentul care „was read to The New York Times by an American official” (din NYT):
Pe 17 mai, Putin s-a oferit să pună el la dispoziţie copia sa a acelui „official account of the meeting” (era pentru a dezminţi o altă acuzaţie la adresa lui Trump).
@Alexandru
> Despre documentul care „was read to The New York Times by an American official” (din NYT): … One official read quotations to The Times, and a second official confirmed the broad outlines of the discussion.
Aşa se obişnuieşte, ca asemenea documente să fie citite presei? Dacă totul este atât de transparent, de ce nu sunt pur şi simplu publicate?
>Pe 17 mai, Putin s-a oferit să pună el la dispoziţie copia sa a acelui „official account of the meeting” (era pentru a dezminţi o altă acuzaţie la adresa lui Trump).
Am fost impresionat până la lacrimi când am aflat cum vor toţi să-l ajute pe Trump. Bănuiesc că şi el apreciază.
> Sean Spicer, the White House press secretary, did not dispute the account.
De aceea am scris: Nu sunt convins, legat de Casa Albă, că ea are vreo obligaţie de a comenta asemenea scurgeri (reale sau nu, şi foarte probabil ilegale) de informaţii.
@Victor
> Aşa se obişnuieşte, ca asemenea documente să fie citite presei?
NYT specifică clar că este vorba de (încă) o scurgere din Casa Albă.
> Am fost impresionat până la lacrimi când am aflat cum vor toţi să-l ajute pe Trump
Nu, am scris că Putin s-a oferit să pună el la dispoziţie copia sa a acelui „official account of the meeting” pentru ca să arăt că există un transcript al convorbirilor din 17 iunie şi că destul de multă lume îl are.
> Casa Albă… [n-are vreo] vreo obligaţie de a comenta asemenea scurgeri
Nu, dar comparaţia cu ce a făcut alte dăţi în asemenea ocazii poate fi sugestivă. O rapidă căutare White House denies dă:
* White House denies trying to influence FBI probe into Michael Flynn […]
* White House denies Trump shared sensitive intelligence with Russian […]
* White House Denies Report President Trump Asked James Comey […]
* White House Denies Report of Bannon-Kelly Confrontation […]
* …
@Alexandru
> NYT specifică clar că este vorba de (încă) o scurgere din Casa Albă.
Dacă nu este ilegal să publici ceva ce a ajuns la tine, dar unde pe parcurs s-a petrecut cava ilegal, nu înseamnă că este etic să publici acel ceva. E valabil nu numai pentru NYT şi este de regulă ignorat de presă.
>Nu, dar comparaţia cu ce a făcut alte dăţi în asemenea ocazii poate fi sugestivă.
Căutarea cu „white house did not deny” aduce şi ea ceva linkuri, care pot fi şi ele sugestive. Nu am adâncit problema.
Lavrov tocmai a negat că la întâlnirea sa cu Trump din 10 mai la Casa Albă s-ar fi discutat subiectul concedierii lui James Comey, directorul FBI-ului.
Din pacate numai „oamenii de rând ştiu ce vor şi merită să suporte consecinţele în toată duritatea lor” ca elita .. elita se sustrage gratios si gretzos de la suportarea consecintelor..
In 2000 la victoria lu’ Plimbaretu’ Tufis elita teleptuala muricana a reusit sa atinga culmile ridicolului cerand renumarare dupa renumarare renumarata. Cica in SUA campioana dimacratiei se furase votul mai dihai decat in 1946 in Romania.
Azi elita ne asigura ca daca nu era Putin cel Rau primul presdinte afroamerican ar fi fost urmat de o presedinta blonda (sau care a fost blonda pana acum 20 de ani) Aceiasi blonda mustind de corectitudine politica care era indignata ca Binecuvantatul Hussein cel Baftos a iesit in mod incorect candidat democrat la presedentie findca votacii afromuricani l-au votat pe zisul Baftos pe motiv de pigmentatie. Curat murdar argumentu’.
Si cica Hilarara cica a fost aleasa ca Putin i-a spart mailul si l-a dat pe piata. Insa nu contesta veridicitatea continutului…
Ce mai vaz este ca „elita” bineganditoare a SUA incearca sa provoace daca nu demiterea lui Trump macar blocarea lui Trump si impunerea liniei lor politice.
Adica la dracu cu legea , la dracu cu votu poporului democratie este numa cand voi votati cum vrem NOI!
A! si nu ma iau de pigmentu’ lu’ Baftosu’ (macar ptr ca imi aduc aminte de Joe Frazier vociferand despre Muhamad Ali „sa imi arate macar un petec de piele neagra!”) insa mi se pare ca „elitele” bineganditoare aveau un plan : un presedinte afro urmat imediat de o presedinta (induferent de culoarea permanetului) si mai stiu ceva : bineganditorii astia detesta sa fie contrazisi mai ceva ca un general-colonel!
@Ghita Bizonu’
De atâta sarcasm şi ironie îngrămădite aici, nu mai poate omul să fie sigur de ce anume vreţi să spuneţi…
Domnule Leibovici
voi a zice ca democratia a murit. Azi suntem in pRostdemocratie : democratie este numa cand boboru’ voteaza cum vrea o „elita”!
@Ghita Bizonu’
Aţi putea preciza care este pretinsa (ziceţi dv.) elită care nu vrea să respecte votul poporului; aţi putea preciza, în plus, în ce sens nu-l respectă, după dv.?
Nu zic că nu aveţi dreptate, dar nu sunt sigur că vă înţeleg corect.
What is DEMOCRACY?
We can think of democracy as a system of government with four key elements:
1. A political system for choosing and replacing the government through free and fair elections.
2. The active participation of the people, as citizens, in politics and civic life.
3. Protection of the human rights of all citizens.
4. A rule of law, in which the laws and procedures apply equally to all citizens.
@ Doamna Wanda
Definiţia „democraţiei” dată de Dvs. este perfectă, dar din păcate doar în plan teoretic. Ca şi pentru oricare teorie, pentru trecerea ei în practică-sunt necesare „instrucţiuni” de aplicare.
1. „Free and fair” elections. În teoria mecanismelor este folosită o noţiune numită „legătură olonomă”, ceea ce înseamnă, că oricare mişcare dintr-un mecanism este imediat şi fără pierderi reversibilă. Alegerile, chiar şi cele foarte „democratice”, păcătuiesc prin sensul unic al acordării puterii, de la popor la deputaţi (sau cei aleşi), dar nu există legătură „olonomă” de retragere rapidă a acestei puteri acordate. De aici abuzurile şi liberul arbitru [arbitrarul?/Mod.] al celor aleşi pentru o perioada lungă.
Pentru o democraţie funcţională şi reală este necesar că alegătorii să poată retrage imediat puterea acordată, iar cei „aleşi” să funcţioneze sub imperiul acestui drept al alegătorilor.
2. „Active participation” of the people se poate realiza prin realizarea olonomiei alegerilor.
3. „Human rights” of all citizens, –este o utopie irealizabilă, la fel cum ar fi, şi a fost, aplicarea ideologiei comuniste !
4. „Egalitatea în faţă legii” nu este posibilă atât timp cât există oameni care nu au „pâinea cea de toate zilele” si educatia, asigurate.
Sărăcia şi democraţia sunt noţiuni total antagonice. Perversitatea din dictonul Romei antice, exprimată de binomul „pâine şi circ”, se aplică şi azi, şi este la baza „cumpărării şi vânzării” DEMOCRAŢIEI. Iertaţi-mi exprimarea, dar eu consider că DEMOCRAŢIA de ieri, de azi, şi mult timp de acum înainte, este si va fi o prostituată pentru cei cu bani mulţi.
„What is DEMOCRACY?”
Textul integral – v. aici. Acest text nu este o recomandare din partea mea, deoarece nu sunt de acord cu multe afirmaţii
Reproduc o parte dintr-un comentariu de-al meu din martie 2013:
—————-
În sensul său etimologic, o democraţie ar fi un sistem politic care toate legile şi toate deciziile se acceptă exclusiv prin vot popular. Un alt sistem politic este republica reprezentativă, în care cetăţenii aleg reprezentanţi, iar aceştia sunt cei care elaborează legile şi deciziile.
În opinia mea, un sistem pur democratic în sensul de mai sus nu este o idee chiar aşa grozavă. Într-adevăr, a lăsa la latitudinea votului majoritar orice decizie care are impact asupra vieţii cetăţenilor poate fi periculoasă pentru libertatea de acţiune a acestora. Trebuie să existe un nucleu inviolabil de libertăţi, adică o garanţie că nici un fel de vot, al nici unei majorităţi, nu poate ştirbi aceste libertăţi. Mecanismul care asigură aşa ceva este înscrierea într-o constituţie a unor drepturi individuale inalienabile.
Este uşor de înţeles că, în caz contrar, nimic nu va sta în calea instaurării unei dictaturi a majorităţii. Lucrurile vor depinde într-o prea mare măsură de mentalitatea momentană a majorităţilor schimbătoare, susceptibile de a fi manipulate de tot felul de demagogi. Lucruri de genul acesta s-au întâmplat, atât în Atena antică (soarta lui Socrate), cât şi, mai aproape de noi, în Germania nazistă.
Pe scurt: într-o democraţie pură nimic nu este garantat. Lucrurile ar putea să meargă bine un timp, sau din când în când, dar dacă deciziile majorităţii nu au nici un fel de restricţii, dacă majoritatea are o putere nelimitată, lucrurile pot bascula uşor spre dictatură asupra unor minorităţi (50% -1) nepopulare.
—————-
Este interesantă şi discuţia care urmează acelui comentariu.
@ Alex.Leibovici
Ati definit termenul de „democratie” foarte exact. Cceea ce este important, asa cum am scris in comentariul la definitia data de Wanda, sunt „instructiunile de aplicare”.
Functional, eu le-as sintetiza in doua cuvinte: „IN NUMELE POPORULUI”. Dar facut cinstit.
@Sfartz Pincu
> Ati definit termenul de „democratie” foarte exact.
Hmmm… Şi care este definiţia mea „foarte exactă”?
Mi-e teamă că nu ne înţelegem deloc 🙁
@ Alex. Leibovici
Definitia Dvs.: „in sens etimologic”, o definitia ca la carte !
Dar faptul ca imi convine mie definitia data de Dvs. democratiei, nu inseamna ca sunt de acord cu p.d.v. exprimat mai jos – „trebuie sa existe un nucleu de drepturi independent de majoritati” – este o afirmatie hazardata, de fapt imposibil de realizat, o contradictie in termeni, o utopie !
Tocmai asta este primul postulat al democratiei: Demos+cratos=puterea majoritatii ! Automat rezulta o multime multumita si dispunand de putere, si o minoritate nemultumita, lipsita de putere, care suporte consecintele legilor impuse de majoritate, si… nu poate face nimic eficient, bun sau rau,desi are libertatea cuvantului. Cum se poate spune: „Cainii latra, MAJORITATEA trece” !
@Sfartz Pincu
> democratia… puterea majoritatii ! Automat rezulta o multime multumita si dispunand de putere, si o minoritate nemultumita, lipsita de putere, care suporte consecintele legilor impuse de majoritate, si… nu poate face nimic eficient
Exact, asta rezultă! Şi găsiţi acceptabilă o astfel de situaţie? Dacă nu o găsiţi acceptabilă, ce credeţi că trebuie schimbat?
@ Alex. Leibovici
Bine că m-aţi provocat să spun ceea ce demult gândisem şi nu am spus în public.
O democraţie REALĂ nu trebuie să fie făcută de MULŢIME! Ea trebuie să funcţioneze spre folosul mulţimii.
O treaba bine făcută (vorba lui Iohannis!) o face un specialist, un om bine instruit, cu pregătire specifică, cu examene de stat luate în mod corect şi obiectiv. Cum se spune în popor – „Un om cu carte !”
Or azi, „democraţia” din România, de exemplu, este exercitată de o majoritate care habar nu are ce votează! Şi rezultă o democraţie-monstru.
Propunerea mea este ca dreptul la vot să-l aibe doar cetăţenii care trec un examen politic specific, au o pregătire intelectuală avansată, un nivel corespunzător de înţelegere a lumii înconjurătoare. Cu asemena alegători şi alesi dintre aceştia, se va putea realiza o democraţie reală.
@Sfartz Pincu
> Propunerea mea este ca dreptul la vot să-l aibe doar cetăţenii care trec un examen politic specific, au o pregătire intelectuală avansată, un nivel corespunzător de înţelegere a lumii înconjurătoare.
Prin ce examene au trecut oare cetăţenii unor state de drept existente pentru a obţine dreptul de vot? Prin niciunele, deci merge şi fără examene!
Cine şi cum ar fi stabilit întrebările şi răspunsurile corecte? Partidele n-ar fi căzut de acord asupra lor…
> Cu asemena alegători şi alesi dintre aceştia, se va putea realiza o democraţie reală.
De unde ştiţi acest lucru? Vorbe…
Resping cu hotărâre propunerea dv., deci cel puţin unanimitatea aţi ratat-o.
Un motiv pentru care il consider pe Trump un neghiob „a fool”
Biroul de monitorizare al antisemitismului va fi abandonat în iulie
Atacurile impotriva evreilor este la un nivel mare in SUA, dar Departamentul de Stat nu consideră că este necesară o monitorizare specială în străinătate
Creat de Actul Global de Antisemitism din 2004, Oficiul Reprezentantului special pentru monitorizarea și combaterea antisemitismului a reprezentat un angajament al SUA de a aborda violența față de comunitățile evreiești din străinătate, ceea ce rămâne o problemă persistentă. Dacă biroul va rămâne fara personal, criticii sunt îngrijorați de faptul că Statele Unite atenuaza gravitatea antisemitismului din întreaga lume.
Liga anti- defăimare (ADL) a remarcat in aprilie a.c. o creștere dramatică de incidente anti-Semite. 541 de incidente antisemite au avut loc numai în acea lună , marcând o creștere cu 86% față de aceeași perioadă din 2016.
O mare parte din această creștere se datorează faptului că a avut loc o creștere a incidentelor de vandalism antievreiești din Statele Unite, dintre care unele au desecrat cimitirele și vandalizat sinagogile evreiești. În martie, ThinkProgress a raportat de la un cimitir evreiesc din nord-estul Philadelphiei, unde aproximativ 200 de morminte au fost vandalizate (o anchetă rămâne în curs de desfășurare.) Au fost înregistrate și evenimente similare în alte orașele din țară. ADL a citat campusuri universitare, ca fiind, de asemenea, locuri periculoase pentru evrei.
Administrația Trump a făcut foarte puțin pentru a rezolva aceasta problema. În orice caz, președintele s-a aratat în mod repetat apatic față de problemele evreilor americani, numind figuri controversate ca de exemplu, Steve Bannon și Sebastian Gorka, ambii fiind acuzați de antisemitism, la rolurile importante ale Casei Albe. Alți membri ai personalului trupei Trump , în trecut, au respins antisemitismul: în aprilie, secretarul de presă al Casei Albe, Sean Spicer, a banalizat infracțiunile de război desfășurate de Adolf Hitler, iar discursul lui Trump la Holocaust Remembrance Day nu a făcut nici o mențiune despre evrei..
Grupurile evreiești au criticat eșecul lui Trump de a numi un reprezentant dedicat antisemitismului în străinătate. Mai mult de 100 de educatori, cercetători și organizații din domeniul holocaustului au criticat defunctul biroului în luna martie, după ce rapoartele au difuzat în februarie că ar putea fi eliminate.
„Nevoia devine din ce în ce mai clară, ca o ură, ca un val enorm, care trece prin națiune”, a scris Asociația Organizațiilor Holocaustului, corelând atacurile la domiciliu cu atacurile la nivel global. „Cimitirele, sinagogile, bisericile și moscheile sunt profanate. Centrele comunității evreiești și școlile sunt ținte de amenințări cu bombă și împușcături. Swastikas și amenințări ale supremației albilor, apar pe pereți și pe medii sociale. Acum este momentul să devenim vigilenți”.
Până în aprilie, se părea că Departamentul de Stat va retine biroul cu personal pina la urma, dar comentariile lui Tillerson, săptămâna trecută, au indicat că demisia lui era încă probabilă. Aparent, prin coincidență, ADL a lansat joi o petiție prin care cere să fie numit un reprezentant special, deși acum pare puțin probabil să modifice deficitul de personal al biroului, care va avea loc în iulie.
Împiedicarea antisemitismului în străinătate nu este singurul efort pe care administrația Trump îl lasă să cadă pe marginea drumului. Potrivit rapoartelor, finanțarea pentru Viața după ură (Life After Hate), un grup dedicat sa combata neo-nazismului și supremațiștii albi, a fost abandonată de pe o nouă listă de granturi.
@Wanda
> … iar discursul lui Trump la Holocaust Remembrance Day nu a făcut nici o mențiune despre evrei..
FALS. Iată ce a spus Trump în discursul său, de o manieră foarte clară:
L-au auzit însă doar cei care nu se limitează la a citi şi propaga „fake news”. Este încă o încercare, eşuată lamentabil, de a-l prezenta pe Trump ca fiind un antisemit notoriu.
> Un motiv pentru care il consider pe Trump un neghiob „a fool”
Ai dat o grămadă de motive. În condiţiile în care am constatat că lungul tău comentariu conţine o ştire eronată şi tendenţioasă, el nu mai merită nici o consideraţie din partea mea, drept care ignor restul.
@ Victor Manta
…si eu ignor comentariul tau! Sintem chit!
@Wanda
> …si eu ignor comentariul tau! Sintem chit!
Nu chiar. Spre deosebire de tine eu:
– am arătat falsitatea unui punct central al comentariului tău, pe când tu ai ignorat ansamblul comentariului meu. Am convingerea că ai făcut-o deoarece nu aveai ce să spui la cele citate de mine.
– nu am propagat ştiri false. Constat că nu te deranjează că îţi subminezi în acest fel credibilitatea, ceea ce găsesc că este regretabil.
Domnilor şi doamnelor, vă rog nu vă ambalaţi !!! /Mod.
@ /Mod
> Domnilor şi doamnelor, vă rog nu vă ambalaţi !!! /Mod.
Cine, noi? Este doar o scurtă discuţie amicală 🙂
@ /Mod
DITTO! 🙂
@Wanda
>DITTO! ????
Sper că ai observat şi ai apreciat fineţea moderatorului, care a inversat formula tradiţională de adresare, aceasta devenind: „Domnilor şi doamnelor, vă rog nu vă ambalaţi !!”.
„To be, or not to be, that is the question” a spus Hamlet. Sint sigura ca Hamlet nu s-a referit la Trump, dar intrebarea este aplicabila la situatia politica actuala.
Will Trump be impeached or not? That is the question.
Sprijinul „to impeach” președintele Donald Trump a crescut la 40% în această lună, în timp ce Reprezentantul Democrat, Steve Cohen, din Tennessee, a anunțat că intenționează să introducă articole de impeachment. Dar David Axelrod, fost consilier al lui Barack Obama, a avertizat astăzi, ca politicienii trebuie să discute in detalii despre eliminarea lui Trump.
Axelrod a declarat la CNN „Cred că trebuie să fim foarte, foarte atenți atunci când avem aceste discuții, deoarece avem un sistem, un sistem constituțional și oamenii trebuie sa înțelega, că există o măsură extraordinară care va fi luată pentru a face ceea ce ei ar considera „O lovitură fără sânge ”
Axelrod a răspuns la comentariile făcute de fostul director al Inteligenței Naționale, James Clapper, care a declarat recent că pune la îndoială capacitatea lui Trump de a-și exercita funcția. Clapper se întrebă cu voce tare: „Cât timp mai trebuie ca țara , să îndure acest coșmar?”
Axelrod a adăugat „Amintiți-vă: o treime din țară sprijină acest președinte” Asta e un drum foarte periculos. Și dacă coborâm vreodată pe acel drum, deschidem o cutie a Pandorei care nu se va sfârși niciodată”.
Jackie Speier, California Democrata de exemplu, tweeted săptămâna trecută că Trump expune „semne de comportament și instabilitate mentală” și a sugerat invocarea amendamentului 25, care permite vicepreședintelui să preia conducerea dacă președintele nu poate să-și îndeplinească atribuțiile și îndatoririle din biroul său.
Pentru ca Trump să fie înlăturată din funcție, majoritatea Camerei Reprezentanților si două treimi din Senat – amindoua controlate de partidul republican, va trebui să voteze pentru a-l inlatura
@Wanda
Care ar fi justificarea, motivele concrete, acuzaţiile care i s-ar aduce lui Trump pentru a justifica impeachment?
PS: Sondajele nu au în acest caz nicio relevanţă, deoarece suspendarea unui preşedinte american nu se face prin vot popular.
@Wanda Lucaciu
> „To be, or not to be, that is the question” a spus de Hamlet. Sint sigura ca Hamlet nu s-a referit la Trump, dar intrebarea este aplicabila la situatia politica actuala.
Hamlet îşi punea întrebarea dacă să se sinucidă sau nu. Situaţia politică nu se compară cu gândurile de sinucidere ale lui Hamlet.
Trump are o mulţime de duşmani, care întâi au făcut tot ce le stătea în puteri ca el să nu ajungă preşedinte, iar odată ajuns, fac tot posibilul să-l scoată din post.
Despre David Axelrod aflăm din comentariul Wandei că este un fost consilier al lui Barack Obama, consilier care a făcut declaraţii la CNN, un canal de TV foarte activ opus lui Trump. Fostul director al Inteligenței Naționale, James Clapper, a fost numit de Obama, Jackie Speier este o parlamentară democrată, iar despre Steve Cohen ne spune chiar Wanda că el este un reprezentant democrat.
Se observă că toate citatele date de Wanda provin din rândurile duşmanilor declaraţi ai lui Trump, motiv pentru care trebuiesc privite cu o doză bună de scepticism. Tot aşa trebuie văzut în consecinţă şi comentariul Wandei, ca unul lipsit de echilibru.
>Pentru ca Trump să fie înlăturată din funcție, majoritatea Camerei Reprezentanților si două treimi din Senat – amindoua controlate de partidul republicani, va trebui să voteze pentru a-l inlatura
Ceea ce este extrem de improbabil, aşa că se pune întrebarea firească la ce folosesc asemenea speculaţii lipsite de realism politic?
@ Alex Leibovici
„Sondajele nu au în acest caz nicio relevanţă, deoarece suspendarea unui preşedinte american nu se face prin vot popular.”
Eu nu am citat nici un sondaj! Te rog urmareste noutatile si vei vedea ca „impeachment process and the possibility of impeachment are not out of the question for this president”.
Ultimul presedinte care ar fi putut sa fie „impeached” a fost Nixon, dar el si-a dat demisia.
Expertii politici au spus ca probabil Trump isi va da demisia. Personal, nu cred ca el o sa-si dea demisia, pentru ca este un „egomaniac”
@Wanda
În afară de PS mai era şi altceva în comentariul meu: Care ar fi justificarea, motivele concrete, acuzaţiile care i s-ar aduce lui Trump pentru a justifica impeachment?
Altfel spus: pentru ce anume să fie impeached? Faptul că-l antipatizăm nu ajunge…
PS: „eu nu am citat niciun sondaj…”
Eu văd că da: „Sprijinul „to impeach” președintele Donald Trump a crescut la 40% în această lună…”
Wanda a scris: „Ultimul presedinte care ar fi putut sa fie „impeached” a fost Nixon, dar el si-a dat demisia”.
An impeachment process against Richard Nixon was formally initiated on February 6, 1974, when the United States House of Representatives passed a resolution, H.Res. 803 … Upon the passage of H. Res. 611, Clinton was impeached on December 19, 1998, …
Deci nu Nixon a fost „ultimul preşedinte” supus procesului, ci Clinton.
Tot de la ea aflăm că: „Expertii politici au spus ca probabil Trump isi va da demisia”. Nu aflăm însă nici cine sunt aceşti experţi, şi nici câţi sunt.
Mai aflăm şi că: „Sprijinul „to impeach” președintele Donald Trump a crescut la 40% în această lună”, dar nu se spune nici în ce interval de timp a crescut, şi nici cum au fost repartizate voturile.
Este vorba de perioada februarie – august 2017, creşterea a fost de 10% pentru toţi americanii participanţi la sondaj (2.024 persoane), la Republicani a crescut de la 4% la 7%, la Democraţi de la 58% la 72% şi la Independenţi de la 27% la 38%.
Bărbaţii au spus că Trump nu trebuie „impeached” în proporţie 60% la 32%, iar femeile au spus da cu 47% contra 45%. Sursa.
Se vede de mai sus că în special democraţii continuă să refuze ideea că Trump a fost ales într-un proces electoral liber de către poporul american, că ei nu pot să digere înfângerea neaşteptată pe care au suferit-o şi că doresc să se recurgă la „impeachment”, pentru care nici ei, nici adepţii lor nu sunt capabili să vine cu nişte argumente valabile. Cu alte cuvinte, pentru opozanţii lui Trump (iar Wanda este un exemplu) scopul scuză mijloacele.
Presedintele Statelor Unite ale Americi…Donald Trump
Nimeni nu este ca el!
Intradevar, nimeni nu este un nacisist ca el si nimeni nu tweets ca el!
Sa speram ca nimeni nu va fi ca el dupa cei 4 ani de presidentie!
https://youtu.be/stLwtHEx74A
Wanda a scris: „Intradevar, nimeni nu este un nacisist ca el!”
Cred că un cuvânt mai potrivit pentru personajul din video este cel de „încrezut”.
Totuşi aceasta încredere fără margini în el însuşi (unii o numesc „încăpăţânare”) bănuiesc că i-a adus atât funcţia de preşedinte ales, cât şi unele realizări în desfiinţarea a ceea ce au ţesut adversarii săi politici actuali un amar de vreme înaintea venirii lui.
Actualizare. Un nou exemplu prin care Trump şi-a respectat promisiunile electorale a fost decizia sa ca SUA să recunoască Ierusalimul drept capitală a Israelului şi să mute într-un viitor apropiat ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Cum era de aşteptat, această decizie de ieri a provocat o explozie de proteste din partea tuturor celor de la care ea era de aşteptat.
Şi a mai adăugat Wanda: „Sa speram ca nimeni nu va fi ca el dupa cei 4 ani de presidentie!”.
Nu mă aştept ca Trump sau alţii să se schimbe în cei cam 3 ani. Sper că americanii vor alege ceea ce va fi atunci mai bun pentru ei, dar mai e ceva vreme până atunci şi multe se pot schimba.
Președintele Trump a amenințat (azi joi 25.1) că va reduce și mai mult banii de ajutor pentru palestinieni dacă aceştia nu se vor aşeza la masă pentru discuţii de pace cu Israelul.
„Acești bani se află pe masă și ei nu vor merge la palestinieni decât dacă se așează și negociază pacea”, a spus Trump în cadrul unei întâlniri cu premierul israelian Benjamin Netanyahu ce a avut loc la Forumul Economic Mondial din Davos, Elveția.
Trump l-a criticat pe președintele palestinian Mahmoud Abbas pentru că a refuzat să se întâlnească cu vicepreședintele american Pence în timpul recentei vizite a acestuia în Orientul Mijlociu. Refuzul a fost în semn de protest împotriva deciziei lui Trump de a muta Ambasada SUA din Israel la Ierusalim și de a recunoaște acel oraș drept capitala Israelului.
„Şi-au manifestat lipsa de respect acum câteva săptămâni, nepermițându-i marelui nostru vicepreședinte să îi vadă”, a declarat Trump.
Netanyahu a spus că decizia este „gravată pentru totdeauna în inimile poporului nostru şi ale generațiilor viitoare”. Sursa.
Una caldă, alta rece
Administrația Trump a anunțat o taxă vamală de 30% asupra panourilor şi celulelor solare importate în Statele Unite, în efortul ei de a crea locuri de muncă și de a susține industria pe plan intern.
Decizia a fost criticată de experți și economiști care pun la îndoială impactul pozitiv pe care l-ar putea avea această decizie asupra locurilor de muncă, a industriei în general și a viitorului energiei solare din SUA.
Taxa vine ca urmare a unei petiții ce a fost adresată Comisiei de Comerț Internațional (ITC) de către două companii internaționale din Statele Unite. Ele au argumentat că societățile din Statele Unite nu ar putea supraviețui atunci când sunt puse în situaţia să concureze producători ieftini de peste mări.
Aceasta este metoda tipică a unor corporaţii ce acuză un pronunţat deficit de inovaţie, şi anume să-şi exercite influenţa asupra guvernelor pentru a se debarasa de concurenţa mai competitivă. Primii care suferă de pe urma unor asemenea practici sunt consumatorii.
@Victor
> Trump a anulat Summit-ul nuclear […]
Acest comentariu ar trebui postat mai degrabă la articolul https://acum.tv/articol/77967/, deoarece acolo se discuta în ultima vreme de talentele şi realizările diplomatice ale lui Trump.
@Alexandru
> Acest comentariu ar trebui postat mai degrabă la (…)
O idee bună. L-am mutat.
Talentele şi realizările diplomatice ale lui Trump vor putea fi discutate în continuare acolo unde le stă mai bine.