Jens Stoltenberg afirmă că activarea scutului a devenit o urgenţă pe baza climatului de insecuritate creat de acţiunile armatei ruse în Ucraina.
Premierul Dacian Cioloş a participat la activarea scutului antirachetă de la Deveselu. Alături de el s-au aflat secretarul general NATO, Jens Stolternberg, adjunctul secretarului american al apărării, Robert Work, şi ministrul Apărării Mihnea Motoc, sute de oficiali NATO şi jurnalişti.
Scutul face parte dintr-un sistem integrat NATO de apărare antibalistică. În 2018 urmează să fie activată şi componenta poloneză a scutului. Ulterior, vor fi plasate unele componente de radar şi pe teritoriul Turciei. Însă, autorităţile de la Bucureşti consideră că scutul antirachetă de la Deveselu este doar o etapă a unei strategii de consolidare a flancului răsăritean al NATO.
România: Pe scut sau sub scut?
Pentru România, activarea scutului este un moment de cotitură. Se pune capăt, astfel, incertitudinilor şi neliniştilor stârnite de politica agresivă a Rusiei de recuperare a statutului de superputere şi de arbitru în partea răsăriteană a Europei. Este şi semnalul mult aşteptat de autorităţile de la Bucureşti că securitatea extremităţii răsăritene a Alianţei nord-atlantice nu a fost uitată, mai ales acum, când urechile sensibile aud mitralierele şi tancurile de peste graniţă. După întâlnirea pe care a avut-o cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, înaintea activării oficiale a sistemului defensiv de la Deveselu, preşedintele Klaus Iohannis îşi exprima îngrijorarea faţă de acţiunile agresive ale Rusiei şi de faptul că Moscova a încălcat repetat prevederile Protocolului de la Minsk, semnat în septembrie 2014 între Republica Ucraina şi reprezentanţii regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk.
Însă în viziunea Bucureştiului, baza antirachete de la Deveselu este doar începutul unei consolidări regionale. Klaus Iohannis susţine că este extrem de importantă o politică de integrare a Ucrainei şi Republicii Moldova în structura de securitate a Alianţei. Aceste două state ar trebui susţinute pentru consolidarea capacităţii de apărare pentru a întări flancul estic al NATO. De asemenea, România ar vrea să fie constituită şi o flotă aliată a Mării Negre, formată pentru început din partenerii riverani, adică România, Bulgaria şi Turcia, dar susţinută logistic şi cu efective de restul alianţei.
Ameninţările Rusiei sunt iresponsabile
La rândul său, Jens Stoltenberg afirmă că activarea scutului a devenit o urgenţă pe baza climatului de insecuritate creat de acţiunile armatei ruse în Ucraina. Rusia a dovedit, spunea oficialul NATO după întâlnirea cu preşedintele Iohannis, că este dispusă să recurgă la forţă pentru a redesena graniţele Europei. „Ameninţările Rusiei sunt iresponsabile, spune Jens Stoltenberg. Cu toate acestea ceea ce facem este defensiv, proporţional şi în deplin acord cu tratatele internaţionale. NATO nu vrea o confruntare cu Rusia, nu ne dorim un nou război rece. Nu văd nicio contradicţie între o apărare puternică şi un dialog transparent.” Oficialul NATO a mai spus şi că prezenţa militară masivă la graniţele Rusiei creează incidente şi accidente şi creşte nervozitatea vecinilor acesteia care reacţionează într-o spirală conflictuală periculoasă.
Scutul de la Deveselu ne apără de propriile frici
Cumva simbolic, inaugurarea bazei de la Deveselu are loc când nu s-au stins încă ecourile paradelor organizate de Ziua Eliberării şi ale discursurilor triumfaliste care au însoţit parada din Piaţa Roşie. Acum, parcă mai mult ca în alţi ani, autorităţile de la Moscova încearcă să prezinte Armata Roşie drept eroina principală a eliberării Europei de nazişti în cel de-al Doilea Război Mondial. Propaganda Rusiei a risipit parcă mai multă energie ca oricând pentru a face uitaţi cei doi ani de alianţă cu Germania nazistă şi a proiecta imaginea unei Armate Roşii pacificatoare, aducătoare de bună-stare, fericire şi securitate.
Autorităţile de la Moscova au criticat pe un ton tot mai vehement construcţia şi inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu fără să se sfiască să pună Kalaşnikovul pe masă. Mihail Ulianov, şef al departamentului pentru neproliferare din Ministerul rus de externe, declara zilele trecute că baza de rachete instalată de Statele Unite în România încalcă Tratatul forţelor nucleare de rază medie (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), afectând interesele Rusiei şi stabilitatea strategică, iar generalii ruşi au avertizat că Moscova dispune în bazele sale secrete suficiente rachete pentru a distruge orice sistem antibalistic.
Sorin Şerb, 12 mai 2016
Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.
>…generalii ruşi au avertizat că Moscova dispune în bazele sale secrete suficiente rachete pentru a distruge orice sistem antibalistic.
Îmi imaginez nişte probleme pentru generalii ruşi care au făcut această afirmaţie, şi, prin aceasta, pentru toţi cei pe care ei îi reprezintă şi care s-ar legăna eventual în iluzii.
Într-adevăr orice sistem antibalistic are numai un număr limitat de rachete care pot intercepta rachetele atacatoare. Deîndată ce numărul de rachete atacatoare lansate depăşeşte numărul celor prezente în apărare, baza de apărare antirachete devine vulnerabilă. Lucrul nu este foarte grav, deoarece acea bază de apărare oricum şi-a epuizat armamentul. Grav este că alte ţinte posibile nu mai pot fi apărate de acea bază.
Dezavantajul pentru atacator este însă că şi-a dezvăluit atât agresivitatea, cât şi poziţiile bazelor sale secrete, care la rândul lor devin ţinte ale represaliilor din partea celor care au construit sistemele de apărare cu scopuri pur defensive.
Desigur că pentru acţiuni ofensive vor fi folosite alte sisteme şi alte baze, în aceasta constând încă un mare avantaj al integrării României în sistemul de protecţie generală al ţărilor membre ale NATO.