O idee originală stă la baza unei expoziţii colective deschisă în sala mare a galeriei centrale din satul artiştilor de la Ein Hod. Tematica: Superstiţiile şi prejudecăţile, aşa cum le văd şi le interpretează artiştii plastici. Mai toţi suntem de acord că superstiţiile sunt o credinţă primitivă, bazată pe vechi rămăşiţe ale animismului şi magiei. Noi nu mai credem în „prostiile astea”.
Şi totuşi, mai toţi dorim şi urăm noroc la un pahar de băutură sau când cineva strănută, vrem să evităm ghinionul, păşim discret cu dreptul când ne ducem la un examen sau o întâlnire importantă, ocolim pisica neagră dacă ne taie calea.
Liana Saxone-Horodi
Bunicile mai cred în deochi şi pun un fir roşu la mâna sugarului, unii evită să ia hotărâri vinerea sau marţea dacă e în 13 ale lunii şi nu puţini sunt cei care cred în ghicitul în cafea, în cărţi sau în palmă… Şi destui mai apelează la amulete şi talismane.
Liana Saxone-Horodi
Numeroşii pictori şi sculptori care participă la expoziţie tratează tema cu înţelegere şi umor, dar nu puţini găsesc elemente critice, cu interpretări filozofice, sau cu explicaţii istorice, invitând chiar la un posibil dialog. Superstiţia se naşte evident din ignoranţă şi pictorii găsesc loc de interpretări interesante şi de parafraze pentru spiritele bune şi rele, despre semnele prevestitoare, numerele fatidice sau miracole…
Dar unele exponate ne amintesc de tradiţii şi obiceiuri intrate în folclor. Aşa de pildă sunt cele două tablouri deosebit de expresive ale Lianei Saxone – Horodi, înfăţişând unul un coşar (aducător de noroc în accepţia populară) şi celălalt o ţigancă care ghiceşte în cărţi.
Un tablou semnat de Benjamin Levy face aluzie la credinţe şi farmece legate de nuntă.
Benjamin Levy
Leon Bronştein expune o frumoasă sculptura, sugerând „altfel” o hamsă (palma cu cinci degete).
Leon Bronstein
Olga Oreshnikov pictează un cocoş, care în contextul descris ne aminteşte de magia populară şi de farmece.
Olga Oreshnikov
Yohanan Lakicevic dă o interpretare adecvata controversatului personaj care a fost reformatorul religios Luther.
Evident, sunt numeroase exponatele originale, personajele disproporţionate, feţele groteşti sau enigmatice, reprezentările onirice sau comportamentele dificil de înţeles astăzi. Văzute totuşi cu înţelegere şi umor.