Cred ca foarte putina lume cunoaste originea cuvantului homosexualitate. Sigur ca multi au impresia ca este un cuvant antic, ca doar fenomenul homosexualitatii se cunoaste de cand lumea.
Nu e asa: cuvantul dateaza numai din 1869, cand un jurnalist prusac de origine ungara (Kertbeny; sau Von Benkert, cum semna, ca sa evite sa fie batut de politia prusaca, ce nu batea „nobilii”) l-a inventat, combinand cuvantul grecesc homoios (care inseamna acelasi) cu cuvantul latin sexus. Pana atunci se foloseau alte cuvinte, ca „sodomie” sau homofilie (varianta franceza).
In evul mediu in Franta „sodomitii” erau arsi pe rug, iar in Anglia spanzurati cu public. Au ramas tablouri celebre reprezentand aceste realitati.
Au ramas de asemenea gravuri interesante cu aceste „operatii” inspirate de biserici. Una dintre cele mai impresionante scene este „uciderea indienilor americani sodomiti de catre cainii conchistadorilor catolici spanioli”.
Cainii spaniolilor catolici erau dresati sa-i sfasie de vii pe amerindieni, ca sa li se usureze pedeapsa vesnica pe lumea cealalta. La fel ca si nebunii, la fel ca vrajitoarele si in general ca oricine se abatea de la vreo norma bine stabilita de biserica, homosexualii erau eliminati in mod fizic din societate, „pentru binele lor”. „Ca sa le fie mai usoara pedeapsa vesnica!” Cata marinimie, nu?
Ultima executie din Londra a unui „sodomit” a avut loc in 1861, fiind insotita de uralele publicului care asista ca de obicei la spanzurari ca la teatru.
Primele drepturi
Revolutia franceza le-a pus capat acestor executii in Franta, ce-i drept nu fara o uriasa baie proprie de sange.
Apoi a intrat in vigoare Codul Napoleon, care a scos in afara legii orice pedepse aplicate homosexualilor. Dialogurile lui Napoleon (care stia tot ce se intampla in jurul lui) cu ministrul sau de justitie Cambaceres (care era homosexual) au ajuns de pomina!
„De ce ai intarziat azi la sedinta de guvern?” il intreba Napoleon pe ministrul sau. „Pentru ca m-a retinut …o domnisoara”! Venea raspunsul lui Cambaceres. „Te rog sa-i spui domnisoarei respective ca data viioare sa-si ia din timp palaria si bastonul, sa plece imediat si sa te lase sa vii la timp la sedintele de guvern!” -venea vocea tunatoare a lui Napoleon.
Este foarte interesant de notat ca in a doua jumatate a secolului al 19-lea numai cateva tari din lume au urmat exemplul Frantei, anuland orce pedepse contra homosexualilor: Belgia, Spania, Portugalia si…Romania!
Deci Romania a avut la sfarsitul secolului al XIX-lea o legislatie moderna, mentionata de altfel de toate lucrarile privind studiul homosexualitatii!
Dar prima parte a secolului al XX-lea a dus la revenirea Romaniei in tabara tarilor intolerante, prin „noul” cod penal. Nu a fost singura gafa politica facuta de guvernul roman la insistenta Bisericii Ortodoxe Romane; in timpul primului razboi mondial parlamentul a hotarat trimiterea Tezaurului National la „fratii nostri de credinta rusi”, la Moscova! Cu o slujba bisericeasca in toata regula, ca sa „sfinteasca” tezaurul!
I-au cantat …prohodul! Degeaba s-a obosit directorul celei mai mari banci romanesti de atunci sa-i convinga pe parlamentari sa trimita tezaurul la…Londra! Nu l-au ascultat, pentru ca el nu era „frate de credinta”, fiind evreu.
Initial, in lumea anglo-saxona tot ce tinea de sex era considerat o problema grava: chiar si heterosexualitatea a inceput prin a fi considerata drept o boala, cam din 1880 pana prin 1910, si era definita ca „o atractie prea mare fatza de sexul opus”.
Se pot consulta dictionare, inclusiv Webster, inclusiv Marele Larousse Medical.
Intr-o societate in care batranii aranjau casatoriile, nu e de mirare ca o „atractie prea mare” a cuiva pentru un partener „nepotrivit social” era o problema, o „boala”.
Epoca contemporană
Homosexualitatea a fost si ea considerata o boala – pana in 1973, cand A.P.A. a exclus-o din randul bolilor mintale, dupa studii temeinice care au infirmat teoria bolii mintale. Si asexualitatea era considerata de unii drept o boala mintala, desi cei afectati de ea functioneaza altfel foarte bine. Cel mai mare matematician ungur este renumit ca reprezentant al asexualilor. Ii venea rau chiar la vederea cuvantului „sex”!
Pentru cei care au citit cu atentie „Zbor deasupra unui cuib de cuci” – vreau sa subliniez ca pasajul in care un personaj se plangea medicului de „atractia lui prea mare pentru femei, pentru sex” reprezinta o parodie a acelor mentalitati de inceput de secol XX, cand si heterosexualitatea era definita de unii ca…boala mintala!
Lucrul cel mai greu de inteles pentru omul de rand este faptul ca orientarea sexuala nu este data de vreun incident sau cateva incidente din viata unui om, ci este o trasatura adanca a personalitatii sale. Unii confunda un act sexual cu orientarea sexuala, ceea ce este fals si periculos.
In societatea romaneasca pana de curand (si chiar acum!) intreg corpul medical nu avea ideie despre orientarea sexuala si „trata” pacientii homosexuali cu…recomandarea activitatii sexuale cu prostituate!
Nici chiar azi nu exista materiale informative in Romania care sa raspunda la multiplele intrebari pe care le au fie tinerii, fie parintii lor despre orientarea sexuala si mai ales despre homosexualitate.
Care este atitudinea corpului medical din Occident?
Daca luati un dictionar medical sau un lexicon (ne-romanesc, va rog si ne-moldovenesc mai ales!) veti vedea ca homosexualitatea este definita ca „o varianta a sexualitatii normale, de multe ori dezaprobata social dar a carei terapie nu consta intr-o incercare inutila de schimbare (Umpohlungsversuch in germana) ci intr-o creare de conditii pentru ca homosexualul sa fie acceptat in societate”.
Au trecut aproape doua decenii de la revolutie, dar suntem inca tot la piciorul broastei in acest domeniu. Ce acceptare? Cand chiar oamenii politici dau dovada de o dezinformare crasa! Multi cer inca, nici mai mult nici mai putin, decat ca „homosexualii sa fie tratati”. Sa vedem ce spun datele stiintifice:
Nu numai ca asemenea „conversii” nu sunt dovedite ca au avut vreodata loc, dar organizatiile psihiatrice sunt ingrozite de urmarile acelor pseudotratamente.
Exista o traiectorie circulara: homosexualii cu educatie religioasa se simt prost ca sunt „exclusi” de religia lor din raiurile si paradisurile aferente si se inscriu in miscarea „ex-gay” si incearca sa „se trateze”.
Se „trateaza”, iar dupa aproximativ trei ani sunt iar la punctul de la care au plecat! Ies din miscarea ex-gay si intra in miscarea…”ex-ex-gay”. Sau, in multe cazuri se sinucid. Dar acestea le vom trata mai pe rand, in viitor.
Inchei cu o perla a unui politician roman „de frunte”, aparuta acum trei ani in ziarul „Romania Libera”:
„Poporul roman este un popor viril; de aceea homosexualitatea ar trebui interzisa”.
Prostia nu tine cont de functiile politice!
Domnule Clej,
Când voi avea timpul şi dispoziţia necesară mă voi referi la unele afirmaţii cuprinse în serialul domnului Constantinescu.
Nu ştiu ce părere are părintele Boilă despre serialul respectiv, dar îl voi ruga să îl citească şi să decidă dacă vrea să scrie vreun ecou.
PS Domnule Constantinescu, vă menţineţi afirmaţia ***pot oricand sa fac o lista a episcopilor si cardinalilor homosexuali, de la cardinalul Newman la episcopul greco-catolic Ioan Suciu care au fost homosexuali si care s-au ascuns*** făcută pe ***forumul unde vă disputaţi cu pitecantropi homofobi** din Republica Moldova?
Iar la Chisinau, studentii de la facultatea de medicina studiaza (sau cel putin o faceau pana acum doi ani) homosexualitatea ca pe o deviere sexuala, o maladie inclusa printe afectiunile urologice…
Poate ca intreaga facultate de medicina din Chisinau este o „afectiune urologica”, la fel ca si „facultatea de jurnalism”…
Iesirea din Evul mediu se face in conditii foarte grele in unele tari care au avut dictaturi comuniste, iar acum sunt recuperate de diverse religii.
Dar nu in toate! In Cehia de exemplu, unde a existat dupa al doilea razboi mondial o scoala buna de Psihiarie si Sexologie (datorita reputatului Dr. Kurt Freund), homosexualitatea nu este vazuta ca boala de mai bine de 30 de ani!
În ţări ca USA, Israel, Anglia, Canada, Franţa, Germania, samd, ţări în care există colaborare medicală, sociologică, psihiatrică, juridică, etc. internaţională, se ştie că tendinţa sexulală nu este o boală ci este un fenomen natural, ce nu ţine de genetică, de educaţie, de mediul în care se dezvoltă individul.
Deci această tendinţă nu se tratează, ci se caută mijlooace de încadrare a tuturor în norme, norme care să nu uităm, sunt făcute tot de OAMENI. Cu alte cuvinte se schimbă NORMELE.
În ţările enumerate mai sus ca şi în multe altele să amintesc numai Belgia, Olanda, Noua Zeelandă, Australia, nu numai societatea acceptă toate tendinţele sexuale ale tinerilor, ci mai ale familia, care nu se ruşinează si nu ascunde fenomenul.
Există centre de psihologie şi sociologie care ajută familia în această problemă.
Va multumesc pentru precizarea dumneavoastra, domnule Gross!
***În ţări ca USA, Israel, Anglia, Canada, Franţa, Germania, samd, ţări în care există colaborare medicală, sociologică, psihiatrică, juridică, etc. internaţională, se ştie că tendinţa sexulală nu este o boală ci este un fenomen natural, ce nu ţine de genetică, de educaţie, de mediul în care se dezvoltă individul.***
Domnule Gross,
Este şi libertinajul sexual *** un fenomen natural, ce nu ţine de genetică, de educaţie, de mediul în care se dezvoltă individul***?
Domnule Cionoiu,
Despre serialul domnului Constantinescu în general ce părere aveți?
Se ridică la așteptările dumneavoastră sau ale cuiva ca, de pildă, Matei Boilă?
Stimate domnule Cionoiu!
Felicitari ca ati citit totusi si articolele mele!
Nu stiu daca v-am convins pana acum ca tot ce ati citat dumneavostra ca fiind atitudinea oficiala a Asociatie Psihologilo Americani in anul 2002 a fost o pura inventie a dumneavoastra.
Ati distorsionat sau pur si simplu ati ales sa scrieti o minciuna!
Dar daca va consultati constiinta, in caz ca aveti asa ceva, si daca verificati tot ce am scris eu, cu sigurantza ca va veti convinge ca eu am scris adevarul!
Imi permit sa va atrag atentia ca notiunile la care va referiti (homosexualitate si promiscuitate) nu fac parte din aceeasi clasa.
Ca sa va spun mai pe sleau, este evident ca nu puteti compara merele cu tractoarele, pentru ca fac parte din clase diferite.
In acelasi mod, nu puteti condamna heterosexualii din motivul „promiscuitatii”. Unii heterosexuali sunt foarte „deschisi” sa aiba sex cu orice „pipitza” li se iveste in cale, ca sa ma exprim in termeni heterosexuali, iar altii stau la manastire si cand ii apuca dorintza dau iama prin satele vecine (si se descurca cum pot acolo…). Cititi-l pe Damian Stanoiu ca sa vedeti cu exactitate ce fac acolo, ca si el a fost calugar heterosexual).
Deci cand asociati orientarea sexuala (fie homosexuala, fie heterosexuala) cu…promiscuitatea, dati dovada nu numai de incultura, dar si de lipsa de logica!
Sa spunem adevarul in fatza: oameni ca dumneavoastra si ca dl Boila, cu homofobia crunta care va caracterizeaza, au impins pe multi homosexuali sa se simta marginalizati si sa cada in promiscuitate, alcool si droguri.
Eu am fost unul dintre supravietuitori, pentru ca de la varsta de 17 ani am inceput de unul singur auto-deprogramarea religioasa; altfel as fi ajuns poate la droguri sau promiscuitate, pentru ca religia nu ofera nimic bun homosexualilor (din fericire, spun eu acum)” .
Dupa ce am respins o doctrina ca avea pretentia sa ma faca sa cred ca sunt damnat pe viata, si chiar dupa moarte, nu m-am mai simtit niciodata umilit cu adevarat sau inferior unui heterosexual, ci mi-am ales valorile mele, intre care cea mai importantra valoare am considerat-o respectul fatza de mine insumi, fatza de creierul meu si mintea mea si nu m-am atins de droguri si nici nu am picat in promiscuitate sau consum necontrolat de alcool.
Da domnule Cionoiu, imi mentin afirmatiile respective. Ati dat-o in bara cu Parintele Suciu, pe care, ca persoana si ca preot l-am admirat enorm cand am fost copil, din pacate.
El a fost un fel de prieten de familie cu parintii mei. Eu nu l-am cunoscut, ca a murit in inchisoare orb, pt ca i-au dat zilnic aceeasi supa cu nimic ca sa-l omoare.
Mi-e mila de el, ca om! Mama mea a fost greco-catolica si a terminat liceul Greco-catolic de fete de la Blaj, unde parintele Ioan Suciu era profesor de…Biologie!
Acolo el a avut decentza sa nu se pronuntza niciodata pentru…hmmm…cum sa-i zic, creationismul ala „stiintific” de care am pomenit. Pur si simplu el nu raspundea la intrebarea fetelor: „care este adevarul, povestea cu Adam si Eva sau evolutia?”
Mama mea a fost foarte fericita cand a primit de la dansul o scrisoare de binecuvantare …tocmai in ziua cand m-am nascut eu!
Am ramas uluit! Am vazut acea scrisoare! Scria ca imi ureaza sa am noroc in viata si sa fiu „un bun crestin”.
De fapt comportamentul meu este „crestinesc” dar numai in sensul bun al cuvantului: nu mint, imi respect aproapele, etc.
Cat despre noroc…a fi homosexual nu este ceva foarte norocos in lumea controlata de homofobi ca dvs.
Scrisoarea lui era foarte scurta (cred ca avea vreo 4 randuri, dar semnatura lui era pe tot restul paginii, cu niste bucle enorme.
Se pare ca avea un „ego” …foarte dezvoltat, ca sa nu spun mai mult. Acum consider ca invataturile lui mi-au facut numai rau!
Datorita lui ma rugam lui Dumnezeu, ca prin „intercesiunea” lui (ma pricep la jargonul catolic, vedeti) sa nu mai am niciodata erectii, ca e pacat!
A fost un fanatic; i-am citit cartile cu predicile si articolele lui. Am distrus scrisoarea lui, dar as recunoste oricand grafia lui… buclata.
Mama mea stia ca-i plac baietii… de la colegele ei din Blaj care au informat-o.
Am gasit odata pe internet o postare a unui homofob crunt, care il acuza ca a fost homosexual! Dar inteleg demersul dvs de a-l propune ca sfant la Vatican: pe polonezi i-a „imburdat” in rai cu duiumul papa Wojtila!
Noi romanii avem un singur sfat catolic, iar pe Ieremia ala nu-l cunoaste nimeni! Sa avem si noi falitii nostri! Pardon, sfintii nostri!
Dar voi dedica un capitol intreg interferentei dintre catolicism si homosexualitate…ca este un subiect f interesant! Il invit si pe Dl Boila sa-l citeasca si sa ma combata!
Despre cardinaul Newman s-au scris deswtule carti. Ce s-a afirmat (eu nu am cum sa controlez) a fost ca in acea vreme fetzele bisericesti catolice de rang nu etau banuite de nimeni ca ar avea o viata sexuala!
S-a spus ca taximetristii la dispozitia lui deja stiau adresele iubitilor lui.
Dar ca sa nu va dezamagesc: nu duc lipsa de exemple: un cardinal din Polonia, altul din Austria, altul din Australia au fost dati afara de ultimii doi papi din functiile lor.
Ce-i drept nu pentru homosexualitate, ci pentru pedofilie.
Afirmatiile:”Poate ca intreaga facultate de medicina din Chisinau este o „afectiune urologica”, la fel ca si „facultatea de jurnalism”…” domnului Constantinescu nu le consider a fi corecte si sper din toata inima ca aici el sa referit la sistem.