Madam Gurnist şi doamna Brodiciche şedeau la taifas pe banca din faţa blocului şi, când m-au văzut venind de la serviciu, m-au oprit cu exclamaţia:
– Ia te uită cine vine! Vorbim de lup şi lupul… Ia loc o clipă.
M-am aşezat între cele două respectabile doamne.
– Ce-i nou? am întrebat.
– Păi, nu ştii? Astă noapte a ars magazinul de delicatese a lui Joel măcelarul. Că ştii, pe lângă toate care le avea dinainte, în ultima vreme se lărgise, găseai la el o bucăţică bună de mezel, pastramă, costiţă afumată, caşcaval şi chiar urdă proaspătă, dacă aveai poftă. Şi uite că i-au pus foc, bandiţii, au spart geamul şi au aruncat o cârpă cu benzină…
– Ce vorbiţi? mă mir eu. Cine să fi pus focul?
– Teroriştii ! spune grav madam Gurnist. Ce mai întrebi?
– S-au infiltrat până aici! exclam.
– S-au infiltrat pe dracu, mă corectează doamnele într-un glas. Ăştia-s terorişti de-ai noştri, lua-i-ar naiba…
– O fi mafia! îmi dau eu cu părerea. Probabil că Joel măcelarul nu a vrut să plătească taxa de protecţie şi uite ce i-au făcut… Să vedem ce o să primească de la asigurări…
– Ei, uite aici e buba, că nici măcar nu era asigurat. Ştiu chiar de la Joel că i-au cerut să plătească aşa o poliţa, că mai bune închidea magazinul. Aşa că săracul nici nu era asigurat.
– Atunci poate chiar ăştia…, presupun eu timid. S-au mai citat cazuri când, chiar a două zi, proprietarul a dat fuga şi s-a asigurat… Afacerile sunt afaceri. Poţi chiar să te gândeşti că un concurent a pus focul. De exemplu, chiar lângă el e magazinul unui tripolitan, un magazin de coloniale. Credeţi că nu l-a deranjat faptul că Joel îi fură clienţii?
– De deranjat, l-o fi deranjat, intervine madam Brodiciche, dar era să ia foc şi magazinul lui, au un perete comun. Doar nu-i tâmpit să-şi dea singur în cap.
– Atunci, poate că extremiştii.
– Ce fel de extremisti? Că sunt de tot felul…
– Mă gândesc la ultra-religioşi… Când au aflat că Joel vinde carne şi brânză împreună, că să nu mai spun că găseai la el şi o bucăţică făină de porc, s-au gândit să-l facă caser.
– Ce idei ai şi dumneata, mă contrazice doamna Gurnist. Fanaticii ăştia pot să-ţi spargă capul dacă intri sâmbătă cu maşină în cartierul lor, dar n-o să se atingă de carne de porc nici de la distanţă. Ar însemna că au fript porc, dacă ei ar da foc…
– Atunci chiar că nu mai ştiu, spun gânditor. Poliţia ce zice?
– Poliţia? Când o să vină poliţia, o să auzim ce spune poliţia… Deocamdată au spus la telefon să nu se atingă nimeni de nimic. Ca şi cum, dacă au aruncat o cârpă aprinsă de afară, o să găsească înăuntru amprente. Amprente prăjite o să găsească. Ce vrei să facă poliţia? Un proces verbal o să facă!
– Da, zic oftând. Ia să mă duc eu acasă.. Dar de ce spuneaţi că vorbeaţi de mine când am venit?
– În legătură cu focul! mă liniştesc doamnele. Spuneam că uite ce noroc ai matale că nu est proprietar de magazin. Şi că dacă îţi ia foc la noapte instituţia, te doare în cot…
