Script:
Una dintre cele mai interesante constatări ştiinţifice din ultimii 50 de ani a fost descoperirea vastelor cascade trofice. O cascadă trofică e un proces ecologic ce începe în vârful lanţului trofic şi îşi croieşte drum până la bază, iar exemplul clasic e ce s-a întâmplat în Parcul Naţional Yellowstone din Statele Unite când s-au reintrodus lupii în 1995.
Știm cu toţii că lupii ucid diferite specii de animale, dar poate că nu ştim că dau viaţă multor altora. Sună ciudat, dar fiţi un pic atenţi. Înainte să apară lupii, fuseseră absenţi 70 de ani.
Numărul cerbilor, pentru că nu era nimeni să-i vâneze, a tot crescut în Parcul Yellowstone şi, în ciuda eforturilor oamenilor de a-i controla, au redus mare parte din vegetaţia de acolo la aproape zero, au păşunat-o toată.
De îndată ce au apărut lupii, deşi erau puţini la număr, au început să producă efecte remarcabile. Mai întâi, bineînţeles, au omorât parte din cerbi, dar asta nu a fost cel mai important lucru.
Mult mai semnificativ, au schimbat radical comportamentul cerbilor. Cerbii au început să evite anumite părţi din parc, locurile în care puteau fi prinşi mai uşor, mai ales văile şi cheile, iar acele locuri au început imediat să se regenereze.
În anumite zone, înălţimea copacilor s-a încincit în doar şase ani. Văile golaşe s-au transformat repede în păduri de plopi, salcie şi plută. Când s-a întâmplat asta, păsările au început să apară.
Numărul de păsări cântătoare şi migratoare a început să crească exponenţial. Numărul de castori a început să crească pentru că le place să manânce copaci. Castorii, precum lupii, sunt inginerii ecosistemelor. Creează nişe pentru alte specii. Iar barajele construite de aceştia pe râuri au creat habitate pentru vidre şi bizami, raţe, peşti, reptile şi amfibieni.
Lupii au eliminat coioţi, iar rezultatul a fost că numărul iepurilor şi şoarecilor a început să crească, ceea ce a însemnat mai mulţi şoimi, mai multe nevăstuici, mai multe vulpi, mai mulţi viezuri.
Corbii şi vulturii veneau pentru a se hrăni din stârvurile lăsate de lupi. Și urşii se hrăneau din ele, astfel populaţia lor a crescut, în parte pentru că erau mai multe fructe de pădure ce creşteau în arbuştii regeneraţi, iar urşii au consolidat impactul lupilor eliminând parte din viţeii cerbilor.
Acum lucrurile iau o întorsătură interesantă. Lupii au schimbat comportamentul râurilor. Au început să facă mai puţine meandre. Mai puţină eroziune. Canalele s-au îngustat. S-au format mai multe bălţi, mai mulţi curenţi, efecte grozave pentru habitatele speciilor sălbatice.
Râurile s-au schimbat ca răspuns la apariţia lupilor, iar motivul a fost că refacerea pădurilor a stabilizat malurile care s-au prăbuşit tot mai rar, aşa că râurile şi-au fixat cursurile.
La fel, prin eliminarea cerbilor din anumite locuri, vegetaţia de pe văi s-a refăcut producându-se mai puţină eroziune Aşa că lupii, puţini la număr, au transformat nu doar ecosistemul Parcului Naţional Yellowstone, o zonă imensă,
dar şi relieful său.