… afirmă TOMA GEORGE MAIORESCU, în interviul acordat „Realităţii Evreieşti”
Rep.: Într-un alt interviu acordat „Realităţii Evreieşti”, aţi afirmat că fiecare dintre noi este exact atât cât este urma paşilor rămaşi în urma sa. Să extrapolăm ideea la prezenţa evreilor în ţara noastră. V-aş ruga să ne spuneţi ce credeţi că se poate face pentru a lăsa o urmă cât mai palpabilă, având în vedere că de la 800 000 de evrei înainte de război, astăzi am rămas numai câteva mii.
TGM: Evreii au ajuns pe aceste meleaguri binecuvântate la trei decenii după incendierea, năruirea şi trecerea Ierusalimului prin fierul plugului. Coloane lungi de iudei, dintre care şi mulţi zeloţi, însoţiţi de legionarii romani, s-au îndreptat atunci către Roma, după care au fost încorporaţi în legiuni şi cohorte. Dintre acestea, şi Legiunea a XIII-a Gemina a ajuns în spaţiul carpato-dunărean-pontic. Metope, monumente funerare şi monede ale acelui timp vorbesc despre prezenţa iudee, mai ales în Oltenia şi Banat. În 1938, numărul evreilor din România ajunge la un vârf de 800.000. Cum a fost atinsă această cifră impresionantă o spune o îndelungată şi neîntreruptă istorie a luptei dintre excludere şi integrare. Pentru a imprima o urmă cât mai pregnantă a acestei lupte permanente între excludere şi integrare cred că este necesar un complex muzeal, modulat pe regiuni, al valorilor create de prezenţa evreiască pe aceste meleaguri.
Rep.: Poate că formula unui complex muzeal al spiritualităţii iudaice ar reda mai fidel amprenta pe care a lăsat-o această luptă între excluderea şi integrarea evreilor asupra culturii româneşti…
TGM: Poate că e mai bine formulat aşa. În tot cazul, eu sper că se va înfiinţa o structură care să constituie imaginea contribuţiei evreilor la progres, la cultura şi civilizaţia românească. Într-adevăr, nu este vorba de un singur muzeu, ci de a crea un complex dispersat, modulat în diferite spaţii, în afara unui muzeu central. Este nevoie de săli tematice, printre care despre istoria evreilor din România, reflectată în documente, fotografi i şi exponate, istoria sionismului, evreii români sub comunism, Holocaust, familia evreiască, sinagogile din România, viaţa comunitară şi, nu în ultimul rând, despre marile personalităţi culturale. Aici se includ scriitori, regizori, actori, artişti plastici, oameni de ştiinţă, economişti, lideri de opinie şi alţii.
Rep.: Asumându-vă rolul de muzeolog, pe cine aţi include în aceste săli ale marilor personalităţi de origine evreiască din România?
TGM: Câteva exemple de asemenea personalităţi ar putea fi Nicolae Cajal, Anatol Vieru, Wilhelm Filderman, Elie Wiesel, Felix Aderca, marii rabini, ca Iacob Niemirower, Alexandru Şafran, Moses Rosen, Ernest Neumann. Oricum, ideea centrală a acestui complex trebuie să fi e, aşa acum spuneam, confruntarea dintre excludere şi integrare, dintre antisemitism şi toleranţa filosemită. În ciuda unor dificultăţi aparent insurmontabile, orizontul de cooperare se lărgeşte permanent, în folosul ambelor popoare. În acelaşi timp, solidaritatea interumană se dovedeşte a fi o pavăză puternică a umanităţii.
Rep.: Să dea Dumnezeu să aveţi dreptate. Dar cum nivelul antisemitismului nu depinde de numărul evreilor rămaşi într-un anumit loc, într-un moment dat al istoriei, mai bine să ne întoarcem la ideea dvs. despre muzeul sau centrul spiritualităţii iudaice. Vă propun să abandonăm rolul de muzeolog şi să presupunem că sunteţi un vizitator. Ce anume aţi căuta să vedeţi?
TGM: În primul rând, mi-aş dori o expunere interactivă. În momentul de faţă există un muzeu al istoriei evreieşti, dar aici nu există această expunere modernă, interactivă. El ar putea însă deveni cu uşurinţă baza de la care ar putea porni modulul central. Apoi, este importantă dispersarea geografică a modulelor. De pildă, mă gândesc că ar trebui reconstruit spaţiul unde au locuit şi trăit majoritatea evreilor din România, mai ales în Moldova şi Transilvania de Nord. Ar trebui, cu alte cuvinte, reconstituit un Stetl. Acest târguşor trebuie să aibă şil şi un heder în jurul Curţii rabinice. Trebuie să nu lipsească nici birtul, în care să se audă muzică klezmer.
Rep.: Unde ar putea fi amplasate astfel de module?
TGM: De pildă, modulul care conţine un Stetl ar putea fi amplasat la Cristian, unde există loc sau poate ar putea fi achiziţionat ceva spaţiu. Aici ar fi un loc bun, pentru că ar putea fi atraşi vizitatorii străini. Mă gândesc mai ales la turiştii americani de origine evreiască. Un alt modul de succes ar putea fi, să spunem, atelierul avangardă. Aşa cum se ştie, avangarda s-a manifestat cu precădere în anii 1930–1940 ca o mişcare de înnoire a mijloacelor şi formelor de expresie artistică, mai ales în literatură şi artele plastice. Trebuie subliniat faptul că germenul avangardei a apărut în atelierele artistice precum cel bucureştean „Lăptăria lui Enache” a lui Stephan Roll (Ghiţă Dinu), care îşi va găsi perechea în „Cabaretul Voltaire” din Zürich. Colaborarea dintre scriitori şi pictori de pe malul Senei devine o permanenţă. Victor Brauner ilustrează cărţile lui Paul Eluard şi Aragon, M.H. Maxy are o legătură cu Marcel Duchamp. Tristan Tzara devine o stea de primă mărime în cercurile literare ale Parisului, Ilarie Voronca, Gherasim Luca, Păun, Isidor Isou, Marcel Iancu (poreclit Dada Iancu) vor crea în Israel primul sat al pictorilor. Scriitori evrei ca Max Blecher, Felix Aderca, Camil Baltazar, Ion Călugăru, B. Fodane, Aurel Baranga, Maria Banuş, Ury Benador vor ţine seama în creaţia lor literară de experimentul avangardist, de cultul formulelor insolite şi şocante.
Rep.: Un astfel de muzeu înseamnă o avere pentru achiziţii, ca şi pentru sisteme de pază. Există fonduri?
TGM: Există deja tablouri de mare valoare, care nu au fost expuse din lipsă de sisteme de protecţie. Acum există mijloace performante de securizare şi această teamă ar trebui să cedeze pentru a ne putea permite să vedem o pinacotecă de mare valoare. Acest modul, pe care l-am intitulat „atelierele avangardei“, beneficiază de cea mai valoroasă arhivă, bibliotecă şi documentare a avangardei româneşti, realizată de Saşa Pană. Cred că ar putea exista formule de colaborare cu Vladimir Pană, care are această arhivă documentară. Pe de altă parte, pentru acest modul s-ar putea atrage fonduri europene. De asemenea, pentru Stetl, ar putea fi accesate fonduri evreieşti internaţionale, pentru că acest tip de târguşor a fost extrem de important şi acum nu mai există.
Rep.: Modulul cu acest Stetl ar fi un fel de Muzeul Satului?
TGM: Da, dar cu diferenţa că şi acest modul trebuie să fie interactiv. De pildă, la Curtea rabinică ar trebui să existe discuţii despre înţelepciunea rabinică. S-ar putea face şi mici filme documentare. Iar la atelierele avangardei trebuie să fie un cenaclu care să ateste contemporaneitatea avangardei. Un alt modul al complexului muzeal, „excludere şi integrare”, ar fi o secvenţă reconstruită butaforic din „Calea Văcăreşti 1938”. Acest modul s-ar constitui dintr-un magazin de ”Băcănie şi delicatese”, o clădire cu locuinţă „de închiriat”, o baie rituală, o cafenea caşer unde să fie difuzată permanent muzică uşoară de Ely Roman, Giroveanu şi alţi compozitori evrei ai epocii, o casă de rugăciuni în care pot fi expuse obiecte de cult, Tora, cărţi de rugăciune etc.
Rep.: Ce aţi pune în secţiunea rezervată Holocaustului?
TGM: Treptat şi din ce în ce mai agresiv, începând din al treilea deceniu al secolului XX, antisemitismul latent al excluderii se transformă într-un antisemitism virulent, de stat. Antisemitismul militant cucereşte paginile presei, de la „Curentul” la „Sfarmă-piatră” şi „Porunca vremii”. Sunt eliminaţi actorii evrei din teatre, avocaţii din barouri, elevii şi dascălii evrei din şcoli şi universităţi, sunt eliminate şi semnăturile scriitorilor evrei din edituri şi biblioteci. Politica oficială este pătrunsă de sloganul „Jidanii la Palestina”, de cămăşile albastre ale lui A.C. Cuza, de pogromurile legionare, de locurile publice interzise evreilor prin anunţuri ca „Juden nicht erwunscht”. Nu apare, ca la Auschwitz, anunţul „Arbeit macht frei”, în schimb în România încep detaşamentele de muncă forţată, deportările sub pază militară prin ţară şi deportările în lagăre de exterminare prin înfometare şi tifos în Transnistria (180.000 de evrei). În acelaşi timp, acest modul trebuie să arate convingător şi rezistenţa împotriva intoleranţei, să sublinieze solidaritatea românilor, începând cu Regina mamă Elena, Agarici, primarul din Cernăuţi, Traian Popovici, până la grupurile de evrei trecuţi în România peste Carpaţi de antifascişti români. Să nu uităm că există 60 de „Drepţi între Popoare”.
Rep.: Cu ce ar trebui să se încheie acest muzeu sau centru al spiritualităţii iudaice?
TGM: Cu o sală multifuncţională pentru reprezentaţii, filme, conferinţe, seminarii tematice. Aici ar putea avea loc şi susţinerea unor teze de masterat şi de doctorat pe teme ale istoriei şi culturii evreieşti din România. Dar trebuie să înţelegem că este ultimul moment în care se poate realiza această iniţiativă. Populaţia evreiască din România nu va mai creşte ca număr. Trebuie început prin constituirea unei echipe de iniţiativă care să elaboreze proiecte, dar să facă şi achiziţii de obiecte care au aparţinut unor mari personalităţi, de la fotografii la documente de arhivă, mobilier, piane, partituri, pentru ca în momentul în care vor putea fi deschise anumite module, să dispunem de exponate. Timpul este cel mai mare inamic al acestui proiect. Nu mai avem timp, dacă vrem să lăsăm acea urmă care să ne reprezinte.
Interviu a fost realizat de ALEXANDRU MARINESCU. Se publică cu amabila permisiunea a d-lui Alexandru Marinescu.
Interviul a apărut în revista Realitatea Evreiască nr. 372-373 (1172-1173), 1-30 noiembrie 2011.
E ee…
Coloane lungi de iudei, dintre care şi mulţi zeloţi, însoţiţi de legionarii romani, s-au îndreptat atunci către Roma, după care au fost încorporaţi în legiuni şi cohorte. Dintre acestea, şi Legiunea a XIII-a Gemina a ajuns în spaţiul carpato-dunărean-pontic
Aici ar fi 2 cestii bune rau :
1) soldatii romani trebuiau sa jertfeasca zeilor romani Inclusiv imparatului… Deci zelotii jertfeau ca niste pagani? Erau evreii „pagani”? Eu stiam ca erau monoteisti!!!
2) Prin epoca aia daca implineai 50 de ani erai f batran… Deci care erau sansele ca un fost zelot capturat de Titus sa fie legionar roman in timpul lui Traian?
Oricum nu uitati – evreii erau politeisti la anul 70 e.n.?!
Io un amarat de Bizonu’ credeam ca evreii sunt monotesiti cel putin de la Solomon incoa. Acu una din 2:
– ori io sunt in eroare
– ori dl ala e „ingenuu” sau de doriti „avantgardist” si neinteresat de „antichitati” fie ele si iudaice
Puteti sa cenzurati – insa intrebarea ramane – erau evreii politeisti?!
Adica evreii nu erau mozaici?
Sau cumva mozaismul nu este monoteism?!
[Mod.: nu ştiu de ce îi tot daţi zor cu cenzura? Vreţi să apăreţi ca martir? 🙂 ]
Stimate moderator
naravu’ „democratic” este sa cenzurezi opiniile nefavorabile . Adica se permit injuraturile dar nu intrebarile sau oponiile „pe bune”. Ori intrebarile mele „nedumerite” sunt mult mai deranjante decat niste injuraturi antimsemite „clasice” (care in 99% din cazuri demnasca o crunta imbecilitate)
A .. si nu zic prin cate „locuri” sunt cenzurat .. de la stanga la dreapta politica in mod „democratic” si „nediscriminatoriu”
@Ghiţă Bizonu
> si nu zic prin cate “locuri” sunt cenzurat …
Vă compătimesc 🙂 , dar era vorba de „cenzurarea” dv. pe ACUM; puteţi să-mi daţi câteva exemple că v-am „cenzurat” întrebările dv. nedumerite??
> intrebarile mele “nedumerite” sunt mult mai deranjante decat niste injuraturi antimsemite “clasice”
Trebuie să înţeleg că „întrebările dv. nedumerite” le-aţi gândit ca înjurături antisemite… subtile?? sofisticate ?? 🙂
@Dl. Bizonu
Nu am fost niciodata de acord cu comentariile dv. Comentariile la acest articol sint iarasi fara rost si va legati de ceva care in fond nu este subiectul acestui interviu.
Probabil ca nu stiti nimic despre Prof. Toma George Maiorescu si va sfatuiesc sa va documentati.
Dar pentru ca sinteti asa de documentat in privinta religii mozaice, as vrea sa stiu daca doriti sa contribuiti cu bani la proiectul profesorului Maiorescu.
Sint sigura ca sinteti de acord ca evreii romini au contribuit enorm de mult la cultura romina si doriti ca aceasta contributie sa nu fie uitata.
Va rog sa luati contact cu revista Realitatea Evreiasca cind doriti sa trimiteti donatia dv. pentru realizarea acestui proiect.
As dori totusi un raspuns la intrebarea daca dvoastra considerati ca in sec I e.n. evreii erau politeisti.
Nu ma intereseaza biografia dlui Maiorescu.
Insa daca dl Maiorescu va demonstra ca evreii erau politeisti (eventual si idolatri!!!) in sec I e.n., cu toata saracia mea voi da niste bani pentru a populariza aceasta „ecstraodinara” idee!!!
D-nu Bizonu’
Ce-i toata chestia asta cu mono si politeistii (‘mama lor…)?
Din putinatatea cunostintelor mele de istorie si relgie a perioadei in cestiune, v-as impartasi ca eu, daca eram un zelot si mi se facea cinstea sa mi se dea un job pe viata intr-o legiune onorabila, m-as fi inchinat si la mama lor de idoli. Asa faceau si multi dintre onorabilii membri PCR care isi cununau copii in biserica si in inima lor le era frica de moarte de Doamne Doamne cel Unic.
Tot din memoria mea naclaita, tin minte un pasaj scris de fratimio, Jeremy Rifkin, in tomul lui empathiccivilization.com/ care nici mai mult nici mai putin „e de parere” (cred ca nici el nu stie istorie, dar citeaza in draci – bibliografie mare la coada cartii) ca in Roma antica sa tolerau toate religiile cu conditia ca toti sa respecte religia oficiala. Asta pentru ca Roma ajunsese sa fie populata de indivizi din toate colturile imperiului si ca mentalitatii urbane si cosmopolite pe care acestia o adoptasera de voie de nevoie (nu aveau Skype si Facebook sa tina legatura cu rudele sarace de la marginea imperiului), i se potrivea mult mai bine decit religia oficiala politeista dar bazate pe metafore agricole (rurale) i se potrivea zic eu o religie monoteista care promova valori abstracte. La concurenta au fost religiile monoteiste ale evreilor si crestinismul. Prima nu a prins pentru ca era exclusiva.
Daca asta e adevarat (nu mai pot sa mai uit in carte, ca am dat-o unui nepot) atunci de ce nu s-ar fi rugat si zelotii matale mai cu fereala la ce le placea lor, ca sa-si pastreze jobul?
P.S. Erati mai cool. Parca v-ati pierdut cu firea.
Dl. Bizonu
Eu nu cunosc istoria evreilor din sec 1. Cel putin eu admit ca nu stiu, iar dv. va laudati ca stiti asa de mult. Eu nu va contrazic daca erau sau nu politeisti si ma intereseaza f putin acest subiect.Poate altcineva sa va dea raspunsul.
In orice caz, in numele Realitatii Evreiesti si a lui TMG, va multumesc pentru acei banuti si probabil ca va fi un perete cu numele celor care au donat bani. Numele dv. va fi mentionat si linga el va fi scris „ecstraodinara” idee!!!”
Si altceva… de ce scrieti romaneste ca un papuc? Eu daca fac greseli gramaticale am o scuza, pt ca am plecat din Romania acum 50 de ani. Care este scuza dv? Sarcasm sau pura nestiinta?
Pentru ca totusi sa nu vorbesc cu pacat (mono sau poli). In interventia lui d-l Bizon’ e o intrebare justificata la pasajul din interviu – citez:
TGM: Evreii au ajuns pe aceste meleaguri binecuvântate la trei decenii după incendierea, năruirea şi trecerea Ierusalimului prin fierul plugului.
D-nul Bizonu si-a expus indoiala, aducind si argumente. Din pacate, comentariul d-lui sunt si alte considerente care au distras atentia. Nu as putea sa-l contrazic la acest punct.
Ar fi interesant daca si cum aceasta teorie este validata, pe ce izvoare si rationamente se bazeaza. Pentru ca este deosebit de interesanta. In ce ma priveste, nu am motive sa ma indoiesc ca TOMA GEORGE MAIORESCU nu ar avea o baza pentru cele afirmate.
Toate acestea nu fac obiectul principal al interviului desi spectaculosul teoriei deschide apetitul la o discutie. Subiectul merita un articol separat.
Dnei Wanda Lucaciu,
Dlui George Petrineanu
daca doriti sa discutati despre impportanta religiei iudaice (monotestista!!!) in definirea iudaitatii (caracterului evreiesc) al unui indivud, comunitatii va sfatuiesc sa va duceti la cineva mai „specializat” – cel mai bine el un rabin!! Sau poate sa il intrebati pe dl Tzvi Saita …
Poa ar fi bine sa intrebati la o ambasada a Israelului care sunt criteriile pentru care un idivid este considerat evreu si are automat drept la cetatenia israeliana (cam aceleasi cu Legea lu’ Ezra).
Oricum puteti cauta in orice Vechi Testament (inclus Pentateuh adica Tora) sa vedeti ce facu Moise ci cei care s-au inchinat Vitelului de Aur (din Numerii, Iesirea :
7. Atunci a grait Domnul catre Moise: „Grabeste de te pogoara de aici, caci poporul tau, pe care l-ai scos din tara Egiptului, s’a ticalosit.
8. Curand s’au abatut de la calea pe care le-ai poruncit-o, si-au facut un vitel turnat si i s’au inchinat si i-au adus jertfe, zicand: – Iata-i pe dumnezeii tai, Israele, care te-au scos din tara Egiptului!”
………
Asa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: – Puneti-va fiecare sabia la sold si strabateti tabara de la o poarta la cealalta si ucideti: fiecare pe fratele sau, fiecare pe fartatele sau, fiecare pe aproapele sau!”
28. Si au facut fiii lui Levi asa cum le poruncise Moise. In ziua aceea au cazut din popor ca la trei mii de oameni
caci ar trebui sa stiti ca prima porunca este „Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Care te-a scos din pamantul Egiptului si din casa robiei. Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine!”
Acestea sunt sa zic asa „materie comuna” in relgia mozaica si in cea crestina!!
Si importanta .. cei care nu urmau legea lui Moise (credinta mozaica) nu erau evrei!
Daca sustineti precum Maiorescu asta ca zelotii aar fi putit sa fie incadrati in armata romana (fie ca si auxiliari) negati iudaicitaea lor.
Apoi mai trebe sa va zic ca poporul evreu are ceva “merite” fiindac este considerat ca fiin primul popor monoteist . Daca contestati monoteismul evreilor din sec I en .. sa fie primit! Aferim!! inseamna ca evrei sunt “pagani”!!! “Pagani” precum idolatrii elini, italici sau africani!!!
Ma intreb ce rost au Centrele Studii Israeliene atunci cand membrii ai unei comunitati evreiesti , pe un site al unei publicatii in care evreii abunda stricta observatie (nu Doamne feri!) se fac afirmatii de natura a contesta mozaicitatea locuitorilor regatului Iudeei … si un pradait de “goi” este luat la “bete” pentru ca sustine ca totusi locuitarii Ierusalimului din sec I en erau monoteisti!!! (e ca si cum un rabin ar invata niste “crestini” sa zica tatal Nostru!! Posibil INSA sigur scandalos !!!)
Se dle Petrineanu … sper ca nu aveti ascendenti evrei… Supozitia ca cum ca eu daca eram un zelot si mi se facea cinstea sa mi se dea un job pe viata intr-o legiune onorabila, m-as fi inchinat si la mama lor de idoli arata nu nu mai completa ignoranta a ce au fost zelotii dar mai este un scuipat pe memoria celor care au murit la Massada. Cestie de la care s-au abtinut pana si invingatorii lor..
Mersi d-l Bizonu.
Dar sa stiti ca eu nu am zis nimic de mono sau poli. Ma gindeam doar ca omul e parsiv prin natura lui. Oportunism se gaseste peste tot, desi e greu de depistat, ca altfel nu ar mai fi… Personal n-as pune mina in foc nici pentru cel mai zelos zelot 🙂 noroc ca n-am fost in pielea lor.
Imi asum ignoranta. Totusi, daca inteleg bine, d-voastra definiti evreii (evreul mediu) prin religie, eu prin ADN. E clar ca ai dumneavoastra nu sunt toti si ai mei si invers.
> mai este un scuipat pe memoria celor care au murit la Massada.
Aolio, ce-am facut! Dar daca stau mai bine sa ma gindesc… e problema lor 🙁
Deci care este subiectul disputei??
Dl. Maiorescu scrie:
TGM: Evreii au ajuns pe aceste meleaguri binecuvântate la trei decenii după incendierea, năruirea şi trecerea Ierusalimului prin fierul plugului.
Dl. Bizonu contestă că asta ar putea fi adevărat. Motivul pe care îl dă este, dacă am înţeles eu bine, următorul:
Eventualii evrei au ajuns în Dacia în cadrul Legiunilor romane, ai căror membri erau datori să profeseze religia – politeistă – a Romei. Dar evrei care profesează o altă religie decât cea mozaică (cu atât mai mult una politeistă) nu pot fi numiţi evrei.
Am înţeles corect argumentul dlui Bizonu ?
Dacă da, atunci dl. Bizonu nu neagă că nişte etnici evrei, veniţi cu Legiunile romane, s-au stabilit în Dacia. Neagă doar că aceştia mai erau evrei în sens religios, adică că mai puteau rămâne mozaici.
Aşa este?
Deşi şi aici mai trebuie văzut dacă nu au continuat să profeseze, pe ascuns sau public, religia mozaică… Relevant pentru tema articolului este dacă aceştia s-au dizolvat sau nu, în decursul secolelor, în populaţia locală. Dacă da, atunci nu se poate spune că ar fi contribuit în calitate de evrei la cultura română.
PS: văd că şi George atrage atenţia asupra înţelesului dublu al cuvântului „evreu” – religie şi etnie (ADN).
Un pas important in realizarea unui Memorial iudaic in Romania nu necesita fonduri mari, dar poate avea efecte spectaculoase.
Modelul exista la Universitatea din Tel-Aviv, este un program informatic unde se pot inscrie familiile evreiesti care au trait in Romania. La acest program pot avea acces persoane care acum se afla pretutindeni in lume, dar care mai pastreaza memoria stramosilor lor. Cimitirele au fost poate vandalizate sau instrainate ca terenuri. Sinagogile au disparut, cu certitudine, in numeroase localitati. Dar memoria nu a disparut si poate fi recuperata.
Dna Wanda
eu voi da bani seriosi cu conditia sa se refuze banii lui Bizonu.
Circula zvonuri ca Ghita Bizonu ar face un documetar de istorie comparata a religiilor pe fundal muzical cu slagaru ” Dupe Podu Grant” ( Maestru Gica Petrescu).
Sper ca ideea muzeului sa se poata materializa.
Facind o paralela, pentru ca o parte a familiei mele provine din Basarabia si pentru ca am o serie de obiecte si acte in casa carate din Cetatea Alba (Belgorod Dnestrovsky in Ucraina) am gindit si eu ca in România nu se stie mare lucru despre basarabeni. Macar o casuta se putea umple cu exponate si materiale descriptive.
Revenind la „Muzeul spiritualităţii iudaice în România”, paralel si in asteptarea acestuia ca local fizic, ar mai fi tot felul de pasi care s-ar putea face.
O lucrare de sinteza care sa adune pe capitole informatia despre evreii. Exista Wikipedia si probabil alte materiale pe care nu le cunosc. Important este ca o astfel de lucrare sa inregistreze informatia in mod structurat si sa poata fi folosita in multe scopuri, inclusiv de catre cei care cunosc putin.
Se poate face un muzeu virtual cu exponate vizitabile tridimensionale dar si cu alte materiale.
O locatie fizica potrivita nu trebuie neaparat sa fie amplasata undeva in ,,buricul tirgului”. Se poate alege o zona semnificativa, sa o zona total aiurea care printr-o amenajare de exceptie (a muzeului) sa fie adusa in atentia publicului. Nu e inventia mea, dar localuri dezafectate cu valoare istorica (asta poate fi si ceva vechi de numai 30-40) cum ar fi o fabrica, cartier de case intr-un loc marginas unde nu ar costa mult achizitionarea ar fi o provocare, pentru a impusca mai multi iepuri. Mi-am exprimat opinia asta cu privire la Catedrala (stiti care) ca ar fi trebuit sa fie amplasata in cel mai nenorocit loc pentru reducerea costurilor dar si pentru a ridica locul cu pricina. Acestea sunt procedee binecunoscute prin alte parti. Stiti, Tate Modern in Londra intr-o fosta centrala electrica. Exista o centrala electrica parasita la Schitul Golesti (numai ca a fost facuta una cu pamintul) dar exista sigur multe alte localuri industriale raspindite in tara care asteapta o binecuvintare – si ele sunt in ceasul al 12-lea.
E de suflecat mîinile si trecut la treaba. O documentatie si un ,,plan de afaceri” e primul pas. Bani s-ar gasi dar cineva trebuie sa injuge boii si sa-i duca acolo unde trebuie ca singuri nu vor merge niciodata. Obstacole? Orgoliile, lupta pentru capital politic, lipsa de realism, plasarea stachetei acolo unde nu se poate ajunge – cele obisnuite si bine stiute…
Printre cele mai bine scrise istorii recente a Evreilor in Romania, Carol Iancu – elevtian, mersii bocuu, ca UNII – este pe departe cel mai valoros. Au mai fost unele incercari si ele in ultimii ani, dar destul de sarace. In plus Carol Iancu a scris o antologie perfecta a emanciparii evreilor in Romania. Le-am devorat…..
De fapt o incercare a unei expozitii improvizate este la Sinagog Mare in Bucuresti ( unde sint mindru ca am „banca mea” ) exista, iar Rabbi Schaffer este o bijuterie cu care sint mai ca sigur ca se pot discuta asemenea proiecte.
Comunitatea are, de fapt, pe Popa Soare la nr. 18, un centru comunitar extrem de bieb dotat cu o sale de congerinte care, ultima data cind am fot, cam prin septembrie anul trecut a gazduit cam 250 de persoane.
O expozitie/muzeu de care se vorbeste aici nu stiu daca ar avea spatiul necesar pe Popa Soare.
In Sydney exista un excelent Jewish Museum, la fel si in Melbourne, asta referitor la Australia, dar, de ce sa-l ocolim pe bunul si splendidul Radu Ioanid, omu de baza pentru a fi consultat pe asemenea teme.
Trebuie sa plec, dar voiu revenii……
Incidentally ” banii NU s-ar gasii” asa de usor mai ales ca aici vorbim de milioane si nu de lei.
Ideea unui muzeu în spaţiul virtual nu este nouă.
M-am ocupat de acest subiect – intens – mai bine de doi ani, între 2001 şi 2003 şi am realizat, cu fonduri USAID via B’nai B’rith Internaţional: un sit bine documentat, care conţine informaţie din plin (www.romanianjewish.org), un CD-ROM interactiv, o conferinţă pe tema Moştenirii Culturale Evreieşti în România, câteva plăci comemorative dintre care una la Iaşi în faţa Teatrului Naţional, în memoria lui Avraham Goldfaden, părintele teatrului în limba idiş.
La cerere pot trimite copii ale CD-ROM-ului (imagini, muzică, personalităţi, istorie… veţi fi surprinşi de bogăţia de informaţii).Am încercat să propun şi o Fundaţie.Însă problema este mereu aceeaşi: în teorie mulţi spun că este nevoie.În practică aproape nimeni nu doreşte să contribuie – nu doar cu bani, dar nici măcar cu o mică muncă voluntară. Contraziceţi-mă dacă vi se pare că bat câmpii.
Din păcate nu doar românii au împrumutat din cultura evreiască ci şi evreii născuţi în România şi-au însuşit din atitudinea mioritică.
Domnule Stefan N. Maier,
Personal sunt foarte doritor de a putea consulta CD-ROM-ul interactiv. Daca el exista in Bucuresti, imi puteti spune unde, fara a va obliga sa mi-l trimiteti prin posta.
Cu stima,
Victor Sonea
Un muzeu al spiritualităţii iudaice ? Da, este necesar, dar să-l facă românii când au să vrea să afle ce şi cât au pierdut prin purificarea etnică promovată pe diferite cāi şi prin diferite mijloace, şi nu numai faţă de evrei.
Păstrarea memoriei spiritualităţii iudaice este deocamdată obligaţia Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, care are şi oamenii potriviţi s-o facă şi mijloacele materiale mai mult decât suficiente, în special prin posesia unui patrimoniu disponibil, destul de mare, după fenomenul «vânzārii» din România a 400.000 de evrei.
O adevărată valoare o va avea un astfel de muzeu dacă va fi făcut din proprie iniţiativa şi cu bunul simt, care sigur există, dar are nevoie de timp ca să se manifeste. Iniţiatorii trebuie să fie conducătorii români, care au puterea să tragă oamenii dupe ei. Un exemplu de acest fel mi s-a întâmplat mie în calitaea mea de responsabil de obşte când, doar la o simplă sugestie de a mea, primarul din Căiuţi a mobilizat toată comunitatea de locuitori ai acestei comune şi au salvat un cimitir evreiesc pe cale de distrugere.
Există antisemitism,dar există (coexistă !), şi omenie.
Propunerea D-lui Victor Sonea trebuie îmbrăţişată (în principiu tot de către Fereratia Comunităţilor Evreieşti), pentru a nu se pierde un plus de informaţie, cât timp mai există martori în viaţă, capabili să complecteze tabloul spiritualităţii evreieşti din România.
Cred că Domnul George Petrineanu greşeşte dacă crede că prin ADN se poate stabili apartenenţa la evreime! ADN-ul uman este unul singur, pentru toate rasele, iar evreii nu constituie o rasă, ci o populaţie cu un cumul de: credinţă religioasă şi asocieri la anumite valori şi caracteristici, de reacţii specifice evoluate prin adaptare şi dezvoltare dealungul istoriei în faţa forţelor exterioare neprielnice şi chiar agresive faţă de acest grup etnic.
Şi D-le Ghiţā Bizonu, de ce ar trebui sa consideraţi apriori că D-ul Petrineanu s-ar simţi jignit dacā ar fi fost evreu, prin exprimarea folositā mai sus de Domnia Voastrā: „… sper cā nu aveţi ascendenţi evrei…”?!
@Pincu S
> Un muzeu al spiritualităţii iudaice ? Da, este necesar, dar să-l facă românii când au să vrea să afle[…]
Asa e. Si totusi… „Românii” nu-l vor face pentru ca pentru a vrea sa afle trebuie mai intîi sa stie (sa constientizeze). Ca sa stie trebuie sa aibe acces la un muzeu. Tratatele academice, chiar daca exista, ele sunt cautate de o minoritate.
Este o situatie oarecum similara cu ,,Promovarea României” care se face de catre români pentru ca ceilalti nu se grabesc sa afle.
Asa ca eu consider – din pacate – ca mai pragmatic ar fi ca Federaţia Comunităţilor Evreieşti sa sustina initiativa, bineinteles cu sprijin de la autoritati române, initiative private etc. Dar dumnealor ar putea initia si coordona.
Pastrarea memoriei se poate (si trebuie) face si prin creatii artistice – film, roman. Pacat ca nu apare asa ceva. Poate tot Federatia ar putea initia o bursa pentru creatorii de film? sa fim intelesi, nu film la comanda ci sprijin, pentru ca producatorii de film independent duc lipsa de bani.
De aceea lansam ideea in comentariul meu ca ,,sunt bani”. Stiti cum e, tot calul care trage primeste si bicele…
ADN. Ma asteptam la intrebare 🙂 Nu am vrut sa spun ca poti sa identifici o etnie prin ADN ci ca poti sa reconstitui traseul unui individ actual spre o zona geografica in care au trait rudele lui. Pe calea rudeniei poti identifica ramuri. De exemplu eu am o ipoteza inca neconfirmata ca o ramura a familiei se trage din Armenia (pe la 1700). Exista teste ADN care se pot cumpara pe internet. am facut asa ceva dar era intr-o faza prea timpurie a acestui gen de servicii si rezultatul primit era indescifrabil. Am folosit „ADN” cu sensul acesta, ca sa-l opun metodei de a defini aparteneta la o etnie prin religia practicata.
D-l Bizon a vrut sa ma previna ca in cazul ca am ascendenti evrei sa ma ascund in gaura de sarpe, mai ales de cei de la Massala. Nu cred ca a avut in vedere sensul jignirii. Nu se stie niciodata ce ascendenti ai, dar eu ma inchin in orice caz la alti ,,draci” 🙂 .
Considerind ca subiectul aici este MUZEUL, derivatele mai curind irelevante nu fac decit sa piarda timp/efort ideatic „la subiect”.
Presedintele actual al Federatiei, Dr. Aurel Vainer, este o persoana extrem de usor de abordat si sint convins ca ar aprecia interesul exprimat aici si Acum in a se incerca un muzeu serios.
In privinta fondurilor sint la fel de sigur ca NU exista. Deci, cei care sint seriosi si capabili ( la seriosi e pe dovezi concrete, la capabili este deja Stefan Maier pina una alta )pot incepe asa ceva fara prea multe discutii si comentarii.
Bref, chiar si Acum poate initia un proiect bazat pe propuneri realiste deoarece este o difernta capitala intre a discuta subiecte si a creea obiecte.
Eu asi incepe cu infiintarea unui „trust” oficial cu scopul bine definit, asta insemnind DEFINIREA scopului.
Platforma existind, oameni destepti la fel, sa vedem cine dovedeste acel spirit practic.
Se poate incepe lista cu mine……
@Tzvi Saita
M-as intreaba de ce nu s-a dus d-l Maiorescu direct la Dr. Aurel Vainer…
@Sfartz Pincu
> Un muzeu al spiritualităţii iudaice ?
> Da, este necesar, dar să-l facă românii
> când au să vrea să afle ce şi cât au
> pierdut prin purificarea etnică promovată
> pe diferite cāi şi prin diferite mijloace,
> şi nu numai faţă de evrei.
Doar ca evreii din Ro sunt tot români, deci in aceeasi oala. In plus, intuiesc ca multi români de origine evreiasca din generatia tinara nu stiu nici ei prea multe despre ceeace a fost.
De acord, ar fi fost „frumos” ca initiativa sa vina si sa fie sustinuta de români (oarecare).
Pentru toate persoanele care doresc sa aiba la dispozitie CD-ROM-ul interactiv, am creat un spatiu on-line de unde se pot descarca fisierele.
Adresa este: https://app.box.com/s/68p6iq471rhs7frroppw
1. Descarcati aceste fisiere intr-un folder pe computerul dv
2. Dublu-clic pe fisierul rjh.exe
Asigurati-va ca sonorul este activat. Discul are si o muzica placuta.
Sa-mi spuneti opiniile dv., daca intampinati vreo dificultate tehnica, etc.
Problema cultelor orientale în Dacia Romană a fost analizată de Silviu Sanie, știu că a apărut doar vol. I, al doilea a rămas în manuscris. Iudeii din Dacia romană fac parte din acest context și, mulți sau puțini, au continuat să trăiască și după aceea (nu cunosc detalii, nu am analizat problema).
Un asemenea muzeu ar fi nu numai justificat de rolul major al multor evrei în cultura română modernă și contemporană, dar ar fi ocazia unei recuperări, fie și parțiale, ale unor „crime” asupra patrimoniului cultural. Una dintre aceste crime este distrugerea graduală și sistematică a centrului orașului Constanța, care a început în anii ’80 și a continuat pînă la desăvîrșire sub primarul Mazăre: unul dintre cele mai frumoase centre urbane din sud-estul european a ajuns o jale și nu e vorba numai de casinoul de pe malul mării, cum greșit se crede (la urma urmei, acela încă există!). Este vorba despre zona Pieței Ovidiu și de zona învecinată, efectiv distruse la modul criminal.
Este vorba, implicit, și de marea sinagogă, demolată deja în anii ’80. ACOLO AR TREBUI DESCHIS un asemenea muzeu propus de T.G. Maiorescu, deoarece ar implica refacerea zonei, readucerea ei la normalitate. Este un loc propice și din motive istorice, deoarece Constanța și, în general, zona de est a României a fost patria multor etnii – armeni, musulmani de diverse origini, greci, ruși, italieni, francezi și, desigur, a multor evrei.
Este inadmisibil ce s-a întîmplat acolo, căci nu e vorba numai de demolarea sinagogii, ci de distrugerea graduală a multor monumente: Casa cu Lei, Hôtel d’Angleterre (unde Eminescu a stat 10 zile, există acum documentele) și toată zona adiacentă. Crime urbane, asasinate ale culturii române… Cineva trebuie să refacă toate acestea, să le redea viața, să readucă orașul Constanța la stadiul de cel mai frumos oraș al zonei de est–sud-est a Europei.
Dle Sfartz Pincu
Sa afirmi ceva in genul daca eram un zelot si mi se facea cinstea sa mi se dea un job pe viata intr-o legiune onorabila , m-as fi inchinat si la mama lor de idoli. inseamna sa respingi in modul cel mai violent exact o intreaga istorie a spiritualitaii iudaice.
Inseamna sa iti bati joc de acei evrei – poate cea mai “pura” expresie a vechii spiritualitati iudaice care au preferat moartea eroica in numele monoteismului (si in plus o negare a istorierie evreiesti. Zelotii au preferat sa moara ….)
Ar fi trist ptr ascendenti .. poa mai rau decat convertirea la crestinism sau islamism (macar religii monoteiste!! Care se pretind , imntr-un fel sau altul, ca find continuatoare ale lui Abraham si Moise)
Auxiliar se pare ca dvoastra va definiti ca apartinator al spiritualităţii iudaice doar prin opozitie fata de românii (românii când au să vrea să afle ce şi cât au pierdut prin purificarea etnică promovată pe diferite cāi şi prin diferite mijloace, şi nu numai faţă de evrei). Si se pare ca nu sunteti singurul de pe aici.
@Ghiţă Bizonu
Când am scris că românii trebuie să ia iniţiativa pentru un muzeu al spiritualităţii evreilor din România, nu m-am gândit la naţie în ansamblu, ci doar la indivizi, în special acei indivizi care şi azi trăiesc sub căciula antisemitismului, pentruca un asemenea muzeu să devinā un „instrument” de vindecare a acestei boli.
Pot să va asigur că spiritualitatea umană este una singură pentru mine, nu este nici iudaică nici română, nici de altă naţie! Deci nu mă puneţi în opoziţie faţă de spiritualitatea românească, măcar pentru simplul motiv că sunt român ca şi toţi ceialti evrei care fac parte din această etnie, dar au trăit, trăiesc şi sper să mai trăiască în această ţară, şi nu neagă această apartinenta!
Toată activitatea mea inginerească a fost dedicată acestei ţări şi oamenilor ei. Şi nu cred că spiritualitatea exclude creaţia tehnică.
Aveţi o părere greşită când sugeraţi că pe „aici” se practică un separatism spiritual naţionalist. Înseşi această exprimare a Domniei Voastre Va situează exact în poziţia separatistă pe care o sugeraţi.
Cer scuze dacă m-am exprimat fără prea multe precizări din dorinţa de a nu încârca inutil pagina.
@Christina Vlad
Din primul link indicat de Domnia Voastră rezultă un aspect interesant, şi anume că în cantoanele din Est-ul Elveţiei sunt aproape de două ori mai mulţi „pentru” blocarea emigrărilor spre Elveţia decât în cantoanele din Vestul Elveţiei ! Acest aspect se vede pe harta care este prezentată în link.
O fi încă viabilă influenţa Cortinei de Fier?
O observatie de pe margine, citind comentariile:
nu vi se pare oare ca Ghita Bizonul isi bate joc pur si simplu de intreaga tema si de toata discutia?
D-l Bizonu’
Nu aveam de gind sa mai continuu discutia asta printre altele din lipsa mea de competenta la asa ceva. Ma hotarisem sa citesc mai mult despre acesti zeloti cind voi avea ocazia.
N-am avut de lucru sa iau o mica proba din Wikipedia referitor la zeloti. Nu stiu daca ce e scris acolo e adevarat – Wikipedia e citeodata luata in ris. Dar, vizavi de insistentele dumneavoastra pe care le citez mai jos:
> Sa afirmi ceva in genul daca eram un zelot si
> mi se facea cinstea sa mi se dea un job pe viata
> intr-o legiune onorabila , m-as fi inchinat si
> la mama lor de idoli. inseamna sa respingi in
> modul cel mai violent exact o intreaga istorie
> a spiritualitaii iudaice.
Prima fraza din Wikipedia suna asa:
Zelot (în greacă Ζηλωτές zelotes). Membrii unei secte evreiești, cunoscută mai ales prin opoziția agresivă față de stăpânirea romană, dar și față de politeism. A avut o aripă extremistă, renumită pentru terorismul și asasinatele ei.
Acum nelamurirea mea: ce tot îi dati cu zelotii astia si cu spritualitatea iudaica!?
Pentru mine important este cu ce au contribuit evreii la cultura si civilizatie, prin contributiile lor umaniste, nu prin actele comise de o suma de indivizi robotizati in virtutea unei credinte, convingeri oricare ar fi ea.
Traiesc intr-un loc in care libertatea de expresie e pretuita atit incit pot sa arat degetul in public Reginei (daca o astfel de mirlanie mi-ar trece prin cap). Nu voi face niciodata aceste gesturi, dar imi voi rezerva libertatea de a comenta cum vreau eu (mai putin instigari si analogii nepotrivite cu prezentul), chiar daca asta ar insemna – vai – ca de exemplu, cum scrieti sa ,,iti bati joc de „acei evrei” – poate cea mai “pura” expresie a vechii spiritualitati iudaice care au preferat moartea eroica in numele monoteismului (si in plus o negare a istorierie evreiesti. Zelotii au preferat sa moara ….)”. Wow!
Cum spuneam, îi prefer pe evreii care au luat Premiul Nobel sau au fost pe lista nominalizatilor in timp ce de niste personaje din negura istoriei (nu se stie cit de idealizate) ma sinchisesc mai putin – locul lor e intr-un raft de arhiva dar nu ei (sau altii de acest gen) au adus omenirii teoria relativitatii. Evreii care traiesc sau au trait in România au si ei o pozitie speciala pentru ca sunt concetateni, nu neaparat purtatori ai unei inalte spiritualitati iudaice. Pot si trebuie sa fie admirati pentru atitudinea si contributia lor (atunci cind e cazul). Iar daca au ales sa nu contribuie cu nimic continua sa fie demni de tot respectul oricum ca orice alt individ al rasei umane.
Sunt multumit de invinuirile pe care mi le aduceti asa ca din punctul meu de vedere nu trebuie sa mai insistati.
Corneliu
scurt si la subiect re bizonu : EMES !
Glosar: emes Yidish din Ebr. Emet = adevar, adevarat ca exlamatie
[…]Mod.
Domnule Sfartz Pincu, aici se discuta un alt subiect. Va voi raspunde la „Referendum în Elveţia (III)”.
Cer scuze, raspunsul pentru Doamna Christina Vlad era destinat temei cu referendumul din Elvetia! Am incurcat eu borcanele!
Domnului Stefan N. Maier
Vă mulțumesc pentru adresa sit-ului, am descarcat deja o parte din documente, sunt de o valoare inestimabila.
Cu deosebit respect,
Victor Sonea
Cu placere. Pentru a folosi optim informatia, trebuie sa urmati instructiunile. Ati reusit sa porniti „rjh.exe”?
„Romanian Jewish Heritage” :
Am descărcat totul dintr-un foc apăsând pe „Download” care este în dreptul titlului „Romanian Jewish Heritage”. Am obţinut un file comprimat numit „Romanian Jewish Heritage.zip”.
Conţinutul l-am decomprimat pe un disk local, într-un folder numit „Romanian Jewish Heritage”. Imediat sub el erau sub-folderele „images”, „media” şi „xml”, precum şi numeroase files, printre care şi „rjh.exe”.
L-am executat şi a fost OK. Numai că, pornind de aici, multe sub-meniuri n-au funcţionat corect la mine.
De ex.: sub-meniul Holocaust / Legislatie generează o eroare : un file nu a putut fi găsit deoarece este căutat în structura
J:\_work\cdRJH\cd\images\holocaust\legislatie\
în loc de (în cazul meu)
f:\Romanian Jewish Heritage\images\holocaust\legislatie\
Domana
Domnilor
am o curizitate ce rost mai are propunearea lu TGM ca De pildă, la Curtea rabinică ar trebui să existe discuţii despre înţelepciunea rabinică
Daca religia evreilor in sec I en este irelevanat si conteaza numai premiile Nobel atunci ce rost mai are pomneirea rabinilor si a intelepcinuu lor?!
Eu imi bat joc de idee sau cine?!
EMES !!!
@ Ghiţă Bizonu
Cu tot respectul pentru înţelepciunea Domniei Voastre, cred că urmăriţi o confuzie în termení doar pentru a încurcă borcanele! Sunt convins că ştiţi despre ce este vorba şi nu Va convin anumite aspecte ale cotei de participare a spiritualităţii iudaice la spiritualitatea română în ansamblul sau. Spiritualitaea ca o creaţie a înţelepciunii umane, este ca şi înţelepciunea înseşi – unică şi indivizibilă şi nu oferă drepturi de exclusivitate nimănui.
Dacă este ceva de acceptat referitor la spiritualitaea umană în ansamblul sau, atunci acest lucru este „specificitatea” spiritualităţii, noţiune aplicabilă deja unui anumit grup de oameni. Există un specific românesc, aşa cum există şi un specific iudaic, sau specificul rusesc, ţigănesc,etc.
Iar în cadrul specificului românesc al spiritualităţii se reflectă şi sunt parte a acestuia specificul naţionalităţilor conlocuitoare. Şi aceste participări specifice la o singură spiritualitate constituie bogăţia şi valoarea lor.
Dacă cineva doreşte o spiritualitae naţională, „curată”, „verde”, „unică” şi bazată pe o ideologie rasistă, va trebui să dea timpul înapoi.
Şi are rost şi înţelepciunea rabinică, şi spiritualitaea laureaţilor Nobel, la fel ca şi folclorul şi absolut tot ce crează mintea omenească, dacă este spre binele oamenilor.
@ Ştefan N. Maier
Nu mai înţeleg de ce ne batem capul pentru o clădire a spiritualităţii iudaice româneşti, din moment ce există minunăţia asta de documente, accesibile oricui ştie să umble cu calculatorul! Numărul de vizitatori al unui muzeui plasat într-o clădire este incomparabil mai mic decât numărul celor cu acces la internet. Este necesara doar promovarea pe toate câile de media a acestor documentare!!
Singura mea nemulţumire este că nu am găsit evoluţia spiritualităţii iudaice din România în perioada de după 1945, prezentată similar cu ceeace ne-aţi oferit cu acel sit.
As mai comenta un lucru. Dupa parerea mea, folosirea in numele propusului muzeu a termenului ,,spiritualitate” nu aduce un serviciu ideii. Motivul este pentru ca ,,spiritualitate” inseamna doua lucruri total diferite, unul laic si unul religios.
Amestecate la un loc apar confuzii asa cum au aparut in discutiile pe marginea articolului.
Apoi, nu ,,spiritualitatea iudaica” in forma ei generala si universala intereseaza intr-un muzeu din România. E clar ca se doreste un muzeu (intr-o forma sau alta) al culturii si civilizatiei evreilor români. Formulat asa, ar intra cam tot ce trebuie dar nimic in plus. Contributiile culturale si materiale ale evreilor (sau oricarei alte grupe etnice) din afara României îsi gasesc locul in institutii omologe.
Imi este din ce in ce mai clar ca vorbim de fatete ale culturii si civilizatiei comunitatilor care au trait pe teritoriul României. Intre acestea, evreii sunt in egala masura de considerat ,,români” la fel ca si altii, bineinteles.
P.S. Ma indoiesc de corectitudinea sintagmei (nu a ceeace vrea ea sa desemneze) ,,intelepciune rabinica”. Au existat de buna seama rabini intelepti, a existat (si existat) o traditie de intelepciune pe care acestia au propagat-o (despre care nu stiu insa nimic) dar a face din asta o notiune in sine in sensul terminologic nu mi se pare relevant. Ca si cum rabinii ar fi fost extraterestri si au venit cu ceva care nu putea fi produs pe pamînt. Cum ai spune ,,intelepciune scandinavica” – asa ceva nu exista.
„Nu mai înţeleg de ce ne batem capul pentru o clădire a spiritualităţii iudaice româneşti, din moment ce există minunăţia asta de documente, accesibile oricui ştie să umble cu calculatorul! ”
Da, așa este, dar niciodată, efectiv niciodată, vizitarea unei adrese internet nu echivalează cu atmosfera reală, la fața locului. Am avut experiențe diverse, de ex. situl roman Porolissum ori Carnuntum, lîngă Viena, ori Muzeul Durerii de la Sighetul Marmației ori muzeul evreiesc din București, ca să revin la temă. Niciodată vizitarea unei adrese internet nu echivalează cu vizitarea in situ, cu atmosfera colosală a unor exponate.
eu, așadar, aș vota pentru o clădire efectivă, reală, unde să intri și să vezi, să trăiești atmosfera. Mi-a fost suficientă o oră la Sighet ca să trăiesc lucruri pe care, altfel, le știam, dar vizita acolo este efectiv fără egal, nu se poate evalua.
Centrul Constanței, prin refacerea sinagogii demolate în anii ’80 și crearea unui ansamblu iudaic în zonă și, totodată, readucerea Pieței Ovidiu și a zonei învecinate la un statut ca măcar cel de la finalul anilor ’70 și începutul anilor ’80, ar putea fi o soluție și, teoretic, nimeni nu ar avea ce să spună împotrivă.
Evident, nu mă bazez aici pe un primitiv ca primarul Mazăre, ci pe un proiect național, eventual votat în Parlament și care să ia zona din jurisdicția Primăriei Constanța, dovedită incapabilă de păstrarea patrimoniului național autentic. Dacă un asemenea proiect coerent va fi elaborat de cineva, aș fi bucuros să fac parte din acel grup, căci trebuie să fie un grup, cu o susținere politică importantă, inclusiv din partea comunităților evreiești din România pe componenta refacerii zonei evreiești din centrul Constanței.
In Spania e la moda de a descoperi ramasitele foste comunitati evreiesti care a inflorit mai ales sub regimul musulman.
Adevarul este ca nu exista multe ramasite in afara de Toledo, Cordoba si poate Gerona. In rest cum ar fi in Sevilla exista un cartier frumos in oras care a fost odata locuit de evrei. Bineinteles ca in mare parte asta se face pentru a atrage turisti. Totusi se studiaza in cateva universitati limba si literatura in „ladino” care este o forma de spaniola cred ca castliana care a fost pastrata de evreii izgoniti din Spania in 1492. Limba era vorbita mai ales in Balcan printre evreii greci, bulgari, in iugoslavia cum ar fi in Bosnia in Turcia si in Romania.
La Bucuresti exista inainte de marele exod o comunitate evreiasca de rit spaniol care avea si scoli si licee. Marele templu Spaniol din Bucuresti a fost distrus de legionari in 1941 in timpul rebeliunii. Evreii au ajuns in Romania inainte de legiunile romane si in colonii grecesti la Marea Neagra s’au gasit morminte de evrei din acea perioada. Marele istoric roman Nicolaie Iorga vorbeste in scriile sale despre prezenta eveilor in Romania de acum, in antichitate.
A deschide un Muzeu despre contributia evreilor din Romania este binevenita. In Romania sunt actualmente cateva mii de evrei si multi sunt batrani. Muzeul ar incheia capitolul prezentei evreiesti in Romania. Daca ma exprim ironic, evreii au devenit piese de muzeu! Nazistii au avut aceiasi idee cand au adunat la Praga obiecte de cult evreiesti pentru a infinta un Muzeu a unei „rase” care a disparut.
@George Petrineanu
Va contrazic, există înţelepciune rabinică! Altfel nu aş putea relua celebra frază (rabinică!):… „Ai şi tu dreptatæ…!!”.
@Sfartz Pincu
Multumesc, eu nu am sa va contrazic 🙂 (nu stiam de asa ceva).
Ca recompensa va trimit la poezia lui Ion Pribeagu, un delicios umorist (pentru cine nu stie, nascut 27 octombrie 1887 Sulița, județul Botoșani – d. 1971, Tel Aviv, Israel. A fost pseudonimul literar al lui Isac Lazarovici, poet și umorist evreu originar din România): http://ionpribeagu.blogspot.se/2010/11/intelepciune-rabinica.html
Umorul lui e delicios.
Domnule Stefan N. Maier,
Am reusit sa deschid CD-ul, este impresionant si profesionist, FELICITARI!
Aduce o bogatie de informatii si documente de prin rang si sunt ordonate pe criterii clare. Valoarea documentara este exceptionala.
Cu respect,
Victor Sonea
@ Sorin Paliga
Nimic de combătut din viziunea Dvs. asupra recupararii valorilor multiple, dispărute şi distruse odată cu „raderea” cartierelor şi zonelor istorice, cu un colorit multinaţional unic şi plin de farmec. „Primitivii” care au comis aceste nelegiuiri sunt tot de ai noştri, români cu putere şi exponenţi ai stărilor de spirit ale maselor de oameni pe care le conduc!!
Dar în atmosfera de azi, când facerea şi refacerea locaşurilor de cult este dominată aproape exclusiv de BOR, este puţin probabil ca BOR-ul să subscrie, inclusiv prin enoriaşiii săi, la refacerea unei sinagogī.
Spaniolilor le-au trebuit secole ca să revină la sentimente mai bune faţă de spiritualitatea iudaică pe care au prigonit-o, şi nu cred că românilor le-ar veni mintea la cap mai devreme, pănā ce o sa-şi punā mai întâi întrebarea: „Ce-am câştigat din ce-am pierdut(distrus)??”, urmată de momentul când au să pătrundă şi o să-şi însuşească înţelesul sintagmei; „Ce-am avut şi ce-am pierdut” !!
Deși BOR are, fără îndoială, o poziție privilegiată în România, nu aș zice că are, totuși, monopol, s-au construit și s-au renovat și lăcașe de cult aparținînd altor confesiuni. Sigur, se putea face mai mult și mai bine, totuși s-au redat culturii zone precum Sibiu, Cisnădie și Cisnădioara, de ex., am fost relativ recent. Nu aș porni așadar de la premise birocratice.
În cazul Constanței, problema e măzărichea locală, nu BOR, mutați discuția spre alt domeniu care, în context, nu este relevant.
Nu are nici o vină BOR-ul, fără îndoială, îşi face meseria pentru care este plătit!
Dar fondurile pentru restaurări sunt dirijate de ministere, care au priorităţile impuse de fractorii politici. Ministerele Turismului şi al Culturii ar trebui să se ocupe de spiritualitate, primul din interes pur pecuniar, al doilea din obligaţie de serviciu înscrisă în fişa postului. Zona menţionată de Dvs. a Sibiului, Cisnadiei şi Cisnadioarei a fost recuperată favorabil pentru spiritualitatea germanică. Ceva bun s-a făcut şi cu zona Lipscanilor, dar este încă foarte puţin intrată în atenţia autorităţilor, spiritualitatea mult mai atrăgătoare a pluralităţii conlocuitorilore din trecutul României, cum este întradevăr zona de jos a Constanţei, cu amestecul de culturi şi culte religioase ale grecilor, armenilor, turcilor, evreilor, etc. Şi alte oraşe cum ar fi, Galaţi, Brāila, Iaşi, porturile la Dunăre, suferā de amnezie in raport cu efervescenţa multiculturalā de care au avut parte in trecut.
Această epocā barbarā, de distrugere a culturii, chiar la modul general, aş numi-o: „epoca betonării spiritului”.
@Sfartz Pincu
Bun, de acord, am spus și repet: se putea mai mult. Se putea mai mult, mai demult și mai bine pt zona veche, dar s-a făcut, se vede, se continuă și, presupun, se va continua. Sînt foarte curios cum va fi refăcut hotelul Concordia, unde s-a votat Unirea Principatelor. Numai niște comuniști jegoși puteau lăsa să dispară acel loc al istoriei naționale.
Eu vorbeam însă de C-ța și de căderea centrului istoric spre un nivel efectiv insuportabil. Da, așa era și Centrul Vechi al Bucureștilor. bun, era, la timpul trecut, acum se mișcă. Dacă va începe ceva și la C-ța, foarte bine, deocamdată văd ruină și avansarea ruinelor, nu refacerea lor.
Acest comentariu l-am primit de la Prof. Toma George Maiorescu.
Paradigma secreta a unor campanii si expeditii
Din ignoranta sau informatie deficitara cineva recurge, in comentariile sale la interviul pe care l-am acordat directorului revistei Realitatea Evreiasca, Dl. Al Marinescu, la alegatii frizand erori de logica.
Trei comandamente
Legiunile romane fiind politeiste, sustine preopinentul, nu puteau avea în componenta lor evrei – monoteisti. Ca atare, daca evreii ar fi fost incorporati în armata politeista isi pierdeau automat identitatea monoteista, deci incetau sa mai fie mozaici.
Se face o subtila abstractie de la comandamentele istorice ale timpului real:
1. Caracterul specific al componentei multietnice al legiunilor provenea, în buna parte, din populatiile cotropite ale vastului Imperiu.
2. Bazata pe principiile „Pax Romana”, atitudinea fata de cei recrutati in provincile supuse legii si ordinii romane nu numai ca nu combateau, umilitor si exclusivist, credintele celor de sub ocupatie, dar le asimilau idolii în pantheonul roman. Sub pulpana larga si incapatoare a lui „Pax Romana” putea crea vreo opozitie prezenta unui Dumnezeu unic, abstract si ubicuu? (Asta nu inseamna insa ca n-ar fi existat în viata sociala a Romei si momente de persecutie impotriva evreilor si crestinilor…).
Dar sa fim drepti: conform conceptiilor morale, legilor si ordinei sociale instaurate, politeismul imperial, raționalist, sceptic, metaforic si suplu n-avea nimic comparabil cu aroganta intolerantei manifestarilor fundamentalist-exclusiviste ale unor religii din epoca moderna.
În general, coversiunea printr-o jertfa pe altarul Zeilor sau convertirea chiar si a zelotilor nu era decat un act formal. (Zelotii nu erau, cum afirma eronat unele surse, o secta de ucigasi, ci armata subterana a iudeilor care lupta pentru eliberarea de sub ocupatia romana).
Fondul, esenta credintei ramaneau inviolabile, neschimbate. O atesta prezenta simbolisticii iudaice (steaua lui David, menora, etc ) pe tabliile de capatii ale unor legionari, veterani sau membrii ale trupelor auxiliare gasite in spatiul carpato – danubiano – pontic, obligativitatea serviciului militar functiona, fireste, si in teritorile aflate sub ocupatia romana.
3. Legiunea a V-a
As vrea sa ne oprim succint asupra unui posibil mecanism al raspandirii plurietnicismului prin mijlocirea legiunilor.
În cazul nostru un exemplu paradigmatic ni-l ofera Legiunea a V-a, supranumita, dupa locul de cantonare, Macedonica.
Avand ca stindard de lupta un vultur si un taur, Legiunea a V-a infintata de Octavianus în 43 i.e.n. si fiintind pana în secolul al V-lea, stabilita fiind ca paznic al Dunari în Oescus (Moesia).
De la inceputurile ei Legiunea a V-a participa la campaniile impotriva partilor, dupa care (anul 66 e.n.) e indreptata spre Provincia Iudea, la inabusirea Marii Revolte a Evreilor. Sub conducerea lui Titus Flavius (poreclit mai tarziu Vespasianus), Legiunea a V-a pacifica orasul Sephoris, cucereste Muntele Garizim (marele sanctuar al samaritenilor) si se cantoneaza la Emmaus. Dupa proclamarea ca Imparat, Titus conduce Legiunea a V-a la incheierea Razboiului Iudaic (70 e.n.), asediind si cucerind Ierusalimul, trecandu-l prin foc si sabie, arand cu plugul cenusa fostului teritoriu urban si al Marelui Templu. Scene dramatice ale exodului spre Roma al celor invinsi, purtand pe umeri odoarele Templului naruit surprind metopele Arcului de Triumf a lui Titus de la Roma.
Peste trei decenii (101 e.n.), Legiunea a V-a Macedonica e indreptata sub conducerea lui Traian spre Dacia lui Decebal. Dupa cucerirea parțială a teritoriului statului dac si infintarea unei noi Provincii, Hadrian stabileste stationarea permanenta a Legiunii pe malul Dunarii în castrul Troesmis (Iglita), ca mai tarziu (161 e.n.) sa fie mutata la Potaissa (Turda).
Legiunea a V-a participa în decursul primelor secole si la alte campanii : impotriva Partilor, în Armenia, Capodocia si Siria, în Europa Centrala impotriva unei coalitii de neamuri si triburi, în expeditia anti-macromana, a Gotilor, în retragerea aureliana fiind cantonata la Oescus.
Am schitat, sumar, drumurile Legiuni a V-a, campanile si expeditiile sale, diversitatea ariilor etnice, plaja aproape nelimitata a reinnoirii componentului (inclusiv etnic) al corpusului armat.
Sa fi absentat de la regula generala a obligativitatii serviciului militar numai iudeii? De unde aceasta excludere?
Nu cumva aveti, Dl. Preopinent, idei preconcepute care neaga, in pofida argumentului, atat de generos implicat, o realitate istorica?
Problema cultelor orientale în Dacia romană, inclusiv a iudaismului, a fost cel mai bine analizată de Silviu Sanie și este o chestiune în general cunoscută. Este probabil că primii iudei au ajuns pe teritoriul României de azi odată cu armata romană învingătoare.
Excelenta lecţie de istorie !!
> „Sa fi absentat de la regula generala a obligativitatii serviciului militar numai iudeii?”
Se stie ca au fost evrei in armata Romana, cu diferite grade de la simplu soldat la general, a existat la un moment dat si o unitate evreiasca numita „Regii Emeseni Iudaei”. Impresia ca „nu a fost” vine de la faptul ca multi din ei au servit sub nume Grecesti si Romane, astfel ca sunt greu de identificat ca atare, cu exceptia catorva despre care stim explicit din diferite surse.
> „Dupa proclamarea ca Imparat, Titus conduce Legiunea a V-a la incheierea Razboiului Iudaic (70 e.n.)
> asediind si cucerind Ierusalimul, trecandu-l prin foc si sabie”.
Comandatul militar, „seful de stat major” daca vreti, al armatelor Romane din campania de suprimare a revoltei evreilor din Iudea in anul 70 a fost generalul Tiberius Julius Alexander, un evreu din Alexandria, nascut intr-o familie de evrei bogati si ajuns general de armata si guvernator.
Generalul Tiberius Julius Alexander a condus campania din Iudea din 69/70 din punct vedere militar, el era adjunctul lui Titus (care era conducatorul „politic”). https://en.wikipedia.org/wiki/Tiberius_Julius_Alexander
Nota : Titus nu era imparat in 70, era doar fiul imparatului de atunci, adica a lui Vespasian. Titus a devenit imparat doar dupa moartea lui Vespasian (in anul 79). La plecarea in campania impotriva evreilor ce se revoltasera in Iudea, imparatul Vespasian la obligat pe Titus sa il accepte ca adjunct pe generalul Tiberius Julius Alexander ca sa il asiste in deciziile militare fiindca Titus nu avea experinta militara (Titus fusese pana atunci tribun, avocat si chestor-financiar).
Ca evrei din Iudea au ajuns si la Roma e usor de dovedit. Trebuie sa va uitati la arcul lui Titus la Roma de azi si veti vedea prizonierii evrei cu o MENORA probabil de la templu. Asta nu inseamna ca evrei nu locuiau la Roma si inainte 70 AD. Roma era centrul lumii vestice si multi tineri din familii instarite din imperiul roman erau trimesi la studii acolo. Mentionez numai numele lui Josephus Flavius care s’a luptat contra Romanilor la inceput si apoi a trecut la tabara romana.
Jewish Soldiers in the Roman Military, Andrew J. Schoenfeld
https://muse.jhu.edu/journals/shofar/v024/24.3schoenfeld.pdf
Wanda Lucaciu, CHARLIE, Ion Ionescu, Sfartz Pincu samd
In sec I se introdusese obligatia soldatilor de a jertfi in cinstea Augustului (imparatului ptr dvoastra) ca unui zeu. Acu ideea ca un monoteist ar jertfi unui om ca unui zeu ma face sa ma raz. Ca zisu ar mai fi rams evreu … atunci la ce mama lu Baal Stapanul Mustelor s-au rasculat de 3 ori ?! Ce nu puteau suporta statuia imperiala in Sfanta Sfintelor din Templu’ ca baz ca sutineti ca puteau jertfi imparatului in mod public!
Apoi ceva despre legiunea aia mai stiu si eu. Si ce nu stiu pot gasi unde a gasit si profesorul (? in ce profesor?) de la Maskva – in Wiki!! Da sa presupui ca daca zisa legiune a ucis, incendiat, zdrobit evreii a devenit focar el spiritualitatii iudaice .. e aproape ca si cum s-ar reconsiderea SS Totenkopf.
Au fost soldati romnani de origine iudaica? Da! Ei si? Pai si amiralul Lütjens cam era .. Diavolul din Praga seful RSHA SS-Gruppenführer Reinhard Heydrich era Halb.. plus destui nazisti Mischling … Acum ce o sa faceti ?! A sa nu uit – si Toma de Torquemada … nitel
Ma rog gusturile nu se discuta.
Charlie – mi se pare ca ne-am mai ciocnit. Am placerea sa va aduc aminte ca Josefus Flavianus a „debutat” prin a fi sclavul lui Vespasian si printr-o intorsatura tipic romana sclavul a devenit libert imperial si apoi membru al ordinului equit. Insa unanim desconsiderat ca tradator de catre evrei (pesmene din cauza ca a refuzat sa se sinucida si s-a predat. Comparativ Lütjens a murit nibelungic)
Ar mai fi ceva cu studiile la Roma. Ntz.. in sec I en inca romanii cu stare se duceau in Grecia sa studieze „artele liberale”. Ca la Roma au ajuns sa fie prezenti si evrei (sa zic asa de capu lor fara sa fie adusi ca sclavi) este mai degraba in legatura cu comertul dintre Alexandria si Roma … si nu beniti ptr „studii” (ce fel de studii? jocuri de gladiatori si desfrau? Cam asta find „oferta” Romei!!)
Dna Lucaciu – daca Toma George Maiorescu are ceva sa imi zica ma poa gasi dand un search dupa Ghita Bizonu’ . As fi mai mult decat bucuros sa ii ofer ceva meditatii sa zicem pe blogul Roxanei Iordache (ca discutia sa fie si libera si vizibila) . Sau poa sa isi expuna ideile la http://forum.softpedia.com/forum/701-istoria-universala/ (unde nu ma va gasi dpar pe mine ci si inca cativa care se mai pricep la istorie- chiar mai bine decat mandel!) Deocamdta vaz ca studiile la literatura nu il ajuta prea mult cand se refera la sec I en
Dl. Bizonu,
Dl Prof Toma George Maiorescu nu vrea sa se injoseasca sa aibe o conversatie cu dv.
Daca dv. nu ati auzit de Toma George Maiorescu, inseama ca nu cititi si cultura dv. este destul de restrinsa.
In ce privesc detaliile date de Prof Maiorescu, le cred pe ele ci nu pe cele mentionate de dv.
Wanda Lucaciu
Sa se injoseasca?! De ce? E cumva rasist?! Sau e cumva egalul lui Mommsen?! Caz in care retrag oeice as fi zis! Dar nu .. e poet!Apropos nu citesc poezie si in rest opiniile „profesorului” (unde ce preda?) mi se par la fel de relevante precum cele ale lui Adrian Paunescu Apropos dvoastra stiti la care Mommsen ma refer?!
Eu vorbesc despre istorie antica. Asa cum a cam fost.
Ar trebui sa intelegeti ce inseamna o cucerire in antichitate. Mai ales cand era vorba despre cucerirea unui fortificatii care opusese rezistenta (si evrei au opus cam multa ptr gustul romanilor care erau niste soldatoi marginiti , brutali si cruzi).
Deci dupa ce armata strapungea (dupa mult effort) apararea navalea cu sabia in mana in oras. In primul moment ucideau cam tot ce intalneau in cale si mai ales barbatii valizi. Intrau in temple unde ucideau fara discriminare. Intrau in palate unde ucideau din plin. Apoi urmau violurile (pe la 600 cand persanii au intrat in Alexandria bunicii au fost violati in rand cu nepoatele nevarstnice!). Ocazie sa mai moara dintre cuceriti. Urma jaful si iar erau ucisi unii. Cand oboseau se trecea la triere. Toti locuitorii erau de drept sclavi. Adunati in grupuri mari. Barbatii valizi erau separati de ceilalti. Unii ajungeau sa vasleasca la galere (fie civile fie militare. Un carmaci rezista 2 ani. Un vaslas vreo 5 ani dupa care murea de epuizare. Erau inlantuiti de banca si acolo mureau ..) Altii erau selectionati pentru munci grele – cariere de piatra , drumuri , constructii. Si aici mortalitatea era mare (nu se inventase protectia muncii..)
Restul erau cumparati ,en gros si ieftin, de diversi negustori de sclavi. Nu doresc sa speculez despre soarta copiilor mai mici de 6-7 ani (considerati inutili si care necesitau prea multa bataie de cap pna ala o varsta utila) zic decat ca romanii “expuneau” copii sclavelor (copii parsoti de stapan!) . Nu prea stiu ce se intampla cu cei prea batrani ca sa fie o marfa buna .. da cred ca nu traiau prea mult. In fine ceilati care aveau valoare comerciala erau mai bine tratati – mai bine fiind o cestie relativa, adfica ii tineau in viata!! Si cam atat. Insa era o epoca in care si cei bogati se mirau cand depaseau varsta de 50 de ani. Sa nu mai zic ca in general un ogar era mai scump decat un sclav (deci va cam dati seama cum au fost tratati evreii capturati de romani? Cam la fel ca si dacii. Ma rog cartaginezii mult mai rau!!)
In fine erau vanduti en detail – si iar mai multe posibilitati (de pilda a ajunga intr-un ergastulum pe o mosie . Naspa) Scavul era propriertatea absoluta a stapanului. Unica viata spirituala era ceva accepatat de stapan (sa fii slavut tu prea bunele!). Deci, in mod normal, un ins capturat inceta sa mai fie capadocian, dac, evreu era doar sclav. Si copii sai –daca ii avea!- erau sclavi romani. Daca printr-un nemaipomnit noroc copii astuia erau eliberati .. erau doar plebe romana .
Faptul ca Iosef Flavianu a avut bafta sa fie util lui Vespasian e una. Ca Berenice nu a cunoscut gazduirea mamertina este un caz unic. Ca Berenice si-o fi salvat si cativa curteni tot aici vine. Insa majoritatera evreilor din Ierusalim si celaltte orase care au opus rezistenta au cunoscut din plin “gingasia” romana!
A ca evreii nu au disparut .. e alta poveste. Da aia cazuti sub laba lu’ Titus …. De presupus ca nu au mai contribuit cu nimic la istoria poporului evreu. Puteti avea incredere in brutalitatea romana!!!
Ar ai fi o cestiune ce tine de dreapta masura. Sutineri de genul Pe la începutul erei noi, majoritatea poporului evreu locuia în afara Palestinei, dintre care, după unele aprecieri, circa 6-7 milioane pe teritoriul actualei Italii frizeaza ridicolul intr-un stil napoleonic (Savescu) …
Assa ca dna mai bine ramaneti la ce ati scris „Eu nu cunosc istoria evreilor din sec 1” – dar nici pe altora!! Si dnl „profesor” cam la fel. Oiecumn pe lumea asta sunt autori mai importanti culotural decat „distinsul” protocronist Oar cultura nu inseamna bizarerile „avantgardiste” . Deja majoritatea cutorilor celevrisimi mai anilor 50-60 sunt la fel de expirati ca si exsitentialismul … azi alte isme sunt la moda .. Da Mommsern .. desi depasit ramnae un nume de referinta …
Ramane cum am zis- daca are curaj sa vina pe softpedia si sa isi afiseze acolo ideile!!! Sau nec ultram poezele..
Dl. Bizonu,
Fara discutie ca Prof Toma George Maiorescu poate fi egalul lui Theodor Mommsen.
In schimb dv. puteti sa fiti egal cu Mamzer!
Discutia intre noi este inchisa din acest moment!!
Eu intru tarziu in aceasta discutie.
Cu tot respectul mi se pare ca discutia despre acest articol ar trebui sa se concentreze asupra propunerii de un muzeu de genul asta si nu despre ce au facut iudeii in legiunile romane.
Cred ca, desi respect libertatea de expresie, nu vad nevoia ca un singur cititor sa-si repete ideile de zece ori in acelas sirag. Cred ca „ACUM” ar face bine sa lase anumite comentarii fara raspuns si asa se poate termina o discutie fara rost. Rezultatul ar fi o rubrica de comentarii care nu plictiseste o terta persoana.
Parerea mea, bineinteles.
@Rafael Manory
Mulţumesc pentru comentariu; mă bucur să vă (te??) revăd aici 🙂
> mi se pare ca discutia despre acest articol ar trebui sa se concentreze asupra propunerii de un muzeu de
> genul asta si nu despre ce au facut iudeii in legiunile romane.
Articolul vorbeşte de venirea unor evrei cu armatele romane începând cu circa 100 e.n. şi eventuala lor influenţă asupra culturii locale, influenţă ce urma să fie reflectată de muzeu. Un cititor a ridicat problema : în ce măsură, sau în ce sens, evreii recrutaţi în armatele romane puteau fi consideraţi evrei.
Deci cred că nu se poate spune că n-ar exista o legătură între muzeu şi „ce au facut iudeii in legiunile romane”…
> Cred ca “ACUM” ar face bine sa lase anumite comentarii fara raspuns si asa se poate termina o discutie fara rost.
Discuţia pe tema amintită a continuat pentru că cititorii… au continuat-o; dat fiind că au continuat-o în mod destul de decent, ACUM nu a considerat necesar să intervină şi să şteargă comentarii pentru a termina discuţia. Ştergerea comentariilor este un lucru mai delicat, şi asta nu din cauza vreunui respect pentru libertatea de expresie… Oricum, ştergerea necesită un motiv bun.
Faptul că unele comentarii plictisesc unii cititori este regretabil, dar, ţinând cont de marea varietate de gusturi, este inevitabil 🙂
Ideea lui TGM este stralucita.
Excesul de discuţii in contradictoriu este inutil. Trebuie să ne mobilizăm într-un fel, proiectul pus pe hartie, dus la Ministerul Culturii şi aplicat pentru Fonduri din Uniunea Europeana. Muzeul in orice forma ar fi el, va adauga carate multiculturalitatăă din Romania.
Eu sunt gata de actiune. Facem un comitet?