Levantul încărunţit de solitudine firavă,
Loc de cântec, înmiresmat de tămâia nervurilor fine,
Se spun vorbe melodice- simfonie psihică, acvatică,
Miriapod de senzaţii- licoare.
Scripcarul din colţ mătură florile crude,
Lavandă adiacentă iubirii.
Cantic languros al Bizanţului,
Curgere lină de prozodie- alabastru;
Mai caută spasme şi lacrimi ruginii de dincolo de viaţă……..
Lagună fericită-n dialog,
Acord de disfonie eligibilă,
Blestem nepreţuit.
…mi se pare ca ceea ce a precedat scrierii , a fost o lupta darza si inversunata,
in cautrea unor cuvinte de ” farmacie ” PENTRU A alcatui mesajul …
cuvintele sunt mai sus , dar unde e mesajul ?