Marea Britanie sosește izolată la dezbaterea bugetului Uniunii Europene
Premierul Marii Britanii, David Cameron a sosit devreme la Bruxelles pentru a găsi aliați la propunerea sa de înghețare în termeni reali a bugetului european în perioada 2014 – 2020, ce va fi discutat la summitul UE.
Dar poziția britanică este minoritară, deși se bucură de o anume susținere din partea Germaniei, iar liderul britanic este strâns între realitatea europeană și cerințele interne, care sere se bat cap în cap.
David Cameron merge la Bruxelles înveștmântat în mantia predecesoarei sale la 10, Downing Street și la conducerea Partidului Conservator, Margaret Thatcher, care se lupta cu strășnicie pentru fiecare liră sterlină contribuită la bugetul Uniunii.
Și se pare că președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a acceptat poziția britanică, reducând cu 80 de miliarde de euro propunerea inițială de de 1050 de miliarde de euro pe șapte ani.
“Opoziția Marii Britanii la majorarea în termeni reali a bugetului Uniunii Europene este justificată de situația economică dificilă atât din Regatul Unit, cât și din Europa în general care s-a manifestat în ultimii ani prin deficite bugetare persistente. În cazul Marii Britanii aceste deficite au oscilat între 9 – 11% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce la un PIB de 1500 de miliarde de lire anual este o cifră enormă”, spune analistul economic londonez, Mihnea Vasilache.
“În acest condiții, este clar că nici din punct de vedere politic și nici economic Marea Britanie nu are de ce să accepte cheltuirea de sume sporite pe Uniunea Europeană și pe bugetul ei. Această opoziție este împărtășită și de Germania , care are cea mai mare economie din Uniunea Europeană și este și cel mai mare contribuitor la bugetul Uniunii”.
Realitatea așa cum e ea percepută Londra s-ar putea însă dovedi, cu totul alta la Bruxelles. Franța, Polonia și Spania se opun reducerii bugetare care ar însemna și reducerea subvențiilor agricole, de care cele trei țări beneficiază din plin.
Pe de altă parte, David Cameron s-ar putea vedea nevoit să accepte, chiar în condițiile reducerii bugetului pe ansamblu, o sporire a contribuției britanice.
Fostul premier Tony Blair a acceptat în 2005, la un an după aderarea celor opt state foste comuniste, sporirea treptată a contribuției britanice.
La ora actuală, Marea Britanie contribuie cu aproape 9 miliarde de euro anual, pe locul doi după Germania, cu peste 13 miliarde, Franța fiind pe locul al treilea cu aproape 8 miliarde.
Dar contribuția britanică este redusă proporțional din cauza subvențiilor agricole neglijabile pe care le primește. Între timp însă, partea subvențiilor agricole din bugetul european a scăzut și acest lucru va face greu de justificat de către premierul Cameron menținerea rabatului făcut Marii Britanii.
“Este de aşteptat ca la summitul bugetar din 22 -23 noiembrie să rezulte un compromis între poziția germano-britanică de înghețare în termeni reali și cererile celorlalți de creștere în termeni reali de 2%. Dar chiar și în cazul unei înghețări, actualizat cu rata inflației bugetul ar trebui să crească anual cu 2-3% în termeni nominali.”, este de părere Mihnea Vasilache.
“Trebuie să ținem însă cont că bugetul Uniunii nu reprezintă decât 1% din PIB-ul combinat al celor 27 de state membre așa încât chiar dacă creșterea este nejustificată în termeni politici și economici, ea este o picătură într-un ocean la nivelul economiei întregii Uniuni Europene, ceea ce mă face să cred că se va găsi o soluție de compromis.”
Este posibil însă ca premierul Cameron să obțină la Bruxelles o victoria a la Pirus. Întors acasă, chiar cu un buget european înghețat, e posibil ca la ratificare Camera Comunelor să-l respingă, având în vedere moțiunea adoptată luna trecută, care cerea guvernului să negocieze la Bruxelles o reducere în termeni reali a bugetului UE.
Un astfel de deznodământ ar arunca Uniunea Europeană într-o criză bugetară cu care nu s-a mai cofruntat până acum.