ACUM.TV

– De-a lungul secolelor, ortografia lb. române a suferit multe influente lingvistice datorita pozitiei geografice, precum si a neologismelor. Spre exemplu, la începuturi… Bucuresti se scria, dupa cum urmeaza: Buccoresch, Bucheresch, Bucherest, Bucherscho, Bukorest, Bukearest, Buchurest, Buchorest, Bucharest, Bukoresth, Buccorest, Bucorest, Bucurest.

– ATENEUL ROMÂN – a fost construit între anii 1886-1888 dupa planurile arhitectului francez Albert GALLERON, prin staruinta lui Constantin EXARCU, medic si om de cultura român. Constructia s-a executat atât din fondurile statului, precum si din contributia populatiei, circulând publicitatea timpului – /Dati un leu pentru Ateneu/. Palatul Ateneului a fost ridicat pe fundatiile parasite ale unui manej de circ, de unde forma circulara a hall-ului. Porticul principal spre Calea Victoriei, precede si marcheaza intrarea, format din sase coloane ionice, încoronate de un fronton, armonios si simplu ca fatada unui templu grec, aparând oarecum strivit si deslegat de masiva cupola în stil baroc decorata din belsug. Aripa din fundalul hall-ului mareste corpul central circular, care a fost adaugata mai târziu dupa planurile arh.român Leonida NEGRESCU, fiind folosit vreme îndelungata ca pinacoteca. Interiorul vast si bogat decorat, cuprindea sali de expozitie, vestiare, sali pentru artisti si o mare sala destinata concertelor si conferintelor, cu o acustica exceptionala. Nucleul parterului îl formeaza un mare vestibul circular, dublat de un inel format din 12 coloane de zidarie, a caror tencuiala cu stukatura imita marmura de culoare roz. Din acest vestibul, care în mod obisnuit este denumit /Rotonda Ateneului/, apar 4 scari monumentale din marmura roz, rasucite fiecare în jurul unui pilon de zidarie, formând o platforma balcon cu vedere spre hall. Sala de concerte, rotunda ca si vestibulul (hall), cuprinde un parter cu 600 fotolii tapisate cu catifea purpurie si 60 loji, amplasate pe doua rânduri. Un candelabru central, o fresca pictata pe toata deschiderea salii de concert, reprezentând scene din Istoria României Independente, care în toata perioada comunista, a fost acoperita cu pânza rosie.

– FUNDATIA CAROL I, din Piata Palatului Regal (în perioada comunista denumita Biblioteca centrala universitara BCU), a fost construita sub domnia primului rege al României Carol I. Constructia a fost începuta în forma de „U”, cu fatada principala usor curbata, construita în doua etape, între anii 1891-1895, dupa planurile arhitectului francez Paul GATTEREAU, care cuprindea o mare sala de lectura, bogat ornamentata, aflata în aripa dinspre fosta strada Wilson. Aripa dinspre Ateneul român si corpul central, cuprindea la parter o spatioasa aula în interior si câteva magazine la exterior, cu intrarea din strada. La etaj erau sali de lectura si birouri, terminate în anul 1914. În fata acestei fundatii construita în Piata Palatului regal, exista statuia ecvestra din bronz a Regelui Carol I, care dupa 1945 a fost eliminata.

– PALATUL JUSTITIEI (Tribunalul) – edificiu de mari dimensiuni, monumental si sever, a fost construit în stilul Renaissance, dupa planurile arhitectului A.BALLU, între anii 1890-1895. Fatada principala, remarcabila d.p.d.v. arhitectonic, se desfasura de-a lungul fostului Chei al Râmbovitei. Corpul central, realizat în întregime din piatra, este precedat de o monumentala scara. Sase statui alegorice, asezate în nishe speciale, decoreaza robustii pilastri, iar alte doua, simbolizând /Fortza/ si /Prudentza/, opere ale sculptorului Carol STORCK, care încadreaza lucrarea Ceasului aflat în partea centrala a edificiului. Interiorul, la a carui realizare a contribuit si arhitectul român Ion MINCU, cuprinde numeroase birouri, sali de sedinte si diverse degajamente, mobilate potrivit scopului, totul bogat decorat cu lambriuri si banci din stejar. Se remarca în mod special cele doua scari monumentale din marmura si arhitectura vasta din sala denumite /Sala pasilor pierduti/, care ocupa aproape 1/4 din suprafata cladirii si întregul volum al corpului central. Subsolurile, numeroase, cuprind sali de arest, arhive etc.

– PALATUL FACULTATII DE MEDICINA DIN BUCURESTI – construit în anul 1902, dupa planurile arhitectului elvetian Louis BLANC. Vastul edificiu se desfasoara în plan dupa o forma regulata, iar aripa lunga a fatadei principale cuprinde un muzeu si o monumentala sala de consilii si marea Biblioteca. Aceasta aripa este încadrata de doua pavilioane de colt, cu muchiile rotunjita, în care sunt amenajata scarile de acces la salile de cursuri, laboratoare, biblioteci, cuprinse în celelalte corpuri ale cladirii cu etaj. În subsoluri se gasesc salile de disectii cu laboratoarele si frigoriferele necesare mentinerii cadavrelor supuse disectiilor. Fatadele au fost concepute într-un stil neoclasic francez, executate din zidarie de caramida si tencuiala, remarcându-se în mod deosebit pe fatada principala, pavilionul central al intrarii, decrosat si pus în evidenta de patru Coloane ionice din piatra, încoronate cu un fronton triunghiular. În fata pavilionului, pe un înalt piedestal de piatra, se afla statuia renumitului medic si profesor CAROL DAVILLA (1830-1885), cel care a întemeiat în anul 1856 /Învatamântul medicinii în Tara Româneasca, statuia fiind opera sculptorului Carol STORCK.

– PALATUL POSTELOR – ce se afla pe Calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI (CEC) – a fost cladita în ultimii ani ai secolului XIX, dupa planurile arh.Alexandru SAVULESCU, pe locul care pâna în 1848, se afla vestitul HAN CONSTANTIN VODA, ctitorie din ultimii ani ai veacului XVII a lui Constantin Brâncoveanu. Cladirea majestuoasa, construita din piatra, cuprindea într-o judicioasa distributie interioara, al carei nucleu îl forma un mare hall cu numeroase ghisee, care cuprindeau toate serviciile necesare institutiei. Compozitia fatadei principale cuprinde doua monumentale pavilioane de colt, legate între ele cu portic, ale carui coloane în stil Doric, erau prinse la partea superioara într-un mezzanin, exprimând în forme clare un caracter specific, larg, primitor si expresiv, potrivit destinatiei pe care o avea aceasta cladire, începând cu scarile monumentale amplasate pe întreaga fatada a cladirii principale.

– PALATUL CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI (CEC) – edificiu ridicat pe locul Bisericii si Hanului Sf.Ion cel Mare, din vremea lui Constantin Brâncoveanu. A fost construit dupa planurile arhitectului francez Paul GOTTEREAU între anii 1896-1900. Impunator ca volum construit, palatul este interesant mai cu seama pentru unele detalii de arhitectura, exceptional executate în piatra. Intrarea, marcata de o mare arcada, sprijinita de o parte si de alta pe câte doua coloane compozite împerechiate, este monumentala si eleganta în acelasi timp. Interesant de asemenea, este si hall-ul central unde se afla ghiseele amplasate în forma circulara, de unde pornesc si scarile ce duc la etaj. Cupola interioara este alcatuita din sticla, pentru o buna luminozitate, închizând un volum impresionant, schitat în formele navei centrale a vestitei Bazilici Sf.Sofia din Constantinopole.

– PALATUL MARII ADUNARI NATIONALE – se afla pe Dealul Mitropoliei – este o cladire monumentala, ridicata pe coasta care limiteaza spre miaza-zi, Dealul Patriarhiei. A fost construit în anul 1907, dupa planurile arh.Dimitrie MAIMAROLU, ocupând în parte, locul fostului Divan Domnesc, care la rându-i rezultase din transformarea unei constructii mânastiresti mai vechi. Fatada principala, îndreptata spre platoul din fata Bisericii patriarhale. se întinde pe o lungime de 80 m., având intrarea în mijloc, pusa în evidenta de un portic acoperit, format din Coloane ionice, prinse într-un corp usor decrosat si tratat ca o „loggia”. Marimea edificiului, ocupa o suprafata de cca. 7.000 m.p. desfasurându-se pe patru nivele, care pot fi sesizate din laturi de la poatele dealului pe care se ridica. Edificiul cuprinde numeroase saloane si birouri, grupate în 4 aripi în jurul salii de sedinte, care formeaza nucleul central si piesa dominanta a întregii cladiri. Arhitectura, atât cea interioara, cât si cea exterioara, studiata cu grija, se apropie de formele neoclasicului, tinzând catre barocul de scoala franceza. Mobilierul din lemn masiv si fotoliile tapisate cu catifea purpurie, precum si acustica sunt la nivel superior.

– PALATUL CERCULUI MILITAR – cu fatada pe Calea Victoriei – între Str. Constantin Mile si Bd. Elisabeta, este o constructie impozanta, în stil neoclasic francez, dupa planurile arh. Dimitrie MAIMAROLU. A fost construit în anul 1912 pe locul unei mari biserici din vremea Domnitorului Matei Basarab, cunoscuta sub numele de Biserica Sarindar, de unde si numele strazii laterale /Sarindar/, mai târziu C. Mille. Interiorul Cercului militar este bogat decorat cu stukaturi suflate cu foite de aur, coloane de marmura, draperii de catifea purpurie, fotolii si scaune tapisate cu catifea rosie, saloane elegante, o scara principala monumentala din marmura si o mare sala eleganta, care servea la ocazii speciale, balurile ofiterilor, sarbatorile de Craciun, precum si alte întruniri oficiale din domeniul armatei.

***************
(Va urma)

Acest articol a fost publicat luni, 4 decembrie 2006 la rubrica Stiati ca...?.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.