“- Taticule, imi cumperi si mie o masinuta frumoasa?
– Da, daca esti cuminte”.
Cam asa decurgeau in copilaria mea conversatiile cu tatal meu. Trebuia sa fiu cuminte si atunci mi se implinea si apriga dorinta. Nu izbuteam intotdeauna sa fiu asa cum dorea el si atunci se ridica un deget amenintator: ”Sa mai poftesti tu masinuta!”
Ma uimeste optimismul, as putea spune chiar starea euforica a autoritatilor romanesti in privinta integrarii. UE a ridicat doar degetul catre noi si bulgari si cere sa ne cumintim mai departe. Asa inteleg eu. Ei spun doar “Da, dar, daca, insa, …“
Reproduc mai jos un fragment din cotidianul independent Rheinpfalz din 27.09.2006:
“Realitatea este, ca Romania si Bulgaria dau dovada de nenumarate puncte slabe care nu pot fi trecute cu vederea, incepand de la coruptie si o Justitie, care trebuie neaparat reformata, mergand pana la problemele de igiena alimentara si la incapacitatea administrativa de a cheltui miliardele care vor sosi din UE. De aceea comisia UE a spus in principiu ‘Da’ dar a conditionat acest acord cu o lunga serie de cerinte si pretentii unice.” Am incheiat citatul. Ca exemplu negativ mai este citata si Turcia, care de ani si ani de zile nu izbuteste sa indeplineasca conditiile impuse de UE.
De aceea imi este atat de greu de inteles optimismul guvernantilor romani cand este clar ca nu intram pe usa din fata si suntem inca dusi de mana si supravegheati. Dar ei scot pieptul in afara de le plesnesc nasturii de la camasa si sustin ca integrarea in UE este meritul lor. Tariceanu spune ca de la 1 ianuarie vor creste pensiile si salariile, fara sa pomeneasca nici un cuvant despre evolutia preturilor dupa aceasta data. Nu zau! Si eu care il credeam pe primul motociclist al tarii om serios. Acum vad ca are si umor. Primul matelot al tarii sustine ca “Prosperitatea nu se da gratis”. Cu alte cuvinte “Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si in traista”. Suna ceva mai realist. Un copil, care a terminat scoala primara, se bucura ca a izbutit sa intre la liceu. Dar acolo il asteapta si mai multa munca si buchiseala. Si cu cat urci mai sus treptele, cu atat trebuie sa muncesti mai mult.
In aceste timpuri critice, la Bucuresti se cheltuiesc 9 milioane de euro pentru summit-ul francofonilor. Iar parlamentarii au pus de o mini-vacanta pe timpul acestui eveniment. Mai sunt aproape o suta de zile, avem timp berechet sa ne rezolvam problemele.
Noi suntem de ginta latina si ne simtim mai apropiati de Franta. Dar tot noi suntem aceia care au inlaturat si impuscat un dictator. Si acum primim cu elogii, omagii si sarutari de maini dictatori sangerosi din Africa. Sa fie si ei de ginta latina? Ma rog, nu sunt rasist si nu am nimic cu ei. Sa presupunem ca este vorba de ospitalitatea romaneasca. Dar de aici si pana la a opri circulatia pe anumite strazi, a circula cu girofar si sirene bagand spaima in oameni, este o cale lunga. Se remorca masini parcate pe strazile pe care le-au interzis “EI”, se interzice vanzarea de produse alcoolice in magazinele pe care le-au hotarat “EI”, cu alte cuvinte i se face cetateanului viata amara. Asta nu mai este francofonie, ci de-a dreptul francomanie. Aceleasi metode comuniste, care au dominat societatea romana inainte de ’89. Noi nu gandim, noi interzicem. Si Ceausescu, cand a fost in Anglia, s-a mirat foarte, ca nu este oprita circulatia pe strazile Londrei cand trece el si Regina. Dar asa s-a impamantenit la noi traditia: cand trece seful al mare, toata lumea trebuie sa se arunce in santuri si sa stea cu capul in tarana. Si cu o asemenea mentalitate ne indreptam voiosi si optimisti catre UE.
In timpul intrecerii fotbalistice mondiale din Germania s-au luat in aceasta vara masuri extreme de securitate. S-a mers pana acolo, ca au fost schimbate rutele de zbor ale avioanelor care aterizau la Frankfurt peste cartierul unde se afla stadionul. Pe stadioane nu se serveau bauturi alcoolice, iar cine aparea cu bautura in nas, nu i se permitea intrarea pe stadion chiar daca avea bilet. (Sa mai amintesc aici ca si celebrul Maradona, care se pare se crede Dumnezeu, a trebuit sa vada meciul la televizor, fiind intors de la poarta stadionului?) Au fost masati zeci de mii de politisti, oameni ai securitatii, s-a apelat chiar si la cadrele militare pentru mentinerea disciplinei si bunei desfasurari a jocurilor. Peste o mie de politisti au fost “importati” din tarile participante la campionat cu sarcina de a veghea asupra compatriotilor lor sa nu faca scandal si sa se comporte civilizat. S-au suplimentat garnituri intregi de trenuri si zboruri catre orasele unde aveau loc meciuri. Dar magazinele au ramas deschise, ba chiar au primit permisiunea de a tine deschis toata noaptea. Si nimeni nu s-a amestecat in sortimentul lor, ei putand sa vanda orice. Dupa informatiile mele, acest costisitor campionat a adus Germaniei un profit de peste 600 de milioane de euro. Ar fi interesant de stiut si ce profit a avut Romania dupa acest summit.
La noi libertatea de alegere a sortimentului si functionalitatea pietei libere sunt pur si simplu calcate in picioare de cei care detin puterea de a da dispozitii dupa bunul plac. Adica de securisti. Cei dintre dv. care au fost la Paris sau la Londra isi pot inchipui foarte bine ce ar insemna inchiderea unor artere principale in aceste orase. Haos! Dar la noi merge. Daca oamenii injura, nu face nimic: ei injura, ei aud, doar e democratie.
Am colindat Franta in lung si-n lat si am constatat ca isi merita din plin numele de “La douce France”.
Iar daca ne obosim sa ne urcam pe un scaunel si sa ne uitam putin peste gard in ograda francezilor, vom vedea ca putem invata multe de la ei: Democratie, Justitie, respect fata de economia de piata. Din Africa putem invata poate numai cum se recolteaza bananele din palmierii vestejiti, pe care un fost ministru i-a plantat pe litoral. Dar se pare ca noi ducem lipsa de scaunele si nu izbutim sa ne uitam peste gard.
Si acum haideti, imbracati hainele festive si sa pornim catre Europa. Ca doar suntem francofoni!