Am ascultat in urma cu cateva saptamani cuvintele inoportune, injuste si acide ale unui coleg de bresla la adresa calculatorului si internetului. Dand exemplul unui student care a fost arestat din cauza unor afaceri ilegal facute cu ajutorul computerului, un coleg de-al meu incerca sa argumenteze nocivitatea prezentei unei astfel de masinarii in viata fiecaruia dintre noi.
Calculatorul este o inventie a secolului trecut si, fara dar si poate, putini ne-am imagina astazi existenta fara el. Proiectat in prima instanta pentru armata U.S.A., computerul va castiga incet-incet teren si isi va gasi utilitatea in toate domeniile de activitate. Inceputul anilor 90 coincide cu aparitia internetului – un englez inventeaza celebrul w.w.w.-world wide web. Este momentul in care apare un nou mijloc de comunicare la scara planetara rapid si ieftin. Acestea sunt cateva detalii de ordin tehnic. Nu voi insista prea mult asupra lor.
Putem considera calculatorul daunator?
Inainte de a da un verdict trebuie sa punem in balanta argumentele pro si contra.
In 1876 Graham Bell inventeaza telefonul. De la primul exemplar rudimentar s-a ajuns astazi la telefoane mobile, 3G, cu camere foto si video integrate, de marimi aproape neglijabile, adevarate computere de buzunar. Astazi ele sint folosite si de infractori, teroristi in jafuri armate sau deturnari de avioane. Va las pe dumneavoastra sa dati raspunsul la intrebarea: Este telefonul o inventie regretabila ?
O sa mai dau un scurt exemplu: inventia dinamitei de catre suedezul Alfred Nobel. Vazuta initial ca benefica, mult mai tarziu omenirea a realizat greseala unei astfel de inventii.
Concluzia care poate fi trasa de aici: orice inventie are un revers, orice lucru poate fi simultan bun si rau, benefic sau malefic, daunator sau nu. Ramane la decizia fiecaruia dintre noi, la liberul nostru arbitru. Prin analogie nu putem afirma nici macar inutilitatea calculatorului, daramite nocivitatea lui, chair daca exista astazi spargeri de conturi bancare prin internet sau hackeri.
Ca si tutunul, alcoolul, sau drogurile, calculatorul poate provoca dependenta. Ba mai mult stimuleaza anumiti hormoni care duc la grabirea pubertatii, afecteaza vederea si are si alte efecte nedorite: izolare, gasirea unui refugiu intr-o lume imaginara, interiorizare s.a.m.d. Este mult prea evident ca tinerii de astazi prefera unei plimbari, practicarii unui sport, lecturarii unei pagini de ziar – vizonarea unui film la calculatorul personal sau accesarea unei pagini de internet. Si asta pentru ca, azi, calculatorul este una dintre cele mai ieftine si comode distractii si metode de relaxare. Din nefericire aceasta distractie se poate foarte usor transforma in dependenta. Depinde doar de noi in a face clara demarcatia intre distractie si dependenta. Cu alte cuvinte est modus in rebus (n.r. „There is a middle course in all things”, adica „Este o cale de mijloc intotdeauna”), cum zicea un intelept latin.
Civilizatia unui stat este masurata deseori in numarul de calculatoare raportat la numarul de locuitori, angajatorii, de cele mai multe ori, cer cunostinte de operare P.C. Toate acestea fac imperios necesara existenta unui calculator in biroul personal si posedarea unor cunostinte elementare in domeniu. Nu vad nimic rau in a permite chiar unui scolar petrecera a 1-2 ore in fata unui joc electronic.
In concluzie calculatorul, ca orice alt lucru, nu este nociv, ci poate, repet, poate fi nociv. Asa cum si Cioran, util si contrariant in aceeasi masura, poate fi. Asta nu inseamna ca este. «Nu exista argumente pentru a trai», nota scriitorul de la Rasinari in prima sa creatie literara „Pe culmile disperarii”. Este indeajuns aceasta afirmatie pentru a-l declara nul, lipsit de valoare, pentru a-l cenzura si a-l interzice tinerilor pe Cioran? Cioran este la fel de putin nociv din pricina acestei afirmatii, precum este calculatorul doar din pricina existentei unor hackeri sau internetul din cauza site-urilor pornografice.
ORDINATORUL, COMPUTERUL SAU CALCULATORUL, a devenit „un rau necesar”. Marea problema a utilizatorilor este ca nu întotdeauna îl folosesc în scopuri benefice si utile. Se stie foarte bine din statisticile oficiale aparute pe internet, presa scrisa sau televiziune, ca la ora actuala 9 MILIOANE COPII MINORI SUNT ÎN CIRCUITUL INTERNETULUI DATORITA PROXENETILOR, PEDOFILILOR SI NU ÎN CELE DIN URMA PROPAGAREA PROSTITUTIEI.
Se cunoaste iarasi prea bine ca alta categorie de utilizatori ai internetului, deveniti „mari specialisti” în informatica, au reusit sa fraudeze carti de credit, sa fure datele personale ale persoanelor care transmit prin intermediul internetului diferite tranzactii personale s.a.m.d. Deci, pe de o parte este benefic, pe de alta însa, suntem în mâna celor care neavând preocupari serioase si inteligente, escrocheaza. Cazurile sunt publicate si nu intru în amanunte, pot numai sa afirm cu certitudine, faptul ca în Canada a fost descoperita o retea de asemenea indivizi, „specialisti în fraude pe internet” bineînteles „inteligenti” în materie, banda din care românii nu au lipsit.
Se stie iarasi prea bine ca cei care au devenit DEPENDENTI de aceasta masina, si nu în sensul cultivarii sau al cercetarii inteligente, folosind ordinatorul pentru jocuri, înregistrari frauduloase de muzica, etc. si bineînteles pornografice.
Cel putin în CANADA, politia si chiar FBI-ul sunt pe urmele lor, descoperindu-i pâna în cele din urma.
Cei dependenti, ca si alcoolicii, drogatii, morfinomanii etc., au ajuns pâna a se sinucide în „direct pe ordinator”.
Ar fi multe de scris, dar ma opresc aici, subliniind însa ca ORDINATORUL nu este bun pentru orice individ. El este un mijloc de a comunica pe e-mail în mod rapid, foarte necesar în cercetare si nu în cele din urma în a comunica în mod inteligent din experienta traita a individului care semneaza.
A folosi ordinatorul în scopuri ilegale, nocive societatii, este o încalcare a legilor, care din ce în ce vor fi mai aspre si NU ESTE RAU.