caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Jurnal Cultural



 

Jurnal cultural (12) – Decembrie 2005

de (23-1-2006)

1. Observator cultural 300
2. Radu Cosasu – 75 de ani
3. Nobel 2005
OBSERVATOR CULTURAL 300

Ruxandra Cesereanu: “Observator cultural este o busola de orientare (functionabila cu motorase silentioase sau biziitoare) in presa culturala romaneasca. Indica adecvat punctele cardinale si, in general, orienteaza in padurile virgine ori nevirgine ale culturii romane. Cum rataciti si ratacitori exista intotdeauna, Observator cultural are darul nu doar sa ii directioneze pe acestia spre locuri spirituale senine ori, dimpotriva, provocatoare, si si sa ii stimuleze prin umor, ironie, fantezie etc.” (Observator cultural, Nr. 43-44 (300), 22 decembrie 2005 – 11 ianuarie 2006)
Catalin Sturza: “Observator cultural este o revista deschisa si desteapta, care scoate, saptaminal, 32 de pagini cu de toate. Amatorii de actualitati primesc evenimente la zi, politica, polemici, teatru si film, iar cititorii de cursa lunga sint serviti cu eseuri si studii asezate, rubrici de fantasy, Internet si televiziune. E un punct de intersectie echilibrat intre jurnalismul de cotidian (experienta de ziarist a lui Ovidiu Simonca se vede in structura revistei si, mai ales, in abordarea interviurilor saptaminale) si cel elitist, de publicatie pentru cunoscatori.” (Observator cultural, Nr. 43-44 (300), 22 decembrie 2005 – 11 ianuarie 2006)
Gheorghe Craciun: “E o revista relaxata, descuiata la minte, de reactie rapida, care crede mai departe in independenta de spirit si in democratia ideilor.” (Observator cultural, Nr. 43-44 (300), 22 decembrie 2005 – 11 ianuarie 2006)
RADU COSASU75 DE ANI
Ioan Lacusta: “Radu Cosasu este unul dintre putinii scriitori cu care imi place sa marturisesc ca ma bucur ca sint contemporan. Contemporan in anonimatul paginii scrise, in iluzoriile peregrinari prin timpul tot mai indepartat (pierdut la belotele unei istorii cacealmiste), printre oameni care se dezic de ei insisi cu seninatatea celor ce au fentat drumul crucii (alergatorii care asteapta in tufis si se itesc la finis), un timp traversat de domnul Cosasu cu seninatatea convingerii ca este ‘de meserie nuvelist’.” (Romania literara, Nr. 47, 30 noiembrie – 6 decembrie 2005)
Dumitru Ungureanu: “Literatura lui Radu Cosasu (ma gindesc acum doar la Fictionarii [1983], dar afirmatia cuprinde mai multe carti ale sale) este un mo(nu)ment de ironie la adresa comunismului. […] De la ironia necrutatoare cu poncifele epocii staliniste, la autoironia impusa ‘originilor mic-burgheze’, trecind prin finetea matasoasa a cearceafului de vorbe sprintare cu care isi f(r)ictioneaza amorurile toata literatura lui Radu Cosasu este un tratat de ironie aplicata, ce poate sluji de subiect unor teze de doctorat.” (Observator cultural, Nr. 204, 20-26 ianuarie 2004)
Victoria Luta: “Explorind eterna si fascinanta ambiguitate a fiintei umane, toata proza lui are ca obiect naturalul (ar spune unii) si cinicul (ar spune altii) instinct de supravietuire (iar Radu Cosasu – unilaterofob traitor in Oxymoronia, calamburgiu inspaimintat de orice rigorism – etic sau estetic – dominat de imperativul si criteriul lui ‘ori, ori’, idiosincratic incurabil la tirania univocitatii si a imuabilitatii, suferind de anxietate cronica in fata intelectelor vulgar-reductive si posace –, va alege intotdeauna sa spulbere dilema printr-un domol ‘si, si’). […] Stilul lui Radu Cosasu, desfasurat intre spumos, savuros si vag dureros, creeaza dependenta si creste imunitatea la dogmatisme.” (Observator cultural, Nr. 125, 16-22 iulie 2002)
NOBEL 2005
Ioan S. Pop: “Dramaturgului britanic Harold Pinter i s-a decernat simbata trecuta [10 decembrie], in absenta, Premiul Nobel pentru literatura. Autorul, in virsta de 75 de ani, nu a putut participa la ceremonie din cauza sanatatii sale subrede. In lipsa lui, a fost prezentata o inregistrare video in care Pinter, oponent cunoscut al razboiului din Irak, ii acuza pe presedintele american si pe premierul britanic ca au creat ‘o mare retea de minciuni’ in legatura cu acest conflict. Un purtator de cuvint al Academiei din Stockholm a descries opera lui Pinter ca ‘seducator de accesibila si inspaimintator de misterioasa’. Premiul, in valoare de 1, 3 milioane de dolari, a fost ridicat in numele dramaturgului de catre editorul acestuia, Stephen Page.” (Ziarul de duminica, Nr. 50 (281), 16 decembrie 2005)
Ana-Maria Onisei: “Unul dintre cei mai importanti dramaturgi contemporani, britanicul Harold Pinter, a fost distins, pe 13 octombrie, cu Premiul Nobel pentru literatura. ‘Premiul recompenseaza un autor care in dramele sale descopera adevarata profunzime a cuvintelor, creind pasaje de o intensitate nemaiintilnita’, isi motiveaza Academia Regala a Suediei alegerea. […] Desi opera sa are si o parte consistenta de proza sau poezie, cele mai sustinute comentarii si dezbateri s-au referit la dramaturgie. ‘Cel mai important britanic al perioadei’ a declarat, cu putine saptamini inainte de decernarea Nobelului, grav bolnav, ca nu va mai scrie.” (Suplimentul de cultura, Nr. 48, 22-28 octombrie 2005)
Lidia Vianu: “Trasaturile specifice pieselor lui Pinter sint: spatiul sufocant de mic si fix, dialogul imprevizibil, conflictul aproape (sau aparent) inexistent, aerul de mister total (adesea confundat ci absurdul), pofta personajelor de putere asupra celorlalti, nevoia celor slabi de a supravietui aparindu-se (de unde si spaima constanta), nevoia de (coexistind cu ura pentru) trecut. Personajele principale sint lupta pentru putere si limbajul (inspaimintator de ritmat, de poetic in tehnica lui) prin care puterea se zvircoleste inainte de a disparea de pe scena. Raportul de forte este marea enigma a acestui teatru exasperant de violent si tandru in acelasi timp. In ce priveste violenta – tema esentiala la Pinter – autorul insusi afirma in 1966: ‘Lumea chiar este un loc extrem de violent, asa ca violenta din piese e fireasca. Mi se pare un factor esential si inevitabil.’” (Romania literara, Nr. 42, 26 octombrie – 1 noiembrie 2005)
Reviste electronice
revist@ – grupaj din principalele reviste culturale (22, Dilema veche, Romania literara, Observator cultural, Adevarul literar si artistic, Ziarul de duminica, Suplimentul de cultura) (100-150 K). Se afiseaza saptaminal (de obicei lunea) pe portalul cultural LiterNet. “Revista lui Alin este un soi de memorie condensata a efemerului jurnalistic – paginile aurii ale gesturilor noastre recente: esti in ea, deci existi!” (Alex. Leo Serban). Se distribuie la 1.250 de abonati in weekend.
cinem@ – grupaj cu informatii si comentarii despre cele mai bune filme de pe posturile TV (100-150 K). Contribuie la educatia cinematografica, dezvoltarea spiritului critic si vizualfabetizare. “In societatea de astazi care cunoaste o expansiune uriasa a vizualului in cele mai diverse si neasteptate forme, a invata sa privesti devine o necesitate practica.” (Mircea Vasilescu) Se distribuie la 1.050 de abonati in weekend.
no comment – un anunt ciudat, o informatie care te buimaceste, o scena care te lasa gura-casca. (50-100 K) “Fiecare manipulat trebuie sa aiba cel putin un minut pe zi de ‘No comment’, intr-o tara ca a noastra unde in fiecare tramvai de mult scrie clar: ‘manipulantul nu sta de vorba cu pasagerii’.” (Radu Cosasu) Se distribuie la 1.350 de abonati in weekend.
Pentru abonament gratuit mentionati optiunile intr-un mesaj la alin@cristea.com
Pentru renuntare la abonament mentionati “sfirsit” linga optiuni

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
P

Cezara Cezara este una dintre fetele de la contabilitate. O văd mai tot timpul prin transparenţa pereţilor de sticlă ce...

Închide
3.148.108.152