Politicienii din Republica Moldova poartă negocieri febrile în vederea găsirii unui candidat cu șanse în alegerile prezidențiale din 18 noiembrie.
Astfel de negocieri se poartă chiar și în străinătate după cum s-a relatat despre premierul Vladimir Filat, aflat în vizită la sediul Uniunii Europene, la Bruxelles.
Toate au pornit de la părăsirea fracțiunii Partidului Comuniștilor (PCRM) pe data de 4 noiembrie de trei deputați de frunte: Igor Dodon, Zinaida Grecianîi și Veronica Abramciuc.
În acest fel, se deschide posibilitatea întrunirii majorității de 61 de deputați din 101, majoritate care nu a putut fi întrunită de doi ani și jumătate, fapt care a determinat convocarea în două rânduri a alegerilor parlamentare repetate, la 29 iulie 2009 și la 28 noiembrie 2010.
A început să fie vehiculat numele Zinaidei Grecianîi ca posibilă candidată „de compromis”. Ba chiar Partidul Democrat (PDM), condus de președintele Parlamentului și șef interimar al statului, Marian Lupu, s-a declarat dispus să susțină candidatura Zinaidei Grecianîi, deși domnul Lupu este teoretic candidatul Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) – coaliția de guvernare – din care mai fac parte Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de premierul Filat și Partidul Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu.
Problema este că Zinaida Grecianîi a mai fost candidată la președinție, după alegerile din 5 aprilie 2009. Pe 20 mai 2009 și pe 3 iunie 2009 ea a candidat din partea PCRM și a obținut de fiecare dată 60 de voturi – cu un vot mai puțin decât era necesar, adică cele ale deputaților Comuniști.
Opoziția de atunci a boicotat de fiecare dată votul, acuzând puterea că a măsluit alegerile din 5 aprilie 2009 și că Zinaida Grecianîi, în calitate de prim ministru, se făcea responsabilă de reprimarea brutală a protestelor anti-guvernamentale din 7 – 8 aprilie 2009.
Grecianîi și „criminalii”
Iată ce avertisment lansa atunci premierul Grecianîi la adresa demonstranților:
http://www.youtube.com/watch?v=_qjcPZwKMlE
Organizatorii celei mai mari crime din istoria Republica Moldova planifică pentru mâine și duminică să folosească din nou copiii pentru a devasta și alte edificii ale statului de data aceasta. Dacă acest lucru va fi admis de noi toți, jertfele umane va (sic!) fi foarte greu de evitat. Poliția va folosi toate mijloacele pentru apărarea constituționalității Republicii Moldova, inclusiv armele.
Zinaida Grecianîi, 10 aprilie 2009
În continuare, după ce AIE a câștigat majoritatea în Parlament, dar nu a întrunit voturile necesare alegerii președintelui Republicii Moldova, deputata Zinaida Grecianîi a respectat disciplinat consemnul dat de liderul PCRM, Vladimir Voronin, și a blocat alegerea șefului statului în patru rânduri – de două ori după alegerile din iulie 2009 și de două ori după scrutinul parlamentar din noiembrie 2010.
Ce s-a schimbat acum, dintr-o dată pentru AIE? Faptul că Zinaida Grecianîi a părăsit fracțiunea PCRM? Nu cumva e prea târziu? Marian Lupu, care a fost ales în 5 aprilie 2009 deputat pe lista PCRM a părăsit partidul în iunie 2009 (nu înainte de a fi votat și el, disciplinat, candidatura eșuată a Zinaidei Grecianîi) și s-a alăturat PDM. De ce nu a procedat la fel și Zinaida Grecianîi, ci a preferat să rămână – ceea ce a fost în permanență – un oștean credincios al lui Voronin până la 4 noiembrie 2011?
Au uitat domnii Filat, Lupu și Ghimpu infamele amenințări cu vărsarea sângelui proferate în mod patetic de Zinaida Grecianîi în aprilie 2009? Mai poate o astfel de persoană să ocupe funcția de președinte, care are printre atribuții și pe aceea de comandant suprem al forțelor armate?
În plus, cum acceptă Zinaida Grecianîi, care califica evenimentele de la 7 aprilie 2009 „cea mai mare crimă din istoria Republicii Moldova” să devină candidata acelora pe care tot ea îi acuza, în mod implicit de acea „crimă”? Și cum va colabora ea ca președinte al Republicii Moldova cu o majoritate condusă de acești „criminali”?
Nu cumva Zinaida Grecianîi, care nu a exprimat de atunci nicio umbră regret pentru cele spuse, s-a discreditat pe veșnicie ca om politic prin cuvintele rostite în aprilie 2009, cuvinte care, chiar prin patetismul ieftin cu care au fost rostite, îți îngheață sângele în vine?
Dar politicienii din Republica Moldova, ca și confrații lor de pe alte meleaguri nu pot avea decât o memorie scurtă.
Alegere bizară
Nu cred că posibila candidatură (de compromis) a Zenaidei s-ar datora memoriei şubrezite a d-lor Filat, Lupu şi Ghimpu. Pentru a debloca o situaţie, care de 2 ani şi ceva pare a fi fără ieşire, s-ar recurge şi la o astfel de stratagemă.
Nu numai noi beneficiem de traseişti politici. Aceştia se găsesc şi peste Prut. Cei trei, Zenaida, Igor şi Veronica, obedienţi prin excelenţă, au în sânge şi calitatea trădării. Doar n-o să spună cineva că peste noapte şi-au schimbat concepţia: din comunişti întârziaţi pur-sânge în pro-europeni. Dacă se va întâmpla ca Zenaida să ajungă preşedinte, acest lucru va fi doar o soluţie de avarie.
Din cel puţin 3 motive Zenaida Grecianîi este total nepotrivită pentru funcţia de preşedinte.
1. Este mult prea limitată. (I se mai spune tricica – de la 3 – pentru că oricât s-ar fi pregătit nu luase o notă mai mare de 3, conform calificativelor sovietice de la 1 la 5.)
2. Ea are nevoie de un şef să i se spună ce să facă. (Şi ea, precum prim-ministrul de dincoace de Prut, ştie să spună doar „Da şefu!“.)
3. Marian Lupu, fost coleg la PCRM cu „Tricica“, care-i mult mai elevat decât ea, nu va renunţa la visul visurilor sale – acela de preşedinte.
RAmanerea la putere a Aliantei nu se poate fara aportul celor trei parlamentari plecati de la comunisti.
In politica, cel mic este mai puternic decat cel mare care 50% nu are.
Merita sa dai functia de presedinte(un fel de presedinte de consiliu regional basescian, in Romania :):):))pe cea de administrator al R.Moldova.
Ma bucur pentru Igor ca a plecat de la comunisti.
Să înțeleg că președintele trebuie neapărat să fi fost premiant la școală? Moralitatea nu mai contează? Să înțeleg că nu aveți nicio obiecție în privința amenințărilor cu represiunea sângeroasă?
Trebuie ca cineva să aibă grave probleme de înţelegere ca să poată să creadă că aş fi un admirator al sinistrei vedete moldave. Voi încerca să fiu mai explicită şi voi răspunde punctual la fiecare întrebare.
1. Nu neapărat trebuie să fi premiant la şcoală ca să fi preşedinte, dar dintre a fi premiant şi a nu te putea ridica din submediocritate (nota 3 general) o prefer pe prima.
2. Despre moralitatea ei şi a celorlalţi doi confraţi am făcut unele aprecieri precum: traseişti, laşi, obedienţi, fără coloană (azi comunist învârtoşat mâine proeuropean). Şi aceste trăsături fac parte tot din moralitatea tovarăşei Zenaida, ajunsă acum distinsă doamnă.
3. În privinţa ameninţărilor ei cu „represiunea sângeroasă“, ea în laşitatea şi obedienţa ei a spus ceea ce miliţianul-general i le-a ordonat.
Moldova este într-o situaţie precum în jocul de şah, când ajungi în şah etern şi eu chiar nu văd cum se poate debloca această stare.
În politică există şi astfel de situaţii. Credeţi că Antonescu îl iubeşte aşa de mult pe Ponta, sau Markó Béla pe Băsescu şi Udrea? Ei numesc acest „mariaj“ diplomaţie, compromisuri constructive; musulmani spun mai direct că „interesul poartă fesul“.
Cât mă priveşte, aş fi bucuroasă să ajungă la preşedinţie un vero moldovean cinstit necesar unei populaţii atât de greu încercată de-a lungul istoriei, dar nu va fi uşor. Sper că acum îi mai limpede.
A propos de Grecianîi, am fost invitat în seara asta la Moldova 1, la emisiunea Moldova în Direct, cu Igor Dodon și cu comentatorul politici Viorel Ci(u)botaru (care s-a comportat ca un lacheu al primului) și i-am pus, prin telefon, lui Dodon (care vineri va discuta cu liderii AIE despre candidaturei Zinaidei Grecianîi) întrebarea despre declarația din 10 aprilie 2009.
Vizibil iritat Dodon, a cotit-o și a vorbit despre ordinea constituțională în pericol și a dat exemplul Greciei și al Germaniei(?!) unde forțele de ordine au intervenit când au fost tulburări – când de fapt aici Grecianîi prevedea tulburări în viitor și menționa în mod explicit amenințarea cu folosirea armelor. Și a continuat și mai iritat, amintind că pe 7 aprilie și Marian Lupu, actualul președinte interimar, vorbise despre o lovitură de stat. Cu alte cuvinte, ba pe-a mă-ti.
Viorel Ciubotaru, și mai iritat, după ce o ridicase în slăvi pe Zinaida Grecianîi, susținând că e singura soluție pentru ieșirea din criză, m-a contrazis când am zis că nu știu ca „Zâna cea bună” sau „Zina-carabina” să-și fi exprimat regretul în public, susținând că el însuși a auzit-o de mai multe ori de atunci spunând că-i pare rău. De asemenea, analistul politic transformat în valet al lui Dodon, a repetat aceeași idee invocată și de Crisanta că vezi Doamne, Zina-carabina nu făcea altceva decât să citească docil un document al guvernului (din care, a propos, făcea parte și Dodon), întocmit pe baza informațiilor furnizate de șeful de atunci al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Artur Reșetnicov, actual vice-președinte al Parlamentului din partea PCRM.
Eu le-aș spune tuturor acelora care încearcă să-i atenueze responsabilitățile Zinaidei Grecianîi în represiunile din aprilie 2009 să înceteze cu aceste argumente puerile. Ea era prim-ministru în exercițiu și singurul mod în care putea fi absolvită de responsabilitate (și de ruina carierei politice într-o societate normală, ceea ce Moldova nu este) era să demisioneze ATUNCI. Nu a făcut-o, ba mai mult, a fost de două ori candidată la președinție și apoi a contribuit de patru ori la eșecul alegerii președintelui Republicii Moldova.
Și-a schimbat poziția abia pe 4 noiembrie 2011, când a apărut un nou potențial candidat prezidențial: ea însăși. Cred că nu mai merită să mai adaug nimic.
Rog persoana care posteaza cu aliasuri multiple si isi da adresa de e-mail fictiva lepadatu.nb@yahoo.com sa nu se mai oboseasca sa posteze comentarii pana nu-si releva identitatea. Poate sa-mi scrie pe adresa petru.clej@btinternet.com. Il rog de asemenea sa abandoneze limbajul insultator.
Nu are nici-o importanta. Oricum, indiferent cine este la putere, ce moralitate are, ce compromisuri sau compromisiuni au adus acea persoana sus, stolitsa nasha rodina tot Moscova ramîne, atîta vreme cît Moldova nu va schimba sfera de influenta geopolitca a Rusiei cu cea a Uniunii Europene, precum au facut-o bunaoara statele Baltice. Dar asta nu se hotaraste nici la Chisinau, nici in Parlament, nici prin alegeri, nici printr-o revolutie „portocalie” sau ca în tarile arabe, nici chiar printr-un razboi cum au încercat Gruzinii. Asta se hotaraste numai în triunghiul Washington-Brussels-Moscova. Dar Brussels are nevoie de gaz. Iar Washington ne ia drept o gradina zoologica undeva prin Siberia. Si atunci, ce putem face noi ? Ce fac toti cei mici si firavi : sa încercam sa fim demni si destepti. Cum ? Ne-fiind lingai, nici cu Moscova pentru un ciolan (ca tot nu ne respecta astia, mai tovarasi), nici cu tot ce e la Apus de Prut (ca nici astia nu ne respecta, doamnelor si domnilor). Ci luînd model dupa tarile multietnice si fara mari resurse proprii, precum Elvetia (unde investisorii au multe facilitati, unde se munceste zdravan, unde democratia merge civilizat, si unde nu se pierde energie cu sfada politica, deoarece toti cetatenii sunt deopotriva Elvetieni si îsi pot nestingherit afirma istoria si cultura, fie ca vorbesc Franceza, Germana, Italiana sau Romansa, asa cum toti cetatenii republicii ar putea fi deopotriva Moldoveni si si-ar putea afirma nestingherit identitatea, fie ca vorbesc Romana, Rusa, Ucraineana sau Gagauza. Dar ce este banal la Elvetieni, pare utopie între Lipcani, Otaci, Giurgiulesti si Palanca. Si totusi, oameni suntem, nu cîini. Macar de ne-am aminti !
Comentariul lui Manole Spas imi reaminteste ca intr-o bună măsură scriu degeaba, pentru că indivizi ca el le stiu pe toate. Uitați-vă la siguranța cu care înșiră prostii. „Nu conteaza” scrie el. Pai daca nu conteaza, stati cu mainile incricisate in timp ce este aleasa presedinte o persoana care acum doi ani ameninta cu varsarea de sange.
In ceea ce priveste comparatia cu Elvetia, Manole Spas da dovada de o combinatie de ignoranta si lipsa simtului ridicolului. Pentru informarea dumneavoastra, bazele Confederatiei Helvetice au fost puse la 1 august 1291, cand nu exista nici macar voievodatul Moldovei, pe cand Republica Moldova este urmasa RSSM, creatia mintii diabolice a lui Stalin.
R. Moldova nu a fost creata „pentru” vorbitorii limbii române din URSS ci „împotriva” lor. Cunoastem toti tragediile ce au urmat : care familie n-a suferit ? Ca stat avem 20 de ani în timp ce Elvetia are 7 veacuri, pe lînga faptul ca Elvetia s-a creat din vointa locuitorilor. Asta stie toata lumea si nu este necesar sa trecem la invective între noi, dupa prostul nostru obicei de care rîd Rusii. Traim în prezent si un stat e un stat : fie el stravechi, liber si „bine nascut”, sau artificial, dependent si prin nedreptati croit (este si cazul majoritatii tarilor africane), nu tine decît de cetateni sa-si amelioreze soarta. Bine înteles, nu votînd pentru o sluga a lui Voronin, dar si de l-ar vota pe cel mai viteaz luptator pentru dreptate, tot n-ar conta si n-ar fi suficient : nu eu nascocesc asta, ci istoria ultimelor doua decenii o arata : a scapat R.M. din aria de influenta a Moscovei ? Este in U.E. ? Nu ! Atîta vreme cît tot poporul nu va fi unit si nu se va mobiliza, efectiv cine va fi „sus” nu va conta ! Asta nu înseamna ca „stiu tot” : ma multumesc sa exprim o parere, ca simplu cetatean, cît mai e voie, si fiecare cititor e liber sa gîndeasca ce vrea despre ea… NUMAI SA GÎNDEASCA !
Domnule Manole Spas,
Vă invit să citiți articolul pe care l-am scris pe această temă în luna august:
Nu poți face din rahat bici și să mai facă și trosc – Republica Moldova, două decenii de independență, http://www.acum.tv/articol/37161/
Privind continutul, vad ca sîntem de acord : se poate face o „a doua tara româneasca” dintr-o creatie stalinista ? alta alternativa exista ? care ?
Privind forma, vad ca si Dumneavostra si eu suparam prin stilul provocator, si inteleg ca trebuie sa ma mîndresc c-am reusit sa va supar la început ? 😉
Apreciez cu deosebire titlul : Nu poți face din rahat bici și să mai facă și trosc !
Trista realitate.
Insfîrsit, asi cita cu mîhnire bancul cu cei trei cîini din România, Rusia si Rep. Moldova :
* primul latra pe limba sa, sa-si auda si arate glasul : Ham, ham, ham, ham ! si-i mai pica ciolane ;
* al doilea latra pe limba sa, si-si arata si coltii : lai, lai, lai, lai ! si-i pica ciolane mari ;
* al treilea latra ba spre apus, ba spre rasarit : ham, lai, ham, lai ! dar nu-i pica decît gunoaie…