Empatia este, probabil, cea mai importantă premisă pentru o viaţă adevărată. Nu sunt cuvinte mari. Trebuie să-ţi pese de cel care suferă. Dar, mai ales, trebuie să-ţi pese de cel care suferă şi e departe de tine din vreun punct de vedere (etnic, generaţie, păreri, naţionalitate, rasă). Pentru că a-ţi păsa de cei ca tine, de ai tăi, este doar normalitate, nu şi calitate.
Unele lucruri despre Coreea de Nord:
Lipsa libertăţii de orice gen (definitoriu: este practic interzisă părăsirea ţării); săptămânal, fiecare cetăţean este obligat să ia parte la cursuri de îndoctrinare şi la şedinţe de autocritică; aparatele TV şi radio sunt în aşa fel confecţionate încât doar posturile oficiale, de stat, pot fi recepţionate; deplasările în interiorul ţării se fac numai cu acordul autorităţilor; cel puţin 40 de jurnalişti au fost “ re-educaţi” începând cu mijlocul anilor ’90 pentru erori de genul scrierii greşite a numelui unui oficial comunist.
Sistem concentraţionar atroce: închisori, lagăre de muncă forţată; pedeapsa cu moartea se poate da pentru 47 de capete de acuzare; aproximativ 200.000 de deţinuţi politici; raporturi dese de abuzuri şi torturi (de exemplu, strivirea cefei cu ciocanul, apă turnată peste corpul deţinuţilor în plină iarnă, bătăi sistematice); răspundere familială pentru delict.
Execuţii publice – pe lângă cele prin împuşcare şi spânzurare, se mai folosesc uciderea cu pietre şi linşajul (pentru a schiţa intensitatea terorii, trebuie menţionate nişte relatări conform cărora cei care au încercat să emigreze ilegal – legea e în aşa fel făcută, încat legal nu se poate – dacă sunt prinşi, aşa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, suferă o tortură confirmată în mai multe mărturii: li se trece o sârmă prin obraz sau prin nas, pentru a servi drept exemplu, ulterior fiind executaţi).
Foamete larg răspândită – sute de mii de oameni au murit din cauza politicii partidului.
Propagandă generalizată – presa este total aservită, temele clasice marxist-leniniste fiind completate de o viziune mistică, divinizantă asupra conducătorilor comunişti.
Trebuie mentionata atitudinea Chinei, care sprijina guvernul nord-corean prin faptul ca repatriaza sistematic nord-coreenii care sunt prinsi incercand sa treaca granita sa, stiuta fiind soarta care ii asteapta.
Pentru ei, pentru oamenii care suferă chiar acum, în momentul în care citiţi, trebuie să ştiţi ce se petrece. Sigur, nu prin asta veţi schimba practic ceva în viaţa acestor oameni, dar, pe de altă parte, numai cei fără inimă cred că doar ceea ce e practic contează. Gândiţi-vă la ei şi la voi. Amintiţi-vă de mizeria care a fost. Numai un joc al hazardului a facut ca acum noi să avem internet, telefoane mobile şi să ne putem critica guvernanţii iar ei să nu aibă ce mânca şi să fie obligaţi să meargă la manifestaţii colosale ale partidului. Dar, cu siguranţă, până la urmă, călăii vor cădea.
Dacă nu îţi pasă de altul, degeaba îţi pasă de tine
Informaţiile de mai sus sunt preluate din următoarele surse:
Cartea neagră a comunismului (Stephane Courtois, Nicolas Werth, Jean-Loius Panne, Andrzej Paczkowski, Karel Bartosek, Jean-Louis Margolin), site-ul Amnesty International si al BBC
Pentru mai multe informatii intra pe www.substele.ro