Numarul 43 al Romaniei literare (anul XXXVIII) ne ofera un grupaj in memoriam Ion Stratan. Despre poet depun marturie –cum frumos scrie dl.Bogdan Ghiu: „martor al lui Ion Stratan, asta ma consider”) in principal colegii sai de generatie, optzecisti, dar si nouazecistul Horia Garbea. In pagina urmatoare dl. Alex Stefanescu, revenit la sentimente mai bune, face din nou critica de intimpinare. Pagina de poezie ne prilejuieste o intilnire cu versurile dlui Gh.Azap din care le retinem pe acelea amintind de „La steaua…” lui Eminescu… Scrie dl. Azap:
„Menirea ta-i abia de lumanare:
Fotoni sa isti ca steaua cilibie,
Chit ca incaltea chiar si ea dispare…
Imbraca-te-n costum de modestie,
Dar nu si-n parpalac de resemnare
Sau in giubea tafnoasa. Pace tie!”
(Menirea ta-i abia de lumanare)
Pentru cititorii de alte nationalitati care nu sunt familiarizati pe deplin cu lirica eminesciana reamintim:
„La steaua care-a rasarit/ E-o cale-atit de lunga/ Ca mii de ani i-au trebuit/ Luminii sa ne-ajunga(…)/ Icoana stelei ce-a murit/Incet pe cer se suie/ Era pe cind nu s-a zarit/Azi o vedem si nu e.”
In pagina de critica literara dl.Gh. Grigurcu reflecteaza pe marginea volumului de poezie „Negresa” semnat de Marian Draghici, poet marcat- am zice – de obsesia lirica a Ierusalimului izbavitor: „Doamne, du-ma la Ierusalim/cintind dintr-o armonica rosie lucitoare./ Doamne, du-ma din femeie-n femeie/ la femeia vietii mele, Ierusalimul”.
Putin mai departe, dna Ileana Malancioiu ne explica- cu neobosita-i luciditate- „De ce ii scria Brumaru lui Raicu” amintind si de odiseea erotico-literara a femeilor dlui Cartarescu „care- citam- dat fiind ca e atit de obsedat de el insusi, s-ar putea descurca foarte bine si fara ele”. Si noi iubim berea Guiness cu gust de cafea neagra…singura bere care ne place cit de cit mie si sotului meu.
Si nu in ultimul rind desi pe ultima foaie a Romaniei literare dl. Cristian Teodorescu analizeaza avatarurile celebrului cuplu Udrea-Cocos in timp ce colegul domniei sale de la „Cronica tv” citeaza in articolul „Blide sparte” un generos indemn: „Sa intoarcem publicul la lectura…” Si tot dinsul il amendeaza: „De la Internet?! Asta s-o creada ei…”
No comment.