După decizia birourilor permanente ale celor două camere ale parlamentului României de a respinge propunerea PNL ca Regele Mihai să fie invitat să se adreseze camerelor reunite pe data de 25 octombrie când împlinește 90 de ani, am lansat un sondaj în revista ACUM și 80% din cei care au răspuns (în număr de 150) au ales opțiunea că această decizie reprezintă “o mitocănie și un abuz”.
Am fost însă nevoiți să înlocuim sondajul la mai puțin de 24 de ore de la lansarea lui, deoarece plenul celor două camere, reunit pe 20 septembrie, a răsturnat decizia birourilor permanente, invitându-l pe fostul suveran să se adreseze parlamentului pe data de 25 octombrie.
În noul sondaj, peste 70% dintre cei care au votat au ales varianta care califica invitarea drept “E un gest firesc de respect, care n-are legătură cu monarhia”.
Cei care s-au opus invitării, în primul rând majoritatea din cele două birouri permanente, Regelui Mihai au invocat faptul că din punct de vedere constituțional doar președintele României în funcție are prerogativa de a se adresa parlamentului. Strict constituțional așa este, dar eu nu cred că parlamentul nu are dreptul să decidă invitarea unor personalități din România sau din străinătate să țină alocuțiuni în fața plenului.
Îmi aduc aminte că Adunarea Constituantă aleasă la 20 mai 1990 l-a invitat pe economistul american de origine română Anghel Rugină să țină un discurs în fața camerelor reunite. Nu cred că Regele Mihai, care împlinește 90 de ani, la peste 21 de ani de la căderea regimului comunist, nu merită această onoare.
Desigur că opoziția inițială a partidului pro-prezidențial, PDL, are de a face și cu atacul virulent al președintelui Traian Băsescu din luna iunie a acestui an împotriva Regelui Mihai, când afirma:
„Tot continuăm să considerăm că abdicarea regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare al interesului national al Romaniei, abdicarea. Din partea regelui, ăsta e punctul meu de vedere (…) Trebuie să recunoaștem că noi încă nu ne așezăm corect valorile, de exemplu, pentru noi toți și pentru istorie Antonescu ramâne responsabil de holocaustul împotriva evreilor și țiganilor, ducerea lor in Transnistria, nu știu ce… Nimeni nu spune că statul român avea un șef de stat atunci, ăsta era doar prim-ministru.
Unora le dăm averile, iar pe alții îi considerăm criminali de război, șeful de stat și primul ministru doar pentru că unul a fost slugă la ruși și a lăsat țara prin abdicare îl iertăm de toate păcatele?”
PDL – întoarcere cu 180 de grade
Întoarcerea cu 180 de grade a PDL în 24 de ore a fost determinată și de intervenția deputatului Theodor Paleologu, care spunea:
“Fac apel către colegii din grup să voteze şi ei pentru invitarea Regelui Mihai. Este o chestiune de obraz, motivul invocat că Regele Mihai nu ar fi şef de stat nu ţine. Tocmai pentru faptul că preşedintele Traian Băsescu a spus ce a spus în iunie, e o chestiune de obraz pentru noi toţi să votăm pentru invitarea regelui pe 25 octombrie“.
Și, pentru prima dată, un astfel de apel a avut succes. Invitarea Regelui Mihai nu are nimic cu atitudinea față de monarhie. România este republică, Constituția prevede imposibilitatea reviziurii formei de guvernământ republicane, iar populația, care a aprobat de două ori prin referendum, în 1991 și 2003, legea fundamentală, nu dă semne că ar dori revenirea la monarhie.
Așa încât, prezența Regelui Mihai pe 25 octombrie în fața plenului celor două camere reunite constituie o recunoaștere, tardivă ce-i drept, a faptului că fostul suveran este un personaj istoric foarte important al istoriei recente a României, singurul șef de stat adult supraviețuitor al celui de-al doilea război mondial (Simeon de Saxa Coburg, rege al Bulgariei, avea 8 ani în 1945).
Este bizar că președintele Băsescu, cel care a promulgat Legea 107 / 2006, prin care cultul unor persoane ca Ion Antonescu și negarea Holocaustului erau incriminate, revine acum cu această atitudine prin care își pune la îndoială propria semnătură pe acel act normativ.
Dar Traian Băsescu, ca și Ion Iliescu înaintea lui și de fapt ca mulți alții, se simte cu musca pe căciulă, căci înlăturarea monarhiei în România nu a fost un act de trădare din partea Regelui Mihai, ci o trădare din partea Partidului Comunist Român, cel care, la ordinele unei puteri străine a inițiat lovitura de stat de la 30 decembrie 1947. Ceea ce înseamnă că instaurarea republicii în România a fost un act ilegitim, așa cum rezultă și din Raportul Comisiei Tismăneanu, prezentat în parlament în 2006 de același Traian Băsescu:
Distrugerea continuităţii constituţionale a statului român prin abdicarea forţată a Regelui Mihai în decembrie 1947 rămâne unul din marile abuzuri ale comunismului în România. Înfeudat intereselor sovietice, fidel opţiunilor sale staliniste de primă oră, chiar şi după îndepărtarea de Moscova, regimul comunist din România a avut un caracter antinaţional, în pofida necontenitelor profesiuni de credinţă naţionaliste (pag. 17 http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf).
Și chiar dacă după 1989 republica a fost legitimată prin votul din referendum, atitudinea față de instaurarea regimului republican în 1947 a rămas una ambiguă.
Parlamentarii din România au dovedit, în al 90-lea an al vieții Regelui Mihai, că mai au un bun simț rezidual. Acest gest de invitare a fostului suveran compensează, chiar dacă doar într-o mică parte, mitocăniile la adresa Regelui Mihai, proferate de politicieni ca Ion Iliescu, Oliviu Gherman, Traian Băsescu și alții. El reprezintă o rară victorie a bunului simț în politica românească.
O oala carpita e o oala carpita. Si daca e carpita nu mai are aceeasi valoare. Dar si asa e mai buna decat sa nu o ai defel.
Eh, FSN-ul are tărie de caracter şi mînie proletară. Mai ciudat e FSN-ul din opoziţie, adică şi ăia care l-au fugărit pe Rege cu dubele şi cuvîntul. Dar eu, unul, nu mă mir de FSN. Aceeaşi Mărie cu o mie de pălării.
am votat pentru basescu de 2 ori la presedintie, insa am recunoscut ca gafa/mitocania lui din iunie a cam pus capac la cele cateva pe care le mai comisese. deci articolul d-lui clej este foarte bun si oportun.
Regele Mihai constituie o parte din istoria României şi faptul istoric nu poate fi negat. Apariţia unui rege din cel de al doilea Război Mondial, în faţa românilor, este un lucru tulburător. Rar s-a văzut vorbind o istorie de mult apusă!
Convingerile politice nu pot eclipsa istoria. O pot măslui sau falsifica, dar când ea însăşi vrea să ţi se adreseze, a te opune este anacronic!
fiecare cuvant al Majestatii Sale ar trebui sa fie asimilat, nu ascultat de ramani! Avem nu numai un exemplu moral, dar avem un rege!
Din pacate ne multumim sa privim cum ne duc de rapa cei ce au pus mana pe putere, cu singurul rost ca sa isi perpetueze despotismul agramat si descreierat.
O nuantare necesara pentru cititorii acestui articol: Traian Basescu NU a avut un discurs de justificare a participarii lui Antonescu la Holocaust. Cunoscand prea bine atat legea, cat si precedentul iliescian, a preferat sa sugereze, mai mult decat sa declare fatis, o oarecare admiratie fata de Maresal, caruia i-a incuviintat indirect trecerea Prutului.
Traian Basescu a subliniat doar ca, in acelasi timp in care Antonescu conducea de facto statul roman, Mihai I era totusi suveranul de jure al aceluiasi stat. Presedintele a sugerat o participare pasiva a Regelui la excesele regretabile ale acelor vremuri (Nimeni nu l-a impiedicat, de exemplu, sa faca o greva regala, pentru a opri deportarile…)
Ceea ce se poate citi insa printre randurile afirmatiei neatacabile LEGAL a presedintelui este altceva: in ciuda masurilor antisemite luate, in ciuda legilor care-i ingradesc memoria, in ciuda caracterizarii oficiale de ”criminal de razboi” , Ion Antonescu ramane in mentalul colectiv al poporului roman ca un erou autentic care si-a iubit enorm tara, care a luptat pentru dezrobirea Basarabiei si care si-a urmat cu demnitate destinul tragic. Traian Basescu este constient de aceasta aura ”mitica” a Maresalului Ion Antonescu si a incercat, ca un politician abil ce este, sa mai obtina un pic de capital de imagine pe seama sa. Atat si nimic mai mult!
Dan Petre, ale cărui simpatii pentru opiniile de extremă dreapta nu constituie niciun secret, încearcă într-un mod extrem de stângaci să-și arate „într-un mod indirect” simpatia pentru criminalul genocidar Ion Antonescu și în acest scop justifică afirmațiile lui Traian Băsescu. Ba chiar invocă și o „grevă regală” pe care Regele, minor la acea vreme – până la 25 octombrie 1942, ar fi putut să o facă în semn de protest împotriva deportărilor evreilor din Basarabia, Bucovina și Transnistria. Mai mult, îi recomand lui Dan Petre să citească cartea lui Ivor Porter (martor al acelor vremuri) Michael of Romania și să realizeze cât de arogant putea fi eroul lui, criminalul genocidar Ion Antonescu, față de Regele Mihai, și Regina Mamă, Elena, și cum îi nesocotea. Au fost oameni care au intervenit pentru oprirea deportărilor – Regina Mamă Elena – care a și primit titlul de „Dreaptă între Popoare”, acordat de Memorialul Holocaustului Yad Vashem de la Ierusalim, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, Iuliu Maniu, dar deportările nu au încetat decât în vara/toamna lui 1942 din motive nici acum pe deplin elucidate.
A insinua însă că Regele Mihai este cumva responsabil sau complice la ororile fasciste sau instaurarea dictaturii comuniste din România relevă de-a dreptul de domeniul relei credințe. „Politicianul abil” Traian Băsescu, care gâdilă orgoliul prostimii, a promulgat Legea 107/2006 și a prezentat în parlament Raportul Tismăneanu. Nu există doar litera acestor documente, ci și spiritul lor, or în niciunul din cele două documente OFICIALE Regele Mihai nu este făcut responsabil de crimele regimului fascist sau complicitate în instaurarea regimului comunist.
Așa încât această tentativă de justificare a afirmațiilor lui Băsescu din partea extremistului de dreapta Dan Petre este, ca tot ceea ce scrie el de fapt, jalnică.
imi aduc aminte ca si d-l prof.Anghel Rugina s-a adresat Parlamentului care a conceput actuala constitutie ! Zicea ceva anacronisme economice , leul din argint, cu care Romania ar putea da lovitura in viitoarea criza economica a mileniului 3, cind metalele pretioase vor fi valuta sigura ! Pe vremea aceea erau vreo 2 miliarde de $ in casa Bancii Nationale , ramasi de la comunisti ! Si nici o datorie financiara internationala ! (Doar datorie morala la Bush-Gorbaciov !)
A tinut cineva cont de spusele d-lui profesor ? Sau baietii nostri economisti destepti au ironizat pentru a nu pierde ocazia de a transforma excedentul in datorie ! Datorie pe seama poporului , nu pe a lor ! Ca acum in Grecia !
Sa vedem daca cineva va tine cont de anacronismele ce le va spune regele la 25 octombrie ?
Şi care e faza? Da că da, sau dacă nu, care e miza?
Peste 10 de ani, Traian Basescu va fi considerat un sef de stat care a batjocorit România și pe locuitorii săi. Regele Mihai va rămâne Regele Mihai al României și românilor…O rușine și o mândrie…
Iliescu si Basescu nu au rusine, trecutul lor comunist iese la iveala
Ion Antonescu a fost un general roman care si-a incalcat propriul Juramant fata de Regele sau (Carol II) pe l-a obligat sa paraseasca Romania. Mentinerea formei monarhice – o Monarhie de fatada – a fost solutia aleasa de Gen. Ion Antonescu din considerente pur propagandistice. Generalul (ulterior Maresal din proprie vointa!) a considerat prezenta Regelui Mihai I utila doar pentru faptul ca Institutia Monarhica ii servea scopurile. In fapt Ion Antonescu considera Casa Regala drept un posibil opozant. Imediat dupa plecarea lui Carol II, Casa Regala a fost supravegheata constant si Regele Mihai I a avut de suferit afronturi greu imaginabile din partea Conducatorului Ion Antonescu si a guvernului sau.
Actul de la 23 august 1944 a fost de fapt o solutie „in extremis” cata vreme Ion Antonescu nu dorea sa accepte realitatea ca Germania pierduse razboiul iar Romania se afla in primejdia de a fi desfiintata ca Stat de catre sovietici.
Regele Mihai I a procedat perfect legal atunci cand l-a demis pe Ion Antonescu deoarece s-a prevalat de prerogativa regala conform careia Regele numea si demitea pe Primul Ministru. In cazul de fata este vorba de Ion Antonescu care detinea si aceasta calitate.
Regele Mihai I a fost iubit de catre romani iar sentimentul acesta s-a pastrat si peste generatii. Dovada cea mai buna este primirea entuziasta a Regelui in 1992 si simpatia de care se bucura si astazi.
Primul gind al politicienilor care au lansat invitatia a fost:
-Sa-l mai chinuim putin si sa-l obisim sa-l supunem la stress
Cel de al doilea este:
-Noi stam bine in fotoliile parlamentare si ne facem titlu de glorie si asocierea cu Regele pe care de fapt ei nu o merita.
Cit priveste discursul regal, nimic nu se va lipi de politicieni.
Ei au linia trasata de Sergiu Nicolaescu si Ion liescu.Primul a rostiti primul discurs politic in ziua de 22 decembrie, care a inceput cu Regele sa stea acolo unde este, iar Ion Iliescu l-a impiedicat pe Rege prin iutilizarea fortei si nu l-a lasat sa mearga in judetul Arges sa se inchine la mormintele strabunilor.
Se incearca un teatru a absudului dupa linia traditional damboviteana, cind cineca este suerios politicienilor se schiteaza onoruri numai sa fie trecut pe linie secundara.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/discursul-regelui-in-parlament-operatiunea-instaurarea-monarhiei-948048.html sa fiti slugile lui felix dupa ce v ati decorat cu stalin in timp de sute de mii de intelectuali ,militari si preoti romani erau deportati dupa abdicarea tradatorului mihai?
In timpul procesului de aderare la NATO si, mai recent!, la U.E., Puterea de la Bucuresti a avut in privinta Regelui Mihai I o atitudine respectuoasa si relativ calda. Interesele Puterii de atunci nu erau izvorate din adanc patriotism (Puterea este patrioata doar cand trebuie!) si nici dintr-un respect natural fata de un Om care luptase pentru Tara de-a lungul intregii vietii. Interesele erau strict politicianiste. Un politicianism vizibil cu ochiul liber!
Puterea – oricare ar fi ea! – ne considera niste „prosti utili” in campaniile electorale. Dupa aceea ne considera doar „prosti”.
Iata ca exista insa momente cand Puterea descopera ca romanii s-au desteptat si nu mai admit cu usurinta si inconstienta manipularile.
Rau pentru Putere (oricare ar fi ea!) dar Bine pentru oameni si Tara.