Klaus JohannisSibiul si-a schimbat infatisarea datorita primarului ales in anul 2000. In ultima campanie electorala din 2004 sibienii l-au ales in unanimitate covarsitoare. Folosindu-ma de anuarul telefonic al orasului am gasit la numele de Klaus Johannis numarul de telefon si astfel l-am sunat. Mi-a raspuns vocea prietenoasa a fostului meu coleg de naveta din urma cu douazeci de ani, pe cand eram profesori de tara.
Functia de primar si celebritatea nu au schimbat nimic din atitudinea sa, neavand nimic din aroganta atator baroni locali din Romania, deveniti senatori, parlamentari etc. La rugamintea mea s-a aratat incantat sa acorde un interviu site-ului www.romanialibera.com (publicatiei electronice internationale ACUM) si totodata transmite cititorilor acestuia un sincer servus din cetatea Sibiului.
Klaus, de ce ai ramas in tara, atat timp cat majoritatea etniei germane a emigrat?
Sibiul este orasul meu si numai aici ma simt acasa. Nu de mult timp am renuntat la oferta de a fi numit ambasador al Romaniei in Germania.
Care sunt calitatile unui bun primar ?
Diplomatia, primarul trebuie sa stie sa lucreze cu toata lumea, sa se concentreze asupra dezvoltarii orasului, si mai putin asupra sedintelor si promisiunilor electorale. Un primar, un politician nu trebuie sa promita mai mult decat poate face.
Prin ce se distinge Sibiul de restul tarii ?
In primul rand prin schimbarea mentalitatii locuitorilor, prin transformarea simtului civic printr-un proces de socializare ca lumea moderna europeana nu mai este o sala de asteptare si de intins mana dupa indicatii de la un for central. Apropierea de Europa inseamna respect fata de munca si fata de plata taxelor. Sibiul a reusit sa coboare somajul la o cota minima prin dezvoltarea unei industrii specifice si prin investitii din afara tarii.
Ce este FDGR ?
Initialele traduc Forumul Democrat al Germanilor din Romania – organizatie a minoritatii germane, fara o anume doctrina de partid politic. Sunt in masura sa adaug, ca desi FDGR ar detine o majoritate in Consiliul Judetean nu se datoreaza unui procentaj ridicat de alegatori de origine germana, aceasta fiind simtitor redusa numeric in ultimii ani. Voturile majoritare au venit din zone unde nu au locuit niciodata sasi. Aici las transformarile din ultimii ani sa vorbeasca…
Cum se explica numarul crescand al investitorilor straini in cadrul Sibiului ?
Am tinut ca Sibiul sa nu devina un centru comercial de tip bazar, obor. Am impus seriozitate si respect fata de partenerii externi. Majoritatea investitiilor straine vine din Germania, dar si din Italia, Austria, Franta. Olanda si Luxemburg. Crearea locurilor de munca si returnarea banilor la bugetul local sunt caracteristica reusitei muncii primariei sibiene, detinem o pozitie de inegalat in Romania:
o investitie de 300 euro pe cap de locuitor.
Crezi ca romanii sunt pregatiti sa adere la sistemul european?
Da si sunt convins ca numai prin exercitiul democratiei si al unei atitudini pozitive fata de munca. Mai e de luptat insa impotriva birocratiei.
Cum raspunzi la unele intepaturi din presa sau ale unor contracandiati, sa nu zicem dusmani?
Nu raspund! Consider ca fiecare are dreptul la exprimarea libera a ideilor si a optiunilor politice. Nu sunt investit sa ma situez in drepturi la replica si in dezbateri inutile. Sarcina mea consta in gospodarirea si asigurarea unei vieti mai bune sibienilor. Nu m-am nascut primar si nici nu voi muri primar.
Sibiul ca viitoare capitala a culturii europene ce iti zice?
Proiectul in sine semnifica o reclama stralucitoare pentru Romania. Nu ocolesc niciodata rolul culturii si al artelor in cadrul societatii europene, si implicit in Sibiu. As exemplifica reconstructia teatrului Thalia, refacerea multora din asezamintele medievale, renovarea parcurilor etc. In acelasi timp am initiat o serie de manifestari culturale internationale de teatru, folclor si de muzica clasica.
Sibiul se inscrie pe lista monumentelor UNESCO, familia regala din Luxemburg ne-a oferit un sprijin direct in sponzorizarea restaurarii si a declararii orasului de pe Cibin ca un oras-muzeu.
Klaus, eu cred ca ca te numeri printre primarii ilustri ai Sibiului si mai ales continui traditia unuia dintre cei mai importanti oameni politici dedicati dezvoltarii orasului ca de exemplu, Thomas Altemberg, de origine saseasca si casatorit cu o romanca Afra de Ocna Sibiului. Te-ai gandit sa-ti scrii cartea vietii tale?
Nu am aceasta intentie. Cartea mea este Sibiul cu spiritul de cetate fortificata si rezistenta seculara la invazii si la intemperii. Ideea este ca orasul in care traiesc sa devina un model si sa fie asa cum Heidelberg avea sa devina locul in care orice sosit isi pierdea inima. Acesta e crezul sibienilor si este si crezul meu.
Care sunt relatiile sibiului cu S.U.A. ?
O parte din sibienii imigrati in S.U.A. revin frecvent si se implica spiritual si financiar in viata orasului nostru. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu detine relatii stranse cu universitati de renume din S.U.A. si studentii nostri se bucura de prezenta multor profesori americani la catedrele universitatii mai sus amintite. Biblioteca Americana a Centrului Universitar este unica in tara prin volumul divers de carti americane. Nu trebuie uitata relatia de prietenie provilegiata cu Ambasada S.U.A. si organizarea in fiecare an de manifestari dedicate Zilei Nationale a Americii, sarbatoriri prin conferinte, prin poezie, muzica si focuri de artificii.
Tin sa transmit prin acest dialog succint intreaga-mi compasiune fata dezastrele naturale provocate de catre uraganele Catrina si Rita, adresand cuvinte de incurajare in momentele de grea incercare in America.
————
Am coborat stradelele pietruite ajungand in Parcul Tineretului candva un loc paraginit, azi o gradina superba respirand in culori si trandafiri si in cristalul unei fantani superbe, puls al unei „fontana borghese”. Decorul vegetal al parcului reinviat a devenit traditia nou casatoritilor ce vin sa se fotografieze ca mirese si miri in ziua nuntii lor. Nimic mai frumos un parc si sarbatorirea nuptiala, a unei noi familii ! Sibienii numesc locul „Fantana lui Johannis”.
Mi-ati facut bucurie cu acest articol. Sper sa fie si sa ramana aceasta orientare asa cum ati scris.
Traitor sibian, am aflat din interviul tau, draga Florine, ca am sansa de a trai a doua parte a vietii intr-un oras-muzeu.
Nu e putin lucru sa existi, viu si constient, in inima traditiei unor neamuri vietuind laolalta intr-o cetate medievala evoluata la stadiul de municipiu cultural heidelberghian!
Iti multumesc pentru gandurile, cuvintele si sentimentele cu care iti sustii talentul de jurnalist.