accurate
sunt
fara domiciliu
stabil
sunt
fara nici un
domiciliu
doar
o cutie
de carton
pe asfaltul
amanta
si suflet
pereche
pentru
autostrada
care sunt
sunt
fara domiciliu
pe scari
infernale
de timp
dar
supravietuiesc
sunt
un instinct
si
durere
si
nimic altceva
si
ma incalzesc
limbile
ascutite
ale
cuvintelor
tale
depresie sase
in
camera
portocalelor
uriase
doar
aerul cu tine
respira
in
somn
resoul fochistului
fredoneaza say what you want
texas –
si
paturi albastre
iti ascund
varsta
vieti monahale
tarziu
degetele
privesc
neputincioase
spectacolul
umbrelor
la
numarul doisprezece
cand
pictezi
depresii
pe
umarul meu
amnezie psihogena
noptile mele
au interior
proaspat
cu
studente
la
psihologie
si
vin fiert in
so what
cand
arina dansa
din
priviri
cu
barmanul barbos
si
boem
ca
un stalp
de
beton
sa mai plangi
pnntre mese
buddy rich
caldaramul albastru
zdrobit
intre
coapsele tale
cu
miros de
gin tonic
sa mai plangi
artie show
cu
stan getz
si coltrane
cand arina dansand
mi-a ucis
un
suras
astenut
pe
un san
de
femeie usoara
space phobia
sant
spatii albe
langa fereastra
cand
somnul tau
vorbeste
despre
visul meu
minciuna
cu
panze pictate in mov
sau
masina
de
spalat pacate
altora
sant spatii
pentru care
alaltaieri
te-as fi iubit
mi-as fi aruncat
neputinta
in
groapa comuna
unde
tu
esti
regina
sunt
spatii albe langa fereastra
si
eu
inca
te mai
astept
neoplazie
te-am
iubit ca pe o
pagina web
din
site-ul yahoo.com
in
noaptea de revelion
te-am i u b i t
cu
link-uri
si cu
mouse-ul
infierbantat
si cu
monitorul deschis
toata noaptea
te-am
i u b i t
credit cardul
meu
te-am iubit
printre taste
si
e-mail-uri trimise
andreei
si
gogosile parfumate
ale corneliei
si sandwici-urile
elenei
te-am i u b i t
si
am pierdut cheile
apartamentului
cand
ma alergau
borfasii
prin
piata sudului
atat de mult
te-am
iubit
exploring
sa ne
iubim
cu
usa deschisa
cu
fereastra
deschisa
cu
sifonierul deschis
cu
varful pixului
rupt
cu
unghiile rupte
cu
pijamaua arinei
rupta
cu
imaginea ei
rastumata
cu
patul rasturnat
cu
florile rasturnate
cu
viata aproape
distrusa
cu
timpul distrus
cu
sperantele
distruse
cu
mirare
cu
visare
cu
uitare
sa
ne
iubim
autoshapes
in camera 217
m-am imprastiat
asteptand
sa-mi vorbesti
despre cum e
sa fii
importanta
doar
tu
eugenia
pictata pe
etajera
cu biblia
plina de praf
sau
patul cu dungi
revarsate
peste
perechi
(poate-poate)
si
cioc – cioc
doua pepsi
un assos
si
un plic de
cafea
da-mi un vin
patru beri
si-o
poiana
as vrea
vasele zepter
uitate-n valiza usor
nervii mei
rataciti
prin spatii
inchise
la
terasa motor
iata povestea
surprinsa
de
omul – decor
depresie zece
nu mai esti simplista
care-mi tulbura ochiul ingust
si decorul absent
cand
lumea danseaza tango
printre mese
cu
vin alb si rosu
in ritmul radioului obosit
nu mai esti
banala poveste
a
geniului ratat
cand ranjetul cretin inunda incaperea
si nici
omul orchestra
la
festivalul prostilor
deghizati
si nici
femeia fatala confundata cu o tarfa
de
cartier marginas
sau ceea ce
gandul meu primitiv
cauta disperat
printre
mizeriile cotidiene
nu esti
zambetul ascuns
in
suferinte conjugale prea
usor acceptate
si
eu stiu prea bine de ce
sufletul
prea plin pentru
ineletniciri fara sens
si
nu pot
sa te simt
aproape
cand
tu
nu mai esti
depresie patru
patru stele
la
vila viorel
din
poiana partia scartie
sub
pasii tai cruzi
de
pantofi inchiriati
si
gesturi viclene
cand
maslinele erau
prea mari pentru tine
si
jakuzzi si mansarda
cu lupi
ai adormit
pe
scara din marmura noaptea aceea
si
te-au violat
fulgii
unul cate unul
si
ungurii de la
masa vecina
cu
ceardasul lor
ai visat telescaune
si
telecabine si telenovele
si
barbati misteriosi
plini de
gesturi ok
sarutandu-ti penele
verzi
papagalule
depresie doi
necunoscuto intamplare
cu par scurt
la
metrou
cand
ti-am dat
un
bilet de tramvai
si
mi-ai spus ca tu
ai
un prieten
saten cu salariu
decent si cielo
grena si pantofii de lac
made in itly
si
garsoniera dubla
in
romana mama mama
cum
ti-as spune vreo
doua despre
joyce
lauren blanc
sau
piticul de
frost
intr-o seara albastra
cu
pink floyd si tom waits
si
vin fiert
intr-o crama din
zona manuc
dar cobori
si
oricum
n-aveam bani
pentru doi
Salut prezenta aici a dlui Gelu Vlasin, pe care il cunosteam, pana acum, doar de pe un grup de discutii…
Acum am placerea sa-i descopar si creatia literara.
Toate cele bune!
Am vazut ca ati scurtat-o si i-ati zis ” accurate ” , de ce ?
Va citesc cu placere.
Va multumesc pentru aprecierile facute. In legatura cu „scurtarea” grupajului meu de poeme pot spune doar ca asa am fost sfatuit de catre redactorii portalului. Mi-a fost sugerata idea de a posta cate un poem in fiecare saptamana pentru o mai buna receptare.