Ne propunem sa analizam aparitia postrevolutionara a unor sectoare industriale nou nascute din valul informational care a cuprins Romania postdecembrista.
Acesti noi nascuti, in principal domeniul IT ca si cercetarea in domeniile microbiologic si medical, sunt in prezent neperceputi de banci ca putand avea un potential de crestere mai mare decat alte industrii, si ca atare finantarile in aceste sectoare se bazeaza mai mult pe venture capital. Probabilitatea destul de redusa ca unii bancheri sa poata anticipa vizionar cum un proiect avansat in aceste industrii ar putea fie muri subit, fie genera cash-flowuri extraordinare duce la perceptia de sectoare labirintine pt. aceste ramuri.
Oponentii ar putea spune ca aceasta industrie ar putea muri per total in fasa asa cum s-a intamplat in America cu valul dot-com. Spre deosebire de America, unde investitorii cereau unei industrii nascente salariile din industrii cu traditie indelungata, ca si capitalizarea bursiera a acelora, rezilienta romanilor, in care speranta unor beneficii viitoare mai mari pot compensa putin nevoia de consum imediat, poate duce la succes.
In orice caz nepriceperea individului de rand de a anticipa aceste tendinte de crestere inegala poate conduce la moartea prin inhibitie a acestor proiecte in cazul in care neimplicarea sectorului guvernamental ar putea persista.
Este clar ca dincolo de consideratiile financiare, imperfectiunile pietei justifica implicarea guvernelor.
Astfel, fara subventii si protectionism aceste sectoare industriale in devenire ar putea muri din motivele explicate mai sus.
In tarile net exportatoare de materii prime, in care asteptarile pe termen lung sunt unele de preturi in scadere la produsele exportate (Prebisch, 1950), neimplicarea guvenamentala de a sustine industriile high-tech poate duce la obliterarea optimismului consumatorilor industriali fie corporativi, fie fizici, astfel putand duce la prabusirea cresterii economice.
Pe de alta parte, dezvoltarea unor sectoare infante cu ajutorul statului in conditiile in care inca mai dispunem de forta de munca inalt calificata poate duce in prima faza la promovarea Romaniei ca un important candidat de outsourcing in domeniile medical, microbiologic si IT chiar in absenta altor stimuli ca taxe corporative mai reduse.
Fireste ca exista probleme in legatura cu penetrarea informationala de catre guvern a activitatilor economice, in absenta unei masinarii birocratice perfectionate, ca si o problema de alocare optimala a resurselor limitate ale guvernelor tarilor in curs de dezvoltare in conditiile necesitatilor de balansare bugetara anuala. Despre acestea in unul din numerele viitoare.