AGAPIE_SECUNDUM FIDEM
de Adela-Adriana Moscu
BILINGUAL PERFUME ~ * NEBUNIE…amintiri din trecutul poetic rumeg cu nostalgie in miezul rugacinilor de primavara seaca
Stars in the oceans ~ * Parca era ieri cand ne-am scaldat in apa iubirii si lumina divina
polivalente si launtrice_stelele poeziei
Hidden from the world ~ * una ascunsa si una ce implora nasterea
DUO DIABOULIA
Stepping stone ~ * piatra de patos esti, Luceafarul meu opac, sau al nostru?
Bathing within hungry wonder
You are nothing more now ~ * era sa te sfarim cu a mea pasiune?
yesterday perhaps you were my bridge of hope…~ * ziua inainte de azi erai ceva deosebit
then you claimed many ~ * mintiai oare ca nu te jucai cu mine
Was I blind? ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ * precis erai inconstient…sau rau ?
Perhaps I needed to believe in all your lies ~ * spuneai ca insemnam mult pentru tine
you invited me to a seven course dinner ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ * voiai totul, apoi ai spus ca nu ceri nimic
promiteai total rasfat dar mi-ai oferit doar apa
there was just water at your table_ I took it as hope…~*
IZVORUL SPERANTEI gandeam…
for the sake of love ~ * faceam dragoste imaginara
we whispered sweet nothings ~ * de dragul oceanului spuneam si vorbeam mult, poate prea mult…
epiphany ~ * acum inteleg ce frica ne era de iubire
You charmed me with secrets of life ~ * imi sopteai secretele Erosului
MAGIE NOIRE ~ * REINVIAM…
cracks and holes ~ * mintea-mi se pierdea prin gaura buzunarului necusut
time was a rare diamond ~ * cine mai avea timp de ata si ac?
boiling in my own juices of desire I wanted you all for myself…~ * Tu nu credeai in fidelitate – spuneai ca sunt \”precum o balcanica geloasa ca toate femeile de fapt \”- si imi iertai afinitatea mea inspre o lume ideala _paradox_doar utopia si naivitatea mea te-a atras de la bun inceput
I was exploding within your music with laughter with anger, ~ * presupuneam ca apreciai oarecum si aveai incredere doar in curve_
ele se acceptau unele pe altele – sau poate nu le pasa de nimic-
cateodata in fantezia mea voiam se devin si eu una _ doar sa nu mai simt atata durere – doar ca tu sa fi avut curajul de a ma saruta din plin in realitate-
cateodata imi voiam o constiinta impietrita…
iti iubeam doar lumina_ma rugai sa imbratisez si umbra-ti
am incercat dar am cazut in judecata
oare ma ierti?
Oare voiam sa ne schimbam unul pe altul?
SLAM!!! ~ * spulberai podul sperantei…de-am fi gustat macar un dans adevarat pe el
Dar care-i adevarul?
you were burning our bridge with your need for freedom and variety_I was changing my hair, my colours, my words, my dance_but it was not enough…
You-my winter fascinating puzzle ~ * te simteam cu fiecare adiere a vintului inselator de primavara in mijlocul iernii si in fiecare vijelie a noii primaveri cu ninsoarea ei cruda…
vara era un vis spulberat…
You-still in my heart, I don’t know why…~ * De ce inca in inima iti aud ecoul?
KARDIA, KARDIA…de ce nu m-asculta?
Taina cea mare si minunata… o vom imbratisa impreuna oare?
oare toamna are cheile fericirii?
discerneri morale_podoabe spirituale
vreau si sa dorm cu aceste bratari nepierdute
norocul meu…refugiul meu…bijuteriile cele de toate zilele…
poemele sperantei…adorm fugar doar pentru a ma trezi in bratele tale calde…
LUCID DREAMING… ~ *doar in speranta pot sa exist…doar in iubire…
forever caressing my soul…
June 19, 2005, USA
Scrisoare către tine Adela-Adriana MOSCU…
Am stat mult să mă gândesc dacă să-ţi scriu sau nu? M-am hotărât să-ţi scriu. Ştiu că aştepţi o scrisoare. Cine sa ţi-o scrie? Iată eu, pe care mă consideri prieten! Iţi voi scrie ca şi cum aş scrie fiicei mele. Ţie, care eşti ca un avion supersonic ce a zburat deasupra mapamondului, cucerind în totalitate ceea ce era de cucerit, prin dans şi prin cuvinte.
Ţi-ai asumat asemenea bijutierului răspunderea transformarii diamantului simplu şi neatragător, prin măiestrie, într-un briliant de mare valoare, ce va rămâne pentru nemurire.Da, eşti un adevarat orfevru, ce reuşeşti să filigranezi totul prin cuvintele tale. Poezia ta e plină de cascade, de înălţimi şi abisuri. Numai cine citeşte cu mare atenţie, ce ai scris tu ADELA, poate să înţeleagă totul sau nimic. Versurile tale sunt pline de viaţă, de mişcare continuă, strecurând în suflete nostalgii, dar şi avânturi patriotice, mesaje către suflete, mesaje către credinţă, odihnitoare şi latente precum vulcanii adormiţi, izbucnind apoi parcă fără de veste. Nu asculta cuvintele negre ale unora ce încearcă să te oprească din drumul tău impetuos.
Du-te fără nici o teamă. Priveşte înainte. Trebuie să fii fericită, aşa cum tu încerci să-i faci fericiţi pa alţii, prin arta dansului, prin arta scrisului. Eşti bună prin arta ta, de ce ar trebui să plângi? De ce să ai îndoieli? Trebuie să fii puternică şi să înfrunţi viaţa aşa cum ai făcut-o şi până acum.Ţelul tău să-ţi fie fie acel apogeu, spre care tindem toţi, bătrâneţea, de care nu trebuie să ne fie frică, căci aşa cum spunea ilustrul filosof francez VOLTAIRE;
,,Bătrâneţea este ca un far la care ajung doar cei puternici”, iar de asemenea, ilustrul nostru compatriot filosoful Emil CIORAN spunea că;,,Rolul nostru este de a întoarce viaţa pe toate părţile, inspirând o ispită veşnică de a exista”. Aşa cum ai luptat până acum, luptă în continuare, căci lupta cu viaţa trebuie dusă până la epuizarea totală, pentru a demonstra lumii că ai fost o fiinţă puternică. Motivul luptei tale sunt cele două mlădiţe, ce trebuie să se înalţe cât mai sus, spre piramida vieţii pe planeta noastră, supranumită TERRA.
Vorbind despre poezie urmează constatarea poetului francez BAUDELAIRE care a spus; ,,Omul poate trăi fără pâine, dar nici o zi fără poezie”. Tu eşti artista care ,,mănâncă poezie pe pâine”. De ce să arunci bunătăţile creţiilor tale? Fă tot ce e posibil şi luptă pentru ca noi să ajungem la gândurile tale, deschizându-ţi sufletul prin poezie. Generaţiile care vin, vor afla astfel că a existat ,,o doamnă a poeziei”, numită Adela-Adriana MOSCU, care atunci când va fi în eternitate ne va trimite bezele, pentru ca sufletul ei nobil să danseze printre cei rămaşi să continue lupta vieţii nemuritoare.
CURAJ, FIICĂ A ROMÂNIEI ETERNE, MERGI ÎNAINTE, TOT MAI DEPARTE…SPRE INFINIT…
Mihai LEONTE – ROMÂNIA. mleonte@tvb.ro