caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Jurnal Cultural



 

Despre Figure In/Figure Out

de (20-2-2011)
1 ecou

Curator: Simona Vilău

LC Foundation – Contemporary Art Centre (Calea Victoriei 25, etaj 1)

15 februarie – 14 martie 2011

Program de vizitare: luni-duminică, 13-19

Pe Calea Victoriei, în spatele Hotelului Bulevard, s-a deschis marți, 15 februarie, un spațiu dedicat artei contemporane: LC Foundation – Contemporary Art Centre. Un spațiu mare care prin amplasamentul ultra-central are potențialul de-a aduce arta contemporană în atenția unui public divers. Expoziția care inaugurează spațiul dezvoltă o idee inițiată de patru artiști: Adrian Preda, George Anghelescu, Simona Vilău si Ștefan Ungureanu. O idee provocatoare care pornește de la întrebarea: „Dacă mâine toate lucrările tale ar arde într-un incendiu, cu excepția uneia, care ai vrea sa fie această ultimă lucrare?”

Au răspuns provocării 22 de artiști, toți tineri, toți foarte dinamici: George Anghelescu, Traian Boldea, Irina Broboană, Codruța Cernea, Mihail Coșulețu, Amalia Dulhan, Paul Hitter, Adriana Horga, Ioana Joa, Florin Pantilimon, Adrian Popescu, Adrian Preda, Lea Rasovszky, Bogdan Rață, Cristian Răduță, Radu Rodideal, Sevan Szekely, Ștefan Ungureanu, Ioana Ursa, Simona Vilău, ZANGA, Mihai Zgondoiu. Sunt acele nume care au potențialul de-a spune ceva în arta contemporană românească în următorii ani. Selecția curatorului Simona Vilău, care se numără și printre expozanți, oferă simultan avantaje și dezavantaje. Grupul este inegal valoric, foarte eclectic, motiv pentru care expoziției îi lipsește coerența unui discurs susținut care să poată stabili o direcție potențială de analiză a expozanților.  Însă, tocmai prezența acestor contraste și rupturi ajută la consolidarea unor individualități relevante și revelatoare pe scena artistică a momentului.

Vernisaj, vedere din expo, lucrarea lui George Anghelescu

Prima sală este indiscutabil dominată de instalația lui George Anghelescu: un corp masculin, nud, care își acoperă pudic sexualitatea. Inocența gestului contrastează puternic cu figura animalică (în relief) a capului. Lupul-ciclop (cyclamen) din gura căruia se scurge o șopârlă este îmbrăcat cu misterioasa pelerină neagră: pelerina morții, cortina de teatru care vine să accentueze nuditatea expusă a bărbatului. Este o lucrare completă, impecabil realizată care la fiecare privire dezvăluie noi sensuri, conflicte noi!

Adrian Preda si Stefan Ungureanu in fata lucrarilor pe care le-au semnat

Din noul val al picturii realiste, cu o identitate deja foarte puternică se remarcă Adrian Preda. Artistul care a reușit sa construiască povești din imperiul lumii animalelor și atunci când cei din jur se întreabă dacă nu cumva se poate plafona, surprinde din nou. De aceasta dată, Preda, a imaginat un delfin claustrat într-un autobuz. Umanizarea animalelor pe care le imaginează într-un fir narativ aplicat problemelor cu care se confruntă contemporaneitatea este subiectul prin care Adrian Preda a reușit să rupă imaginarul plastic ce tinde să se banalizeze prin repetitivitate și conformism. Originalitatea ideilor coerent exprimate și foarte bine pictate i-au creat o identitate distinctă și promițătoare pe scena artistică actuală.

În fața lucrării lui Preda a fost așezată o lucrare de aceeași scară valorică și dimensională semnată de Ștefan Ungureanu. Chiar dacă la nivel formal sunt foarte diferiți, valoric, Adrian Preda și Ștefan Ungureanu sunt pe aceeași treaptă, competitivitatea fiind evidentă și susținută.

Ștefan Ungureanu, Ioana Joa și Lea Rasovszky atrag  prin creativitatea și inventivitatea realizării tehnice, fiind interesați de perisabilitate sau jocul cu materia (ex: Ștefan este deja un maestru al texturilor). Nici cei doi sculptori care au răspuns provocării,  Cristian Răduță și Bogdan Rață, nu pot trece neobservați prin numărul mare de lucrări expuse. Depășirea panului bidimensional al picturii oferă un plus de interactivitate expunerii. Și zona de grafică este foarte bine reprezentată, un exemplu interesant fiind lucrările lui Traian Boldea care jonglează cu ideea de repetitivitate.

Un alt aspect aparte îl reprezintă artiștii care dezvoltă tema erotismului, de exemplu, Amalia Dulhan și Radu Rodideal, care pictează atent senzualitatea feminină. Radu Rodideal pune în operă erotismul delicat și (sur)prinde foarte atent valențele simbolice și contrastante ale pasiunii.  Pictura lui se revendicată din școala europeană a noului val realist, fără să alunece în formalism. Forma concretă atent și elegant construită ascunde sensuri care se decodează treptat. Artistul închide în mimesis o methexis prin care imaginea reușește să surprindă și să fascineze. Esența în pictura lui Rodideal este misterul.

Interesant este că avem de-a face cu personalități artistice distincte, majoritatea foarte clar conturate. Sunt 22 de nume, 22 de direcții, 22 de povești care răspund unei întrebări delicate: pictura nu a murit! Este o expoziție revelatoare, care nu trebuie ratată!

Ecouri

  • IRM: (26-2-2011 la 15:12)

    Sincere felicitari pentru articol, cred insa ca merita punctat mai clar si detaliat inegalitatea dintre artistii din acesta expozitie. Initiativa e laudabila, dar: sunt doar cateva numele care conteaza, care merita vazute!
    Din pacate, se vede o mare lipsa in proiect. Criticul de arta, curatorul profesionist. Niciodata un artist nu va inlocui un critic de arta, nu va fi capabil de o selectie ridicata valoric!
    Si cred ca mai era ceva de mentionat: panotarea este foarte proasta. Multe lucrari nu sunt vaorificate cum trebuie.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Despre revoluții

Pentru mine personal, revolutiile din Tunisia si Egipt ridica intrebarea daca aceste revolutii vor esua sau nu. Uneori am impresia...

Închide
3.145.40.139