GM truck, earlyCe mai e nou in sfera economiei politice, dragi cititori?
Outsourcingul in America continua. Downgradarea GM-ului ridica intrebarea daca nu cumva autoturismele americane sunt preferate mai mult de cubanezii care conduc GMuri din anii ’50 decat de consumatorii americani. In aceste conditii, continuarea politicii de austeritate fata de Cuba incepe sa coste, iar outsourcingul industriei auto catre Europa de Est pare de actualitate…
Sectorul imobiliar din America intra in corectie… Este corectia necesara pentru corelarea salariilor cu imprumuturile ipotecare si reducerea ipotecilor “numai dobanda” sau pentru pastrarea increderii consumatorilor nivelele actuale trebuiesc pastrate? FannieMae a introdus recent produsul ipoteci cu durata de 40 de ani, dar parerea mea difera, in parte deoarece si eu personal detin numai 2 camere din cele 7 ale casei, restul sunt inchiriate destul de scump. Si atunci care este solutia, in conditiile in care salariile reale ale americanilor au stagnat, costurile razboiului sunt astronomice, iar inflatia unor sectoare isi arata coltii? In conditiile in care investitorii arabi nu mai pot fi atrasi momentan, admiterea unor investitori din Rusia, investitori care au facut ca pietele imobiliare din Spania, Franta si Anglia sa creasca spectacular in ultimii ani, ar garanta cel putin pastrarea preturilor actuale, cat timp schimbarile induse in infrastructura dupa 11 Septembrie pot face fata unei criminalitati crescande.
Devine interesant in conditiile unei usoare stagflatii daca noul guvernator continua sa creada ca costurile inflatiei sunt mai mari decat costurile stagnarii, caz in care ar continua sa mareasca ratele de interventie a dobanzii chiar in prezenta unei cresteri economice mai reduse fata de anticiparile analistilor.
In Romania, recenta miscare ultraconservatoare a Bancii Nationale arata acum o totala lipsa de comunicare cu executivul, ca si unele incertitudini legate de liberalizarea contului de capital. In conditiile acestor incertitudini, introducerea unor bariere sectorale pentru investitorii corporativi straini ca si un maximum procentual de detinere al unor actiuni ar fi binevenit. In acelasi timp, s-ar impune restrictionarea companiilor romanesti de a investi in afara granitelor mai mult decat acumularea de capital din bilantul contabil (retained earnings).
Imprumuturile corporative in moneda straina ar trebui si ele restrictionate in functie de o maturitate minima.
Ma tem ca absenta unor investitii directe majore in Romania, ar impune subventionarea cursului de schimb pentru investitiile directe, aceeasi politica adoptata de Africa de Sud in anii de izolare, instituirea unui premium de 7-10% pentru investitiile directe, in principiu absorbirea volatilitatii implicite anuale sau bienale a cursului de schimb pe partea de downside. Acest lucru ar fi singura cale de atragere a unor investitii stabile in conditiile in care UE doreste uniformizarea taxelor corporative in tarile membre ca si candidate, iar bancile de investitii straine nu ofera un currency swap pe leul romanesc investitorilor in Romania.
Elementul de incertitudine legat de absenta unei curbe a dobanzilor pe termen lung, in absenta unor swapuri pe ratele dobanzii care ar fi construite sa plateasca rata fixa prezenta la obligatiunile de stat la aceeasi maturitate plus un premium de risc de credit la counterparty, fac ca speculatiile legate de evolutia dobanzii sa intre in discutie. In acelasi timp absenta optiunilor poate datorita temerilor legate de imposibilitatea introducerii unor masuri prudentiale creeaza o lichiditate redusa si o volatilitate artificiala legata de lipsa lichiditatii pe piata actiunilor, in conditiile in care participantii corporativi ar putea fi opriti de a detine pozitii deschise in optiuni si swapuri.
Absenta unei piete interne puternice si lichide de obligatiuni guvenamentale, care sa duca la determinarea ratei dobanzilor de catre piata face ca introducerea unor piete futures pe obligatiuni guvenamentale sa fie dificila, iar astfel graficul dobanzilor pe termen lung sa fie greu de estimat. In acest sens Banca Nationala pastreaza controlul asupra dobanzilor in Romania, rata ei de interventie modificand dobanda pe termen lung, mai degraba decat asteptarile pietei cu privire la inflatie, cum ar fi fost firesc. In conditiile integrarii acest lucru se va schimba radical, deci probabil ca e timpul sa se faca ceva calcule in acest sens.
Lipsa reformelor economice anticipate, de pilda acordarea fiscalitatii la conditiile economice practice ca si echilibrarea pietei muncii in Romania in absenta unui balans corporativ de sine statator, fac ca guvernarea prezenta sa fie sensibilizata.
Si iarasi absenta unei banci de dezvoltare cu capital majoritar romanesc, un “one-stop-shop”, care sa inteleaga particularitatile pietei, sa finanteze eventualele fuziuni si absorbtii prin emitere de actiuni corporative pe termen lung si sa estimeze un pret al riscului de credit corporativ pe partea inferioara, astfel contribuind la stabilirea unui balans corporativ neimpus artificial de nume sonore straine, fac ca corporatiile sa sufere absenta unei posibilitati facile si nearbitrare de finantare a restructurarii, cost care se reflecta in preturi si implicit in inflatia structurala pe care BNR nu il poate combate si deci incorpora in tinta de inflatie. Estimari personale empirice pe baza de analiza bilantiera ale unor companii cotate imi arata acest cost la 1,5 sau 2%, aproximativ diferenta de inflatie pe care BNR nu a putut-o controla anul trecut.
Deregularizarea pietii energetice inainte ca faza de fuziuni si absorbtii generata de partea finala a tranzitiei si de realinierile corporative induse de integrare sa fi avut loc, a creat o premisa primejdioasa de periclitare nervoasa a consumatorului.
Per total, in conditiile in care in anii preaderarii ar fi putut sa se castige mult teren, dimpotriva disputele economice personale au devenit preponderente. Nu cumva ca bataliile economice regionale in care executivul favorizeaza o pozitie sau alta nedecisa pana in etape finale, in functie de quorum, sa fi intrat in actualitate mai mult decat interesul de tara.