Titlul de mai sus apartine marelui poet francez Paul Valery unde nemurirea si efemerul se cuibaresc sub un “acoperis linistit”, acolo unde candva porumbeii Pompeiului isi plimbau umbrele fosnitoare ca niste visuri estivale.
Litoralul romanesc se afla in pericol. Zeci de centimetri se rup din zona costiera in fiecare an. In doua decenii fasia de plaja va pieri sub ape.
Cateva lucrari ingineresti ar fi trebuit demarate in 2007. Se pare ca totul se opreste in rutina transferului culpabilitatii pe trecut si pe epoca anterioara (diguri, hidrocentrala de pe Dunare etc).
Am ales nu intamplator cateva versuri ce ar putea sa ne trimita cu gandul la o imagine apocaliptica in care Riviera Mamaia va deveni un tintirim acvatic:
“Ei s-au topit într-o absenţă mată,
A supt argila ostia curată
Şi harul vieţii a trecut în flori!”
(In romaneste de Stefan Aug. Doinas)