Oaza fermecată
-Driebergen-Olanda
Driebergen este un orăşel liniştit aflat în apropiere de Utrecht, în partea centrală a Olandei. Vegetaţia, într-o aparentă dezordine, întreţinută de climatul răcoros şi umed s-a contopit în cascade ce se scurg printre păduri de stejari şi fagi…
Îţi creează senzaţia că viaţa a rămas atârnată într-un timp care se conjugă cu trecutul lăsând natura să se simtă ” ca la ea acasă „ Oare unde voi mai avea ocazia să văd o lebădă mergând ţanţoşă pe trotuar sau valuri de hortensii uriaşe mângâind zidurile caselor…Fără a mai vorbi de detaliile fin retuşate ale bordurilor garnisite cu flori, de dragostea pe care o simţi la tot pasul pentru terenurile smulse cu strădanie, răbdare şi inteligenţă apei şi care se îngemăneză cu prezenţa morilor de vânt, destinate în primul rând acestui scop. Ştiaţi că încă se mai fac cursuri de „morărit”…?
Nimic din comuniunea omului cu mediul său de trai nu este lăsat la întâmplare.
Lângă casa unde locuiam, într-un ochi de pădure am avut fericirea zilnică de a fi întâmpinată de câteva căprioare care veneau la gardul unui domeniu , aşteptând să le ofer gustarea de dimineaţă…fructe,salată verde… Începuseră să mă recunoască de la distanţă şi veneau către mine dând alarma printre suratele lor . Urma salutul vesel al răţuştelor venite la scăldat şi care năvăleau şi ele printre picioarele căprioarelor agitându-şi pliscurile printre ochiurile de sârmă ale gardului, împărţind prietenoase aceeaşi oază fermecată cu căprioarele…
În afara gardului, printre tufele de flori, din când în când se vedeau urechile unui iepuraş…Vă mărturisesc că acest colţişor de poveste mi-a prilejuit zilnic o reîntoarcere nesperată în lumea lui Bambi şi a lui Bocănilă, alăturându-mă copiilor care trăiau trepidând fiecare atingere a eroilor lor din desenele animate…