Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Arhiva rubricii Republica Moldova

 

Cehia, Moldova şi rusofilul preşedinte Milos Zeman

de (12-6-2016)
6 ecouri

 
Lubomir Zaoralek: „Rusia se foloseşte de slăbiciunea noastră […] Trebuie să găsim o cale de a răspunde”.

Săptămîna încheiată a fost, pe plan diplomatic în Moldova, una a Cehiei, o ţară central-europeană care a susţinut constant în ultimii 25 de ani Chişinău în eforturile de modernizare şi integrare europeană.

Premierul ceh Bohuslav Sobotka, aflat la Chişinău două zile, între 9 şi 10 iunie, a girat semnarea unor memorandumuri de cooperare între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi Agenţia Cehă de Dezvoltare, şi desfăşurarea Forumului economic moldo-ceh.

Citat de agenţiile de presă, Sobotka a afirmat că Moldova este „un partener prioritar al Cehiei” şi că Praga este interesată, între altele, de exporturile de produse alimentare din Moldova. Premierul Pavel Filip a subliniat, la o conferinţă de presă comună, că guvernul de la Chişinău este interesat de investiţiile cehe în economia Moldovei.

Cehia a fost săptămîna trecută – şi rămîne – şi în atenţia observatorilor internaţionali. Cum declara ministrul de externe ceh, Lubomir Zaoralek, într-un interviu cu cotidianul „Financial Times”, „Rusia se foloseşte de slăbiciunea noastră […] Trebuie să găsim o cale de a răspunde”, iar „acest populism de dreapta este extrem de primejdios, deoarece ar putea distruge cu adevărat curentul principal european. Strategia cu bătaie lungă a Rusiei este de a divide şi de a cuceri.”.

Declaraţiile diplomatului ceh vizau în primul rînd formaţiunile extremiste din Ungaria, Jobbik, şi din Franţa, Frontul Naţional condus de Marine Le Pen. Cehia nu are mişcări proeminente de extremă-dreaptă, dar îl are, în schimb, pe preşedintele Milos Zeman, care este calificat, chiar de concetăţeni ai săi, cum este Jakub Janda, director adjunct al think-tankului praghez „Valori europene”, drept un „Cal troian al Rusiei”.

Zeman a criticat adesea sancţiunile Uniunii Europene împotriva regimului Putin, impuse după anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă, şi a fost acuzat, de nenumărate ori că are vederi pro-Kremlin. Ministrul de externe ceh, dădea exemplul dezbaterii în jurul Brexit-ului, a posibilei ieşiri prin referendum a Marii Britanii din Uniunea Europeană, şi spunea în interviul cu „Financial Times”, publicat la 8 iunie, că „nemulţumirea faţă de UE din Marea Britanie… este o mare şansă pentru Rusia de a devni şi mai puternică în Europa”. Zaoralek cita chiar o conversaţie avută cu Vladimir Putin la care liderul rus l-a avertizat „să aibă grijă cu Bruxelles-ul”. „Dacă instituţiile sînt slabe, atunci dl. Putin va fi capabil să profite de ele”, nota Zaoralek.

Instituţia preşedinţiei cehe este unul din aceste puncte slabe ale construcţiei europene. Milos Zeman este singurul lider dintr-o ţară NATO care neagă prezenţa militară rusă în Ucraina. După expresia lui el ar „lua în serios declaraţia [ministrului de] externe Serghei Lavrov că nu există trupe [acolo].” Un fapt contrazis pînă şi de informaţiile serviciilor cehe de securitate, atrăgea atenţia analistul politic Jakub Janda.

În acest context, nu este de mirare că spusele preşedintelui Zeman sînt folosite intens de propaganda rusă. O analiză recentă a mediilor de informare ruse, realizată de un organism de consultanţă de la Praga, Semantic Vision, arăta că Zeman a fost citat de 34 de ori mai mult, în ultimii trei ani, decît, de exemplu, preşedintele Germaniei, Joachim Gauk. Iar una din caracteristicile evocate adesea de mediile ruse ar fi că Zeman este unul din puţinii lideri din UE care „a refuzat să fie o păpuşă în mîinile Statelor Unite”. O afirmaţie pe placul preşedintelui ceh care a anunţat că a interzis intrarea ambasadorului Statelor Unite la Castel…

Anti-imigraţionist şi anti-islamic, avertizînd populist împotriva unei „invazii” a Europei de către refugiaţi, anti-ucrainean, susţinînd propaganda Moscovei pe tema guvernului „fascist” de la Kiev şi aprobînd persecutarea Nadiei Savcenko, erou al Partidului Comunist ceh, rămas pro-rus şi care se bucură de susţinerea a circa 15% dintre alegători, Milos Zeman, al cărui mandat prezidenţial este pînă în ianuarie 2018, îl are alături, în calitate de consilier şef pentru politica economică, pe Martin Nejedly, fost lider proeminent al companiei ruse Lukoil. Analiştii se tem că li s-ar putea alătura şi ministrul de finanţe Andrej Babis, considerat la Praga cea mai puternică figură de politician a momentului.

Într-o asemenea perspectivă, cei trei – susţine analistul praghez Jakub Janda – „ar putea constitui cea mai viguroasă infrastructură politică pro-rusă dintr-o naţiune membră a NATO şi a Uniunii Europene”.

Victor Eskenasy, 12 iunie 2016

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

 
 
54.211.249.219