Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Arhiva rubricii Intern

 

Legea supermarketurilor – o îngrădire a libertăţii economice şi o lovitură dată justiţiei

de (13-7-2016)
5 ecouri

 
Cunoscutul economist francez Frédéric Bastiat avertiza în urmă cu peste un secol şi jumătate în „La loi” (Legea): „Ori, trebuie să remarcăm următoarele: a organiza dreptatea prin lege, adică prin forţă, exclude ideea de a organiza prin lege sau prin forţă vreo manifestare a activităţii umane: muncă, agricultură, caritate, comerţ, industrie, învăţământ, artă, religie. Organizarea prin lege a uneia din aceste activităţi ar duce inevitabil la distrugerea organizării esenţiale – justiţia” (v. aici).

Legea

În prezentul articol mă voi referi la activitatea umană numită comerţ, în care Parlamentul României a adoptat în unanimitate, iar Preşedintele României a promulgat aşa numita „lege a supermarketurilor”, numită şi „51% produse româneşti”.

Conform Art. 10. a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare (amendamente admise) (v. aici):

– (1) Comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare au obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare.

– (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) comercianţii care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la două milioane de euro, echivalent în lei.

Observaţii cu privire la modificările aduse legii 321/2009:

– Autorii Art. 10 sunt doi deputaţi PNL şi unul PSD, o colaborare „înduioșătoare” a două partide care, teoretic cel puţin, pleacă de la filosofii mult diferite.

– Unanimitatea cu care Parlamentul României a adoptat această lege nu poate decât să ridice noi întrebări asupra puterii nule de rezistenţă a aleşilor poporului în faţa unor legi populiste, aşa cum a fost cazul şi cu „Legea dării în plată”. Comentatori de la unele televiziuni naţionale au subliniat că motivul acestei comportări este că nici un parlamentar nu riscă să se disocieze de o lege care pare să aibă un conţinut patriotic.

Extrase din presa online

Decizia a fost imediat contestata de reprezentantii marilor lanturi de magazine. Acestia spun ca: „noua forma a Legii 321 este in primul rand o lovitura data consumatorului – care nu va mai putea decide ce cumpara pentru ca totul va fi hotarat politic – dar si fermierilor locali competitivi, care de asemenea risca sa fie exclusi, tot pe criterii politice, din comertul modern.” (Sursa: aici).

– „Lanțul scurt” nu este clar – Concepută ca o lege care promovează vânzarea mărfurilor alimentare românești în supermarketuri, proiectul impune așadar retailerilor să asigure desfacerea produselor provenite din „lanțul scurt” de aprovizionare. Pentru cine are dubii ce înseamnă lanț scurt, legiuitorul vine și cu explicații, care bagă însă în ceață. Este vorba de un „lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori”, explicitează legea. Așadar, nicio lămurire.

– De unde 51% producție locală – Au putere producătorii români să asigure 51% din marfa retailerilor, din producția locală? Retailerii susțin că fermierii nu sunt suficient de organizați încât să poată livra cantitatea și la standardele cerute în marile magazine.

– N-au de unde aduce marfa, dar li se suspendă licența – Chiar dacă înșiși producătorii români recunosc că nu pot asigura 51% din marfa la raft, legea prevede penalități pentru magazinele care nu ating acest deziderat. În primă instanță e vorba de amendă, iar ulterior de anularea licenței, dacă abaterea se menține. Potrivit legiuitorului, nerespectarea dispoziţiilor se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 de lei, iar în caz de abatere repetată se poate suspenda autorizaţia de funcţionare a comerciantului până la 6 luni.

Sursa: aici.

– Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a precizat la Digi24 că, după ce legea va intra în vigoare, „ … pe o parte din lege urmează ca Ministerul să adopte o hotărâre de guvern și atunci acele aspecte care înțeleg că sunt mai sensibile pentru sector și care ar putea fi preluate, le vom prelua” (v. aici).

Note finale

Intervenţiile statului în economie duc la nedreptăţi, suprasarcini administrative, penurie şi scumpiri, lucruri exemplificate pentru acest caz de extrasele prezentate.

Dl. Irimescu, ministrul Agriculturii, ne anunţă deja în mod sibilin că guvernul va prelua „aspecte … sensibile pentru sector”. Cum legea e lege şi trebuie aplicată, ceea ce rămâne este ca statul să intervină în mod financiar pentru a compensa nişte pierderi, lucru desigur făcut pe banii plătitorilor de taxe şi impozite. În acest fel se va repară ceva din ce va strica legea modificată şi se va deschide drumul pentru subvenţii suplimentare, directe sau indirecte, în domeniul şi aşa foarte sensibil al agriculturii.

Ce părere aveţi dv., cititorii lui ACUM, despre această modificare a legii şi despre consecinţele acesteia?

 
 
107.22.127.78