Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Arhiva rubricii Opinii

 

Constituţia SUA este prevăzută cu multe supape de siguranţă, dar nu chiar pentru orice

de (18-5-2017)
8 ecouri

 
[Articolul original în limba engleză poate fi citit aici]

Dictonul lui Menken – revizuit

Să începem cu începutul: preşedintele nostru este un neghiob (fool).

Robert_Tracinski2Preşedintele Trump a fost în funcţie un timp suficient de îndelungat pentru a confirma lipsa sa cronică de elementară prudenţă şi vreo urmă de autodisciplină. Are un talent de a provoca crize prin propria-i neglijenţă. Face lucruri de genul provocării unor tensiuni absolut inutile cu Coreea de Sud deoarece îi place să vocifereze despre a pune alte țări să plătească pentru lucruri pe care le vrem noi. Împarte cu ruşii informaţii sensibile doar ca să se poată lăuda. Şeful său de cabinet se luptă să-l împiedice să culeagă informaţii neverificate şi minciuni de pe Internet şi să le dea drept nişte adevăruri. Secretarul său de presă şi şeful său de cabinet îşi petrec jumătate din timp dezminţind că declaraţiile lui clare făcute pe Tweeter dintr-un acces de supărare înseamnă chiar ceea ce înseamnă. Preşedintele îl încarcă pe ginerele său cu însărcinări vaste, vagi şi imposibil de ambițioase, deşi acesta n-are nicio experienţă în politică. Informaţiile din Administraţia lui se scurg ca dintr-un ciur, fiecare încercând să manipuleze mass-media pentru a câştiga avantaje în constantele lupte interne.

Şi, în ciuda aşteptărilor pe care le-am putea avea de la el ca om al show-business-ului, nici măcar nu se pricepe să concedieze cum trebuie pe cineva.

Poate că Trump ar trebui ca să se debaraseze de Reince Priebus, şeful de cabinet al Casei albe şi să-l aducă pe Mark Burnett, producătorul său de platou de pe vremea când Trump făcea spectacole de televiziune. Burnett este singura persoana care a reuşit vreodată să-l facă pe Trump să pară ca ar şti ce face.

Poate că mai sunteţi încă în stadiul de a respinge în mod reflex toate aceste dezastre ca fiind „fake news”. Poate că partizanatul presei – care este real şi revoltător – vă face reticent să admiteţi că în spatele fumului ar fi şi ceva foc. Foarte bine. În cele din urmă dezastrele se vor aduna într-o grămadă atât de mare, încât veţi fi nevoit să recunoaşteţi că Preşedintele Trump încurcă iţele rău de tot. Desigur, faptul că atât de mulţi din prietenii mei de dreapta se ceartă între ei, faptul că mulţi dintre ei au încetat deja în acest stadiu incipient să mai găsească justificări pentru Trump, constituie dovada incapacităţii sale de a inspira încredere în însuşi partidul său.

Cu toate aceste, n-avem ce să facem. Constituţia este prevăzută cu multe supape de siguranţă, dar nu chiar pentru orice.

Spun asta deoarece unii au tot încercat să invoce o procedură legală de a înlocui preşedintele. Din luna noiembrie, Democraţii au tânjit după o repetare a alegerilor, încercând să folosească interferenţa în alegeri a Rusie drept pretext pentru a anula rezultatul acestora – fără a fi prea limpede ce vor face apoi, dar de obicei închipuirea îi duce la instalarea, cumva, a lui Hillary Clinton ca preşedinte, prin aclamaţii…

Un număr din ce în ca mai mare de oameni de dreapta se chinuiesc să găsească o cale uşoară de a pune capăt erei Trump, imaginând căi de a pune sub el nişte glisiere constituţionale şi, printr-o succesiune mult mai logică de evenimente, de a-l înlocui cu actualul vicepreşedinte Pence. Un editorialist conservator de la New York Times, Ross Douthat, tocmai a sugerat folosirea Amendamentului 25, care prevede înlocuirea preşedintelui în cazul în care acesta devine „incapacitat”, pentru a-l declara pe Preşedintele Trump iraţional printr-o hotărâre consensuală a Cabinetului şi a-l îndepărta din funcţie. Douthat scrie că acesta este singurul răspuns la „incapacitatea sa să guverneze cu adevărat, să îndeplinească în mod real obligaţiile care îi revin”.

Aceasta ar fi sunat mult mai convingător dacă ar fi lipsiţi termenii vagi „cu adevărat” şi „în mod real”. Sună ca şi cum Donald Trump n-ar fi cu adevărat preşedinte. De fapt, Donald Trump este capabil să guverneze şi să-şi îndeplinească obligaţiile. Doar că şi le va îndeplini foarte defectuos, şi nimeni nu poate să-l împiedice. Dacă a fi iraţional, neghiob, iresponsabil şi ignorant ar fi motive valabile pentru îndepărtarea din funcţie, atunci am putea tot atât de bine să punem pe liber tot personalul guvernamental, deoarece acelaşi lucru se poate spune despre mulţi oficiali aleşi după toate regulile.

Toate aceste au aerul de a fi încercări ale elitelor din Washington şi din mass-media să-l facă pe Trump să dispară fără a trebui să aibă de-a face sau să convingă acele personaje neplăcute (unsavory) care l-au votat pe Trump, şi care sunt în număr de 63 de milioane.

Dar sistemul nostru nu funcţionează în acest fel. Poporul nu poate fi ocolit, şi nici consimțământul celor guvernaţi. Nu încape îndoială că Părinţii Fondatori ar fi putut opta să creeze o nouă formă de aristocraţie. Unora dintre ei (lui Alexander Hamilton, de exemplu) le-ar fi plăcut poate o formă de conducere a unei elite. Dar în cele din urmă au judecat că ar fi mai ușor pentru popor să-şi corecteze propriile nebunii (folly) decât să limiteze nebuniile unei elite care nu dă socoteală nimănui.

Deci nu rămâne decât o singură posibilitate: să explicăm cu răbdare unde am greşit şi să aşteptăm ca oamenii să-şi dea seama şi să-şi corecteze propriile nebunii. Pentru aceasta, cea mai bună cale este să lăsăm administraţia actuală să-şi termine cursa până la epuizare.

Suntem cu toţii familiari cu această veche caricatură ce îi reprezintă pe Părinţii Fondatori, în care unul dintre ei spune: „Mă tot gândesc că ar trebui să includem în Constituţie ceva pentru cazul în care poporul va alege un total arierat (complete moron)”. Desigur că au pus în Constituţie o grămadă de supape pentru a preveni o asemenea eventualitate. Avem într-adevăr supape constituţionale care limitează pagubele pe care le-ar putea cauza preşedintele, în primul rând prin aceea că îi limitează amploarea puterilor. Observăm eficacitatea acestor supape când observăm progresul, sau mai precis lipsa acestuia, în implementarea agendei interne a lui Trump. Să spun doar atât: dacă aşteptăm să „construiască acel zid”, atunci avem de aşteptat mult şi bine.

Prejudiciul cel mai mare va fi în domeniile în care preşedintele posedă cele mai largi prerogative constituţionale, iar acestea includ, din păcate, securitatea naţională, politica externă şi apărarea. De aceea trebuie să ne aşteptăm să continue să-i ofenseze pe aliaţii noştri cu frecvenţa de unul pe săptămână, pe o durată nedeterminată. Nu ne rămâne decât să sperăm că în establishment-ul birocratic şi la nivelele superioare ale administraţiei avem suficienţi oameni – oameni ca James Mattis [ministrul apărării] şi H.R. McMaster [consilierul lui Trump pentru securitatea naţională] – care sunt dispuşi să se trezească în fiecare dimineaţă şi să-şi asume dificila şi ingrata sarcină de a scoate pe preşedinte din şanţul în care are acesta plănuieşte să cadă în acea zi.

Frumos nu va fi, dar cred că trebuie să urmăm dictonul lui Menken, şi anume ideea că “oamenii de rând ştiu ce vor şi merită să suporte consecinţele în toată duritatea lor”. Americanii au avut oportunitatea să-l observe pe Trump timp de peste un an. Alegătorilor republicani li s-au oferit o duzină de opţiuni mai bune, dar cu toate acestea în primare l-au ales pe Trump. Alegătorii democraţi au avut şi ei ocazia să nomineze o alternativă mai bună, însă au promovat pe candidatul cel mai puţin însufleţitor de la Dukakis încoace. Majoritatea covărşitoare a alegătorilor au votat prosteşte, şi atunci poate că merită să suporte asprele consecinţe.

Am avansat prima dată acest argument în 2014 pentru a explica de ce nu trebuie să-l destituim pe Preşedintele Obama. Am argumentat că una din lecţiile pe care trebuie s-o înveţe alegătorii este „pericolul de a crede că există un mare conducător care le va rezolva toate problemele”. Se pare că, pentru a învăţa această lecţie, este nevoie de încă o rundă.

Robert Tracinski, 17 May 2017

Preluat de pe situl autorului şi pubicat cu permisiunea acestuia.

 
 
54.92.175.204