Clădirea Parlamentului a fost avariată în timpul protestelor din aprilieLa exact o lună după alegerile parlamentare din 5 aprilie, Parlamentul Republicii Moldova a fost convocat în ședința sa inaugurală în prezența a 98 din cei 101 deputați aleși, ședință care s-a încheiat după doar câteva minute.
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, opoziția a contestat valabilitatea scrutinului, acuzând Partidul Comuniștilor (PCRM), condus de președintele Vladimir Voronin, de fraude majore, iar în zilele de 7 – 8 aprilie au avut loc ciocniri între demonstranți și poliție în fața sediului președinției și parlamentului din Chișinău, ciocniri soldate cu trei victime omenești, multe răniri, numeroase arestări și importante daune materiale.
Ședința a debutat cu un discurs al președintelui Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, care a prezentat un raport despre validarea alegerilor.
Rezultatele finale, confirmate de Curtea Constituțională dar contesate de opoziție, dau PCRM 60 de mandate, Partidului Liberal (PL) și Partidului Liberal Democrat (PLDM) câte 15 mandate și Alianței Moldova Noastră (AMN) 11 mandate.
Pentru alegerea președintelui sunt necesare 61 de voturi, cu unul mai mult decât au Comuniștii. Partidele de opoziție au anunțat că nu vor participa la alegerea unui succesor lui Vladimir Voronin, care a epuizat cele două mandate constituționale.
Dacă în termen de o lună nu se reușește alegerea noului șef al statului, se convoacă alegeri parlamentare repetate.
Acum patru ani, când PCRM deținea 56 de mandate, președintele Vladimir Voronin a folosit situația dificilă creată de relațiile încordate cu Rusia, ca un fel de șantaj la adresa opoziției, care ar fi urmat să plătească prețul politic pentru repetarea alegerilor, ceea ce a dus la cedare din partea PPCD, PD și PSL.
Azi, situația este diferită. PCRM are mai puțin de câștigat decât opoziția de o întoarcere la urne, deoarece evenimentele din 7 – 8 aprilie au generat o mare îngrijorare pe plan intern și internațional, iar o repetare a scrutinului ar putea avea loc în condiții mai corecte, deci mai favorabile opoziției și cu o parte a votanților comuniștilor reticenți în a-și acorda din nou votul partidului condus de Vladimir Voronin.
Printre numele posibililor candidați la președinție au fost menționate cele ale lui Marian Lupu, președintele fostului Parlament, Vladimir Țurcan, președintele comisiei juridice și Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe. Aparent, favorit este Marian Lupu, care are o imagine mai bună în rândurile opoziției și în Occident.
Dar mai întâi trebuie constituit Parlamentul și ales președintele camerei legislative, post ce va fi câștigat probabil fără emoții de Vladimir Voronin, care este și președinte în exercițiu al Republicii Moldova.
Ședința inaugurală a fost prezidată de decanul de vârstă al deputaților, Ivan Calin de la PCRM, în vârstă de 74 de ani. Lucrările s-au desfășurat în Palatul Republicii, deoarece clădirea Parlamentului a fost avariată în timpul tulburărilor din 7 – 8 aprilie.
Următoarea ședință, în care vor fi alese organele de conducere, va avea loc pe 12 mai.