Recent, guvernul Cehiei, țară care deține presedintia în exercițiu a Uniunii Europene, a fost obligat să demisioneze în urma adoptării unei moțiuni de cenzură. Premierii Ungariei și Letoniei au demisionat si ei tot din cauza crizei econimice profunde care a afectat țările lor. România a făcut apel la Fondul Monetar Internațional, iar Ucraina e o tară în derivă economică.
1) Cât de afectate sunt fostele tări comuniste din Europe de criza economică?
Țările din Europa centrală și de est au fost extrem de afectate de criză, nu doar pentru că au suferit o scădere a cererii interne și la export, dar multe dintre ele suferă de efectele deprecierii mondedelor lor relativ la creditele în devize străine. În plus, accesul la credite externe a fost restricționat iar costurile s-au majorat. De asemenea, aceste economii nu au resursele și profunzimea economiilor din țările dezvoltate. În sfârșit, capacitata lor de a ieși din criză pe seama cheltuielilor publice este extrem de limitată.
2) Este Occidentul vinovat de inactiune si de instalarea unei noi „Cortine de fier economice”?
Țările occidentale pot fi întotdeauna acuzate că nu fac destul. Adevărul este însă că instituțiile financiare occidentale s-au arătat disponibile să ajute, mai ales în țările unde există acorduri de asistență cu Fondul Monetar Internațional. Au fost promise zeci de miliarde de euro. Au fost adoptate pachete de stimulare fiscală care vor ajuta în mod indirect și țările din Europa centrală și de est. De asemenea, recapitalizarea băncilor occidentale prezente în aceste țări va avea, până la un anumit punct, efecte și în centrul și estul Europei, poziționând aceste țări în vederea unei relansări economice. Dar evident că oricând se poate face mai mult!
3) Care pot fi efectele economice și politice ale crizei în fostele state comuniste din centrul și estul Europei?
Unele guvernele ale statelor din Europa centrală și de est au fost neglijente în aplicarea reformelor și în investițiile din economiile lor. Ele s-au ascuns în spatele unor ritmuri de creștere artificiale, nerealizând ce se va întâmpla când aceste ritmuri vor dispărea și-i vor dezvălui ca lideri și administratori incompetenți. Clipa în care astfel de politici greșite vor deveni transparente se apropie cu repeziciune, iar atunci va ieși la iveală incompetența lor. Ce se va întâmpla atunci depinde în mare măsură de spiritul civic și tradițiile denmocratice ale țărilor respective.
4) E adevărat că România a fost obligată să recurgă la FMI pentru ca să fie salvate băncile străine?
Răspunsul e nu, deși există o fărâmă de adevăr. În primul rând, un sfert din împrumut va fi utilizat de guvern pentru finanțarea deficitului bugetar. Fără acești bani, România nu și-ar fi putut permite acest deficit bugetar și fie a) ar fi trebuit să-și reducă drastic cheltuielile bugetare în vremuri de restriște, fie b) ar fi trebuit să se declare în incapacitate de plată.
Restul fondurilor sunt direcționate către suplimentarea rezervelor Băncii Naționale (BNR). Este adevărat că e de așteptat ca BNR să reducă cerința de rezerve minime și în acest fel să injecteze niște lichidități în bănci, dar nu acest lucru le va salva. Ce le-a salvat a fost un acord la nivelul Băncii Centrale Europene de a nu lăsa nicio bancă importantă pentru sistem să dea faliment. Lichiditățile suplimentare ce le vor primi de la BNR sunt binevenite și vor spori probabil ușor creditarea internă, dar nu vor constitui salvarea lor.
Și dacă nu ar exista aceste fonduri suplimentare care se adaugă rezervelor BNR, ar fi fost de așteptat ca presiunile asupra leului să sporească, generând chiar o criză monetară. Iar creditarea ar fi fost și mai mult întârziată.