caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Societate civila



 

Românii din Serbia cer ajutor României

de (5-2-2009)

Către,

Presedintele României
Senatul României
Camera Deputaţilor
Guvernul Romaniei

Avand în vedere problemele cu care se confruntă minoritatea românească din nord-estul Serbiei în ceea ce priveşte păstrarea identitaţii naţionale şi a conservării valorilor culturale româneşti, în numele celor peste 250.000 români care trăiesc în cele 154 sate româneşti şi alte 48 localităţi mixte, vă rugăm să interveniţi pentru :

1. BISERICA

După căderea Imperiului Otoman în zonele istorice cuprinse între sudul Dunării şi văile Timocului şi Moravei, în 1833, romanii din această parte a Balcanilor aveau 87 biserici şi 17 mânăstiri romaneşti ortodoxe. În anul 2004 la iniţiativa pr. Boian Alexandrovici, la Malainiţa, se construieşte prima biserică românească care a atras asupra acestuia şi a altor români numai necazuri din partea autorităţilor administrative din Negotin şi a celor bisericeşti de la Episcopia sârbă din Timoc. Acestea au intenţionat să demoleze această biserică de credinţă românească, pe ctitor l-au judecat, l-au caterisit pentru curajul său de a gândi şi vorbi cuvântul lui Dumnezeu în limba română şi l-au şi condamnat la trei luni închisoare pentru că a îndrăznit să construiască această biserică. Acum prin aceiaşi odisee trecem cu cea de-a doua biserică a cărei temelie, în această săptămână, urmează să fie demolată.

În consecinţă vă rugăm să interveniţi în baza tratatelor dintre cele două ţări vecine – România-Serbia – pentru ca aşa ceva să nu se întâmple, să grăbiţi întâlnirea comisiei mixte a celor două biserici ortodoxe surori – BOR şi BOS pentru consolidarea unor înţelegeri şi -astfel – a obţinerii dreptului românilor din Timoc la slujbe în limba maternă (limba românească) şi în propriile biserici.

2. ÎNVĂŢĂMÂNTUL

La nivel parlamentar să sprijiniţi comunitatea românească în înfiinţarea unor clase în şcolile din loca-
lităţile în care părinţii copiilor în clasele I-IV să înveţe în limba română sau să se introducă în programa şcolară cursurile de învăţare în limba maternă.

În acest context vă rugăm să sprijiniţi demersurile noastre pe lângă autorităţile sârbe, să susţineţi tipărirea de manuale în limba română şi să determinaţi –în baza vechilor tradiţii-autorităţile sârbe să ne respecte dreptul la promovarea limbii române în rândul tinerelor generaţii.

3. MASS-MEDIA

Rolul acesteia în rândul minorităţii este deosebit. Atât în ceea ce priveşte conservarea limbii, a tradiţiilor culturale româneşti. Susţinerea acesteia ar conduce la păstrarea fiinţei naţionale în Timoc. Agenţia de presă TIMOC-PRESS, singura entitate cultural-publicistică a reuşit să menţină trează dorinţa de afirmare a minorităţii româneşti. În timpul din urmă piedicile financiare sunt pe cale de a stopa orice iniţiativă de a noastră de a mai rezista pe baricadă.

De aceea solicităm ajutor pentru continuarea eforturilor noastre de a ne menţine în viaţă, de a învinge orice oprelişti şi a ne continua munca de românizare începută, de a arăta lumii cine am fost, care ne este istoria, ce vrem şi care nu sunt valorile.

4. PROIECTE

De-a lungul ultimilor ani am decis promovarea mai multor proiecte, atât în ceea ce priveşte biserica, învăţământul şi mass-media, deci esenţiale pentru păstrarea fiinţei naţionale, dar din partea organismelor, a instituţiilor române, sprijinul nu a fost la înălţime. Vrem să avem publicaţii, biserici, şcoli, cărţi româneşti.

Dar toate acestea sunt imposibile dacă nu suntem sprijiniţi financiar, dacă nu ni se acordă o minimă atenţie, astfel încât să supravieţuim cultural, să ni se asigure condiţii favorabile, decente, de a ne desfăşura activitatea pentru triumful a tot ce este românesc în Timocul Sârbesc.

Toate acestea sunt strigătul de disperare al românilor care trăiesc în dreapta Dunării, care nu vor altceva decât să-şi păstreze identitatea românească.

Duşan Pârvulovici este Directorul Federaţiei Românilor din Serbia

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Mediana – O cale de mijloc

Am citit articolul domnului Stefan Maier si am concluzionat o forma cronica de solidaritate, cauzata de gindire si actiune coerent...

Închide
35.153.170.189