Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Relativităţi Culturale



 

De ce e așa de importantă arheologia în Israel?

de (25-1-2009)
4 ecouri
Arheologii sun foarte interesați de tunelele de sub fostul Templu de la IerusalimArheologii sun foarte interesați de tunelele de sub fostul Templu de la Ierusalim

este rolul si importanta arheologiei in statul Israel? Aceasta intrebare poate capata un raspuns pe baza interesului pe care arheologia il prezinta in aceasta tara. Se poate afirma achiar existenta unui anumit \”cult\” pentru arheologie in randul israelienilor laici si religiosi moderni. Arheologia este studiata la toate universitatile israeliene mari. Muzee arheologice exista in mai multe orase. De asemenea, exista locuri istorice, de fapt descoperite prin sapaturi arheologice. Exista si functia de arheolog regional. In cadrul Ministerului Culturii functioneaza un Departament pentru antichitati.

Oameni politici citeaza uneori rezultate ale sapaturilor arheologice, iar rezultate noi sunt prezentate adeseori la posturile de radio, televiziune si in presa scrisa. Este vorba despre rezultate ale sapaturilor arheologice referitoare la perioade diferite, din preistorie (chiar din paleolitic) pana in perioada otomana. Arheologia este considerata un istrument de cercetare al istoriei \”Tarii lui Israel\” (\”Eretz Israel\”).

Dimpotriva, in societatea ultrareligioasa evreiasca, arheologia este respinsa, cel putin partial. Motivul principal este interdictia profanarii mormintelor evreiesti ale stramosilor. Uneori, acest lucru provoaca conflicte intre arheologi si grupurile ultrareligioase. Conflicte care au fost uneori violente. Intr-un rand – acum circa 20 de ani – s-a ajuns la blestemarea arheologului Moshe Shilo de catre evrei ultrareligiosi.

Cu toate ca unii rabini ultrareligiosi s-au opus acestui act huliganic, afirmand ca este contrar principiilor Torei. Totusi au fost cazuri in care lucrari arheologice au fost intrerupte, iar osemintele descoperite au fost reinmormantate. Uneori au fost cazuri de intrerupere ale unor lucrari de constructie moderna, deoarece se constatase existenta unor morminte. Apoi incepea disputa : daca este vorba despre morminte evreiesti sau nu. Uneori, in asemenea cazuri, aparea o \”coalitie\” ciudata intre arheologi si liderii evreilor ultrareligiosi, impotriva antreprenorilor de constructii, care incercau sa se eschiveze atat de acordurile cu evreii ultrareligiosi, cat si cu Departamentul de antichitati.

Arheologie biblică

Ce determina interesul atat de puternic pentru arheologie in Israel? Raspunsul este: elementul politic, al ideii legaturii intre poporul lui Israelsi Tara lui Israel. Radacinile evreiesti sunt cautate in Eretz Israel (Palestina) in cadrul istoriei acestei tari, cu ajutorul sapaturilor arheologice. O parte a publicului israelian laic accepta afirmatii istorice din Biblia Ebraica (Tanakh; numita in crestinism Vechiul Testament) ca documentatie istorica. Totusi, acesti oameni nu accepta toate aceste afirmatii \”ad litteram\”, considerandu-le partial legende. Alta parte a publicului laic nu accepta aceste afirmatii decat in cazul dovedirii lor. In privinta publicului evreiesc religios modern, el cauta de asemenea justificari. Aceste justificari istorice vin cu ajutorul arheologiei.

Arheologii sapa si descopera localitati mentionate in Biblia Ebraica, in Talmud si in Noul Testament. De asemenea, ei descopera asezari evreiesti vechi, uneori sinagogi din perioada romana si bizantina. Uneori grupuri de tineri dornic sa se colonizeze se aseaza exact in locul in care fusese asezarea evreiasca antica, sau cel putin alaturi de ea. In unle cazuri, toponimele arabe ale localitatilor ajuta la recunoasteri arheologice. Arheologia ajuta atat reconstituirii istoriei Tarii lui Israel, cat si a poporului lui Israel. Arheologi care cerceteaza istoria perioadei primului Templu de la Ierusalim, ca si a celui de al doilea Templu de la Ierusalim (epoca post-exilica), fac acest lucru cu Biblia Ebraica in mana.

Arheologia ofera documente, obiecte justificative pentru demonstrarea prezentei evreiesti in Palestina dealungul secolelor si mileniilor. Pentru arheologi, in general evrei laici, ca si pentru publicul laic in general, este vorba despre dovezi credibile, spre deosebire de cele scrise in Biblia Ebraica, unele considerate legende. Desigur, nu numai arheologia pe teme evreiesti este cercetata, ci si toate celelalte ramuri ale ei: preistoria, asezarile altor popoare, asezarile grecesti, romane, bizantine, asezarile crestine, asezarile arabe musulmane (respectiv ramasitele lor arheologice). Investitiile pentru cercetarile arheologice provin atat din bugetul statului (respectiv al Ministerului Culturii sau al Ministerului Invatamantului si Culturii), cat si din fondurile universitatilor, sau chiar din donatii din strainatate.

Interes străin

Exista si societati straine, interesate in cercetarea arheologieica a Tarii Sfinte, care finanteaza sapaturi arheologice, iar treprezentantii lor participa la acestea. Sa ne amintim ca interesul pentru arheologia Tarii Sfinte a aparut inca in secolul al XIX-lea. Printre altele, putem cita renumita Ecole Biblique et Archeologique Francaises din Ierusalim, precum si – mai tarziu – British School of Archeology. Exista Muzeul Rockfeller, in Ierusalimul rasaritean, iar Muzeul Israel in Ierusalimul apusean. Sa ne amintim si despre interesul aratat de lumea germana pentru arheologia Tarii Sfinte in secolul al XIX-lea, interes care de asemenea continua si astazi. De asemenea, arheologi americani sunt interesati in descoperirile din Israel. In privinta arheologilor crestini din alte generatii, precum William Albright, Kathleen Kenyon, Roland de Vaux, ca si al altor organizatii crestine care patroneaza sapaturi arheologice in Israerl sau in teritoriul palestinian (sau, cel putin participa la sapaturi), este vorba despre cautarea izvoarelor crestinismului.

Descoperirea manuscriselor de la Qumran (\”manuscrisele de la Marea Moarta\”) au largit interesul pentru arheologia israeliano-palestiniana. Interesul a crescut atat in cercurile evreiesti, cat si in cercurile crestine. Au aparut teorii aerheologice diferite, cu concluzii istorice diferite. Disputele continua pana in prezent. Dupa cum disputele continua pana in prezent in privinta existentei (sau, dupa unii, a non-existentei) istorice a exodului. Alte dispute se refera la perioada primului Templu de la Ierusalim (epoca pre-exilica), din lipsa de dovezi arheologice (a existat chiar o incercare de falsificare a unei inscriptii, din fericire dovedita la timp). Trecerea fostului Sef al Marelui Stat Major Igal Iadin in domeniul arheologiei si sapaturile organizate de el la Masada au avut de asemenea consecinte, chiar politice. Masada, asa cum a fost descoperita de Igal Iadin, a devenitr un simbol pentru societatea israeliana, cu scop educativ si national (chiar nationalist), desi ulterior s-a observat ca era un mit istoric…

Oricum, cercetarile arheologice continua, cu scop academic, dar si religios, polic, educativ. Unele cu influenta mai mare, altele cu influenta mai mica. Poate ca ele au ajuns sa reprezinte o parte din viata culturala israeliana, desi sub forma mistificata, o parte a publicului neintelegand exact despre ce este vorba. Totusi, cercetarea merge inainte, desi uneori electiv…

Ecouri

  • Anton Constantinescu: (25-1-2009 la 00:00)

    Imi face placere faptul ca ati abordat acest subiect. Ma intreb insa daca nu este oarecum periculos; multi evrei si crestini cred ca Biblia reprezinta istoria Israelitilor. Pe de alta parte am asistat la un documentar tv reprezentand intalnirea a doi arheologi: unul englez, altul israelian, pe aeroportul din Tel Aviv: cand englezul a declarat ca a venit sa studieze “istoria israelitilor”, ambii au izbucnit in ras, sustinand ca asa ceva nu exista.

    Arheologii israeliani sunt in mod evident profesionisti, si nu accepta inventiile altora. Dar ei spun ca tot Tankh-ul este de data recenta si ca numai cu putin inaintea erei noastre dumnezeul evreiesc YHWH (devenit si crestin si musulman intre timp) a avut chiar si o nevasta.

    As dori, daca puteti, sa scrieti daca se poate un serial cu istoria israelitilor, in caz ca nu este prea periculos sa spuneti adevarul.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Lucian-Zeev Herscovici: (25-1-2009 la 00:00)

    Stimate Domnule Constantinescu,
    Multumesc pentru propunere. Eu personal o iau in serios, in forma treptata; este o chestiune de timp. Si, bineinteles, daca redactia revistei ACUM va fi de acord, nu-mi va ramane decat sa-i multumesc anticipat si sa ma apuc de treaba, in concordanta cu cererea Dumneavoastra. Trebuie sa va spun insa ca arheologia biblica nu este un subiect periculos. In nici un caz. Dimpotriva. Ea ajuta cunoasterii si intelegerii Bibliei, a unor fraze care nu sunt suficient de clare, dar care pot capata o anumita explicatie mai clara cu ajutorul descoperirilor arheologice. Sincer sa fiu, am zambit deoarece o data am conversat cu un evreu ultrareligios, care este impotriva arheologiei. El se ocupa cu studiul Talmudului si se straduia sa reconstituie unele mici unelte din perioada antichitatii, mentionate in Talmud de cateva ori pentru a intelege si explica o norma halahica (din dreptul traditional iudaic). Efortul lui era de a reconstitui forma initiala a acestor mici unelte cu ajutorul textului, completand o fraza dintr-un tratat talmudic cu alta. Lucrarea lui mi s-a parut interesanta (cercetare academica, desi era vorba despre un ultrareligios) si l-am intrebat daca foloseste si rezultatele sapaturilor arheologice. Imi aminteam ca vazusem asemenea mici scoabe publicate de un arheolog, descoperite intr-o sapatura. Raspunsul talmudistului a fost prompt: nu are nevoie de asa ceva, pentru ca el crede suficient in ceea ce scrie in Talmud. Dar oare nu ar fi fost mai util sa completeze informatiile existente in Talmud cu unele rezultate ale sapaturilor arheologice, pentru a intelege mai bine informatiile din Talmud, pentru a usura cercetarii si chiar pentru a scurta perioada de timp necesara acesteia? Cred ca o disciplina o poate completa pe alta, chiar daca sunt unele puncte menite sa fie modificate sau intelese altfel. Desigur, este problema raportului intre religie (credinta) si stiinta, dar sa ne amintim ca si teologia este o stiinta, stiinta despre Dumnezeu, iar daca El permite acest lucru nu poate fi negata. Sa ne amintim ca adevarul este unul singur, chestiunea este de a ajunge la el…
    Cu deosebita stima,
    Lucian-Zeev Herscovici

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • dr.r.neumann: (18-3-2011 la 04:02)

    adevarul este unul singur-spuneti pe drept cuvant dv.
    “facerea”pamantului cu tot ce cuprinde el plus astrele ca soarele si luna a avut loc acum 5771 de ani,conform Biblei.
    picturile rupestre de la Lascaux si alte locuri au o vechime de cca.15000 de ani dupa datari cu C14 radioactiv.
    unde este adevarul?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Lucian Herscovici: (18-3-2011 la 10:45)

    Stimate Domnule Doctor Ramon Neumann,
    Va mutumesc pentru faptul ca ati “redescoperit” un articol al meu, din urma cu doi ani. Deci, revista nu moare dupa reinnoirea numarului.
    Evident, exista diferente intre teologie pe de o parte si istorie si arheologie pe de alta. Dupa cum exista explicatii ale multor teologi de diferite religii asupra notiunii de timp. Noi cunoastem notiunea de timp pe baza calculelor noastre, a acordurilor intre oameni pe baza repetarii fenomenelor naturii, dar nu cunoastem notiunea de timp din punctul de vedere al Divinitatii. Nu stim ce inseamna o zi, sau chiar o clipa pentru Dumnezeu, ci doar asa cum masuram si interpretam timpul noi, ca oameni. Prefer sa va adaug o gluma. Un om oarecare se roaga lui Dumnezeu, apoi intra in dialog cu el. Printre altele, il intreaba pe Dumnezeu daca este adevarat ca o clipa pentru el echivaleaza cu un milion de ani pentru oameni. Raspunsul lui Dumnezeu este pozitiv. Apoi, omul il intreaba pe Dumnezeu daca este adevarat ca pentru El un cent inseamna un milion de dolari pentru oameni. Raspunsul lui Dumnezeu este pozitiv de asemenea. Atunci respectivul om il roaga pe Dumnezeu sa-i dea un cent. La care Dumnezeu ii raspunde sa astepte o clipa…
    Deci cronologia este diferita, noi lucram numai cu concepte omenesti…
    Cu deosebit respect,
    Lucian-Zeev Herscovici

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Tot In Relativităţi Culturale
54.211.235.255